2,212 matches
-
vine cu un cuțit"406. Citatul de mai sus reprezintă un fragment din poemul scriitoarei Kajsa Sundin, Soia, publicat în 2008. Despre literatură pe scurt Literatur Express Europa 2000. Episodul: Vilnius-Riga (corespondență specială) îl duce pe Andrei Bodiu în țările baltice. Din corespondența trimisă de acesta aflăm că în programul Bibliotecii Naționale din Riga a fost inclusă și Finlanda cu un recital de poezie 407. Poeții și senzația de "togetherness". Festivalul de poezie de la Medana face o prezentare a Festivalului Internațional
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ca temă epopeea Kalevala, de aici și titlul articolului Kalevala în ex libris. La această expoziție au participat numeroși artiști, acesta rămânând impresionat de numărul mare de colecționari de ex libris Kalevala. Asociațiile de ex libris din Finlanda și Țările Baltice sunt foarte puternice, întrucât amatorii Kalevalei sunt în marea lor majoritate din această zonă geografică. "Asociația finlandeză de ex libris", condusă de Olli Ylönen, a devenit un factor de decizie în mișcarea mondială de ex libris. Numărul redus al autorilor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Război Mondial. "Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania sunt atacate și ele de Moscova roșie"489. Au existat popoare care au luptat pentru granițele statului lor și chiar dacă voturile de independență "au fost tot atât de frumoase, corecte, îndreptățite ca cele române, polone, baltice, finlandeze, n-au rezistat (...)"490. Finlanda este amintită alături de România, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, țări care au purtat războaie locale proprii și care au reușit să stopeze extinderea comunismului în acea perioadă. Faptul că Rusia a atacat Finlanda a dus
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
24 ianuarie 1918, Sfatul Țării din Basarabia, conform principiului autodeterminării popoarelor, proclamat de Revoluția Rusă, a votat independența Basarabiei în unanimitate, cu asentimentul tuturor minorităților conlocuitoare. Pe cale de autodeterminare au pășit și alte republici din cuprinsul Rusiei vechi: Finlanda, Republicile Baltice, Polonia, Ucraina, Georgia etc"548. Fragmentul mai sus citat face parte dintr-un studiu al profesorului, doctor în istorie, Ion Constantin 549. Pantelimon Halippa nu a încetat să susțină cauza basarabeană, expunând mereu această problemă unor lideri precum Nixon și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
atunci înțelegerea acestor lucruri e foarte diferită"801. Întrebată dacă ar fi sau nu anumite nuanțe particulare în țările din fostul bloc comunist, Sofi Oksanen susține cu convingere că sunt. Exemplul pe care îl dă în acest sens sunt țările baltice, unde cuvântul "egalitate" stârnește și azi controverse și reacții adverse întrucât în perioada comunistă toată lumea era "egală". Un alt exemplu pe care îl dă este Estonia după 1990, unde devenise la modă să fii casnică, democrația ducând la apariția acestui
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Meridiane. Pagini despre literatura universală contemporană", București, Editura pentru Literatură, 1965. Baruske, Heinz, Die nordishen Literaturen - eine Geschichte des skandinavischen Schrifttums von den Runen bis zur Gegenwart, Berlin, Haude&Spener, 1974. Binding, Paul, The Babel Guide to Scandinavian and Baltic Fiction, Londra, Boulevard Books, 1999. Cândea, Virgil, Mărturii românești peste hotare. Creații românești și izvoare despre români în colecții din străinătate. Finlanda. Franța. Georgia. Germania. Grecia, serie nouă, II, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2011. *** Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
relationships. Coordonator Alexandru Popescu (elaborarea textelor), Stelian Obiziuc, Costin Ionescu, Nicolae Nicolescu, Cristian Tudorache, Ionela Anghel (selecția și prelucrarea documentelor de arhivă), traducere în limba finlandeză Matti Koskelo, București, Editura Institutului Cultural Român, 2005. Devoto, Giacomo, La letterature dei paesi baltici: della Finlandia, Estonia, Lettonia, Lituania, Milano, Sasoni-Academia, 1969. Dragomir, Elena; Silviu Miloiu, Istoria Finlandei, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2010-2011. *** The Emergence of Finnish Book and reading Culture in the 1700s, Cecilia af Forselles & Tuija Laine (eds.), Helsinki, Finnish Literature
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Lewis, Richard D., Finland, cultural lone wolf, Intercultural Press, 2005. Mihăilescu, Ioan, Sisteme de învățământ superior în Europa Centrală și de Est. Analiză comparativă: Bulgaria, Finlanda, Estonia, Lituania, România, Federația Rusă, București, Editura Alternative, 1997. Miloiu, Silviu, România și Țările Baltice în perioada interbelică, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2003. Miloiu, Silviu, O istorie a Europei nordice și baltice, vol. I: De la epoca naționalismului la Războiul Rece, volumul II: De la Războiul Rece la epoca globalizării, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2005-2006
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Centrală și de Est. Analiză comparativă: Bulgaria, Finlanda, Estonia, Lituania, România, Federația Rusă, București, Editura Alternative, 1997. Miloiu, Silviu, România și Țările Baltice în perioada interbelică, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2003. Miloiu, Silviu, O istorie a Europei nordice și baltice, vol. I: De la epoca naționalismului la Războiul Rece, volumul II: De la Războiul Rece la epoca globalizării, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2005-2006. Miloiu, Silviu, Oana Lăculiceanu; Elena Dragomir, O concepție românească a nordului. Sec. XIX-XX, vol. 1, Târgoviște, Editura Cetatea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
69. Matei, Constantin, Incursiuni în realități umane contemporane, în "Observator cultural", nr. 147-148, decembrie 2002, p. 27. Mazuru, Bogdan; Irmeli Mustonen; Silviu Miloiu, 90 Years from the establishement of diplomatic relations between Finland and Romania, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice, vol. 3, nr. 1, 2011, p. 184. Măgureanu, Valeriu, Aspecte din viața culturală a Finlandei, în "Curentul", XVI, nr. 5679, 7 dec. 1943, p. 2. Mehedinți, Mihaela, Relations between Transylvania and the Nordic Countries in the 19th century
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a Finlandei, în "Curentul", XVI, nr. 5679, 7 dec. 1943, p. 2. Mehedinți, Mihaela, Relations between Transylvania and the Nordic Countries in the 19th century as seen in Romanian periodicals. A quantitative an qualitative analysis, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice, vol. 3, nr. 1, 2011, p. 87. Michailov, Mihaela; Radu Afrim, Borcănașele din Trei surori înfiletate la Tampere, în "Suplimentul de cultură", an II, nr. 40, 27 august-2 septembrie 2005, p. 3. Miloiu, Silviu, Relațiile diplomatice româno-finlandeze în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr.1 (58), martie 2011, p. 15. Popescu, Adelina, La nord prin sud-est. Spațiul nordic în literatura română, în "Columna", nr. 12, martie 1998, p. 5. Popescu, Alexandru, The Romanian-Finnish Cultural Relations: History, Trends, Bibliography, în "Revista Română pentru Studii Baltice și Nordice", nr. 1, 2009, p. 115. Popescu, Alexandru, Finland in the World History of Intelligence and Espionage, în "Valahian Journal of Historical Studies", nr. 10, 2008, p. 87. Popescu, Alexandru, The Finlandisation: a critical appraisal, în "Valahian Journal of
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
om politic finlandez, activ în perioada interbelică. A fost prin ministru al Finlandei între 1926-1927. 55 Cf. Bogdan Mazuru, Irmeli Mustonen, Silviu Miloiu, 90 Years from the establishement of diplomatic relations between Finland and Romania, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", vol. 3, nr. 1, 2011, pp. 184-187. 56 Cf. Ibidem, pp. 188-189. 57 Cf. Ibidem, pp. 190-193. 58 Cf. Mihaela Mehedinți, Relations between Transylvania and the Nordic Countries in the 19th century as seen in Romanian periodicals. A
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
56 Cf. Ibidem, pp. 188-189. 57 Cf. Ibidem, pp. 190-193. 58 Cf. Mihaela Mehedinți, Relations between Transylvania and the Nordic Countries in the 19th century as seen in Romanian periodicals. A quantitative an qualitative analysis, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", vol. 3, nr. 1, 2011, pp. 87-116. 59 Alexandru Popescu, The Romanian-Finnish cultural relations: history, trends, bibliography, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", nr. 1, 2009, pp. 115-130. 60 Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
as seen in Romanian periodicals. A quantitative an qualitative analysis, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", vol. 3, nr. 1, 2011, pp. 87-116. 59 Alexandru Popescu, The Romanian-Finnish cultural relations: history, trends, bibliography, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", nr. 1, 2009, pp. 115-130. 60 Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice, Romanialais-Suomalaisia yhtymäkohtia. 300 vuotta kosketuksia, 85 vuotta diplomaattisuhteita. Romanian-Finnish confluences. Three centuries of connections, 85 years of diplomatic relationships. Dr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Nicolescu, Cristian Tudorache, Ionela Anghel, selecția și prelucrarea documentelor de arhivă, traducerea în limba finlandeză Matti Koskelo, București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 309 p. 61 Alexandru Popescu, The Romanian-Finnish cultural relations: history, trends, bibliography, în "Revista Română de Studii Baltice și Nordice", nr. 1, 2009, pp. 115-130. 62 Relațiile diplomatice dintre România și Finlanda, în "Columna", nr. 14, 2000, pp. 12-13. 63 Cf. Ibidem, pp. 12-13. 64 Acesta a fost acreditat la data de 14 mai 1941 de către Regele Mihai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
moneda națională, lita lituaniană, menține paritatea față de euro. De parcă nu ar fi suficient, rata ei de creștere este de 6,5 la sută pe an, mult peste media Uniunii. Dar avizul Comisiei Europene este un duș rece pentru mica țară baltică. Comisarul european pentru economie, Joaquín Almunia, explica că intrarea Lituaniei în zona euro a fost respinsă, pentru că inflația sa interanuală din luna martie, de 2,63 la sută, a depășit limita de 2,6 la sută, fixată de către Comisie și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
nivelul jurisdicțional transnațional este referința la jurisprudența Curții de la Strasbourg 140. În cadrul acestui discurs se transferă spre Est tema tutelei minorităților (Kymlicka, Norman, 2000), care reprezintă un element crucial în discursul de nation-building al unor ȚECE, în special al Republicilor Baltice (Mattina, 2004). Procesul de State-building și acela de notion-building merg, așadar, în paralel și ambele resimt influența ancorelor normative externe. În cadrul lor, o temă importantă o constituie apartenența la tradiția instituțională și constituțională europeană. Mai presus de orice, pentru țările
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
asupra democrației în secțiunile pe care Regular Reports le dedică evaluărilor politicilor de atribuire a cetățeniei. În special termenul "cetățean" apare în cadrul discursului privind evaluarea opțiunilor naționale în materie de atribuire a cetățeniei. Acest lucru a privit, în special, republicile baltice, unde naturalizarea cetățeniei a fost în mod repetat considerată drept un instrument discriminatoriu în privința minorităților etnice (Mattina, 2004). Pe planul drepturilor economice, sociale și culturale, selectarea drepturilor la care se referă Regular Reports este foarte restrictivă în privința întregii game a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
tabelul 4.7). Actorii prezenți în proiecte sunt reprezentanții asociațiilor antreprenoriale și sindicale, dar mai ales organizațiile de apărare a drepturilor omului 265. Aceasta este adevărata rațiune acolo unde există probleme de definire a identității naționale, spre exemplu în republicile baltice, unde protecția minorităților reprezintă una dintre prioritățile politice căreia Uniunea îi atribuie o mare importanță în negocierile de preaderare (Mattina, 2004, pp. 142-43)266. Analiza detaliată a proiectelor desfășurată sub semnul priorității politice a "dezvoltării societății civile" demonstrează că atenția
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
fi acceptate, explică unii, aceste țări au trebuit să întrunească numeroase condiții preliminare, care în general au fost orientate către îmbunătățirea democrațiilor lor de tip liberal, pe care au optat să le îmbrățișeze. Țări precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, tările baltice au fost primite in UE în 2004, iar România și Bulgaria în 2007. Admiterea în NATO a avut loc pentru aceleași țări doar cu câțiva ani înainte. Evident că democrațiile acestor țări, inclusiv a României, nu sunt încă consolidate, evident
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
europeană atâta timp cât soarta și viitorul giganților săi de pe margine ale Germaniei și Uniunii Sovietice rămâneau nerezolvate. La urma urmei, Republica Democrată Germană a continuat să existe ca stat independent și, inițial, ea s-a confruntat cu probleme de identitate. Statele baltice rămăseseră republici unionale ale Uniunii Sovietice, iar Albania își continua existența ca dictatură comunistă izolată. În termeni de relații externe, mă așteptam ca țările Europei Centrale și de Est Cehoslovacia, Polonia și Ungaria să fie în cele din urmă acceptate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de curând pe langă aceste țări. Prin extinderea sa către est în 1999 și 2004, NATO a cooptat majoritatea țărilor foste comuniste ale Europei de Est în arhitectura occidentală de securitate. Admiterea Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Sloveniei și a țărilor baltice în UE în 2004, precum și a României și Bulgariei în 2007, a fost un pas de o importanță enormă, nu pentru că a însemnat re-europenizarea acestor țări ele nu și-au pierdut niciodată identitatea europeană ci datorită includerii lor într-un
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
economică, au găsit folosirea termenului de "Război Rece" exagerată. Cred însă că există numeroase dovezi care să susțină ideea unei Rusii care încearcă să joace în continuare rolul de putere majoră. Să ne amintim de opoziția sa față de integrarea țărilor baltice și a României și Bulgariei în NATO, precum și a nemulțumirii manifestate față de intenția Statelor Unite de a plasa rachete antibalistice pe teritoriile Cehiei și Poloniei. Putem să spunem că aceste reacții anticipează conflictul militar recent din Georgia și arată cât de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
vedere economic, lărgirea le-a permis noilor membri să beneficieze de sprijin financiar din partea Uniunii și de accelerarea investițiilor importante. În aceeași măsură, apartenența la Uniune le permite noilor membri să-și sporească influența internațională. Să ne gândim la țările baltice, care nu au o putere foarte mare, dar care pot totuși influența politica UE. Polonia poate atrage atenția Uniunii asupra Ucrainei, România asupra Moldovei etc. Pe scurt, consider că, pornind de la numeroasele dificultăți trecute și actuale, aderarea la UE este
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]