2,181 matches
-
XIII), Ioan Marian Țiplic Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg India și Occidentul, Demetrio Marin Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Christophe Charle Istoria balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
un peu șes hanches. Dans leș cheveux, une couronne de fleurs des champs; aux chevilles et aux poignets, des cercles d'or. Et rien autre. Elle était nue" [Zola, La Сurée, p.366]. "C'était une sauvagesse adorable, une fille barbare et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
București, 2008. Bo, Carlo, L'eredità di Leopardi e altri saggi, Vallecchi, Firenze, 1964. Bo, Carlo, Letteratura come vită, a cură di Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994. Boni, Massimiliano, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967. Borello, Rosalma Salina, Barbaro, Patrizio, Salvatore Quasimodo, biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995. Borgese, Giuseppe Antonio, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. Bosco, Umberto, Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959. Bratu Elian, Smaranda, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
La nostră prova sulla parolă fu în antitesi con quella dannunziana, Salvatore Quasimodo, răspuns la chestionarul despre D'Annunzio în 'Campo di Marte' Trent'anni dopo, 1938-1968, Vallecchi, Florența, 1969, p. 73. 82 Quasimodo citat de Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro în Salvatore Quasimodo biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995, p. 54. Pentru mai multe detalii despre volumul quasimodian Bacia la soglia della tua casă cfr. Mario Sipala, op. cît., pp. 9-19. 83 La conducerea revistei s-au succedat: Giuseppe Prezzolini
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Padova, 1945, pp. 69-91) că pornind de la principiul utilizării sau neutilizării analogiei îi putem încadra în curentul ermetic pe Ungaretti, Montale, Quasimodo, Campană, Pozzi, Sinisgalli, Pezzani, Betocchi, Saba, Gatto, Cardarelli, Fallacara, Luzi. 185 Salvatore Quasimodo apud Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 13. 186 Idem, p. 37. 187 Mario Petrucciani, op. cît., p. 122. 188 Mario Petrucciani, "Leopardi nelle poetiche e nei poeți dell'ultimo trentennio", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 169-197, p. 170. 189 Giancarlo Vigorelli, "Errore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 281. Cfr. și Mario Petrucciani, "Leopardi nelle poetiche e nei poeți dell'ultimo trentennio", cît., pp. 170-171. 192 Curzia Ferrari, Una donna e Quasimodo, Ferro, Milano, 1970, p. 14. 193 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 26. 194 "Quasimodo prepară Amleto", Fiera letteraria, 1, 5 iunie 1952. 195 Îl poeta non rinnega mai la vită anche se attraverso la disperazione riconosce l'aridità, una dispersione del cuore degli uomini, e li vede metà
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
intitula Aurora, Alessandro Quasimodo, Immagini nello specchio della memoria în Salvatore Quasimodo, Atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica, 26-27-28 octombrie 1973, îngrijit de Paolo Mario Sipala și Ermano Scuderi, Tringale, Cătănia, 1975, p. 22. 199 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 31. 200 Riviste sorgevano, nella penisola e isole, che și facevano propugnatrici del verbo avanguardista e ne accoglievano i simpatizzanti. La più umile, la più scalcagnata, la più miserella, piccola di formato, stampata șu carta poco più
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
straccia, fu quella che vide la luce intorno al 1917 a Messina, intitolata pomposamente îl Nuovo giornale letterario, e della quale fu animatore, con altri giovani messinesi, come Francesco Carrozza, per l'appunto Salvatore Quasimodo în Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 32. 201 Poezia Aurora a apărut în Humanitas (Bari, 13 mai 1917), Cânți marini în L'amore illustrato (2 august 1917), proza lirica Sconfinamenti dell'anima în Settimana illustrata (5 august 1917), Ossessioni în La Stradă (august
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
științelor este bogată în termeni grecești (Zibaldone, 74), după ce latină și românii au adoptat toate componentele culturii grecești și după ce literatura latină a fost definitiv modelata pe cea greacă, limba latină nu putea decât să decadă și să devină din ce in ce mai barbara (Zibaldone, 555, Zibaldone, 1000). Leopardi, care nuanță diferențele dintre limba vorbită de cea scrisă, afirmă că latină scrisă e mai puțin variată, mai putin regulată și ordonată decât greacă, deci mai puțin liberă (Zibaldone, 576, 877, 1256). Cfr. Tristano Bolelli
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e îl mito", Quasimodo e gli altri, cît., p. 26. 511 Cfr. anexă, 7 și 8. 512 Quasimodo preferă miturile care au ca scenografie Sicilia (Alfeu și Aretusa). Personajele cu care el însuși se identifică uneori au o fire instinctuala, barbara: Mi trovo di stessa nascita / e l'isolano antico (Sardegna). Versurile se referă la Polifem, personaj mitologic htonian, ființa primitivă ce incarnează forțele brute, sălbatice și neîmblânzite ale Siciliei cu a cărei natură primordială poetul dorește să se contopească. 513
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
amor, moare în pat, alături de el. Așa începe romanul, cu un acid gust al eșecului resimțit de cel care visase să ajungă un scriitor marcant și care se trezește din nou în micul său Fiat 500, alături de o nouă dulcinee, Barbara, care îl interesează la fel de puțin ca toate cele ce o precedaseră, tot mai sufocat de senzația blocării într-un mecanism repetitiv, ucigător. Primele rînduri conțin în germene esența romanului. Apoi, cititorul pătrunde în cercuri concentrice în această lume întunecată a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
surprize pînă la răsturnarea totală a ipotezelor pe care nefericitul cititor apucase să și le clădească. Ca într-o "montagne russe", odată ajuns pe o culme, te prăbușești cu răsuflarea tăiată, descoperind că nici naratorul, nici sora lui, nici mama Barbarei nu sunt ce păreau a fi la început. Nici măcar moartea tinerei fete nu rămîne pînă la capăt un accident fatal, ci capătă nuanțe mult mai sinistre. Deși pe parcursul romanului, autorul insinuează suficiente indicii de o mare importanță pentru reconstituirea evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
natura lui să fie suplimentul cuvântului scris, în așa fel încât esența limbii, anume stabilirea convențională și "instituționalizarea" semnificațiilor, în semnul-substrat, poate fi explicată cu ajutorul însușirilor constitutive ale scriiturii. Toate mediile de exprimare sunt prin esență "scriitură""289. După cum susține Barbara Johnson, scriitura conține o logică dublă 290, care este chiar aceea a suplementarității, care induce semantic și ambivalența dintre completare, adaos și substitut, astfel încât a afirma că A este suplementul lui B introduce o ambiguitate în discurs, mai ales că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de Mircea Deac, Editura Univers, București, 1997. HUYSSEN, Andreas, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, 1990, pp. 234-277. JAMESON, Fredric, The Cultural Turn. Selected Writings on the Postmodern 1983-1998, Verso, London, New York, 1998. JOHNSON, Barbara, "Writing", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1990, pp. 39-49. JOHNSON, Barbara, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Fredric, The Cultural Turn. Selected Writings on the Postmodern 1983-1998, Verso, London, New York, 1998. JOHNSON, Barbara, "Writing", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1990, pp. 39-49. JOHNSON, Barbara, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. JOSUÉ, Harari (ed.), Textual Strategies. Perspectives in Post-Structuralist Criticism, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1979. JOULE, R. V., BEAUVOIS, J. L., Tratat de manipulare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Theory and Practice, Methuen, London and New York, 1982, Christopher Norris, Against Relativism. Philosophy of Science, Deconstruction and Critical Theory, Blackwell Publishers, Oxford, 1997, Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, Barbara Johnson, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. 65 Menționăm că tezele poststructuraliste au cunoscut o largă utilizare, fiind preluate în studiile feministe (vezi, de exemplu, Joan W. Scott, "Deconstructing equality-versus-difference
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
288 David Lyon, op. cit., p. 48. 289 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 178. 290 "Scriitura este instituită ca un remediu necesar pentru différance, dar în același timp este chiar différance pentru care un remediu trebuie găsit" (Barbara Johnson, "Writing", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, p. 45, [s. a.]). 291 Un exemplu de concentrare a caracteristicilor scriiturii este dat de textul "Signature Événement Contexte" din Limited Inc., Éditions Galilée, Paris, 1990, lucrare ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lei • Globalizare și cultura media, Adrian Dinu Rachieru, 150 pag., • Intelectualii în Europa secolului alXIX-lea, C.Charle, 316 p., 250.000 lei • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber, 344 p., 105.000 lei • Istoria Balcanilor vol. 1 (sec.XVII-XIX), Barbara Jelavich, 356 p., 170.000 lei • Istoria Balcanilor vol. 2 (sec. XX), Barbara Jelavich, 432 p., 200.000 lei • Istoria civilizației britanice vol. 1, Adrian Nicolescu, 576 p., 150.000 lei • Istoria civilizației britanice vol. 2, Adrian Nicolescu, 328 p.
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
secolului alXIX-lea, C.Charle, 316 p., 250.000 lei • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber, 344 p., 105.000 lei • Istoria Balcanilor vol. 1 (sec.XVII-XIX), Barbara Jelavich, 356 p., 170.000 lei • Istoria Balcanilor vol. 2 (sec. XX), Barbara Jelavich, 432 p., 200.000 lei • Istoria civilizației britanice vol. 1, Adrian Nicolescu, 576 p., 150.000 lei • Istoria civilizației britanice vol. 2, Adrian Nicolescu, 328 p., 130.000 lei • Istoria Europei vol. 1 (sec. I-V), S. Berstein, P.
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
supuși față de Imperiul Otoman". Semnele de criză și descompunere de la sfârșitul secolului al XVII-lea, surprinse și de Dimitrie Cantemir (1673-1723), vor duce la căderea definitivă a Imperiului în 1922 și proclamarea Turciei ca republică. Mai recente, scrierile cercetătorilor americani Barbara Jelavich (1923-1995) și Stephen Fischer-Galați (n. 1924), completate cu cele ale unor cercetători români (de exemplu, Alexandru Duțu (1928-1999)), redau evoluția Europei de Sud-Est în procese contradictorii cum sunt cele dintre "opoziție" și "unitate". (13 a, b, c) Primii doi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Humanitas, București, 1993. c) Maurice Duverger, Europa de la Atlantic la Gurile Dunării, traducere de P. Miclău, Editura Omegapress București, 1991. 12. R. Guénon, Simboluri ale științei sacre, traducere de M. Tolcea și S. Șerbănescu, Editura Humanitas, București, 2008. 13. a) Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 (secolele XVIII-XIX), 355 p., vol. 2 (secolul al XX-lea), 430 p., traducere de M.-E. Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 2000. b) Stephen Fischer-Galați, Europa de Est și Războiul Rece. Percepții și perspective, Editura Institutul European
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și urmează să ilustrez în capitolul prezent, flaneurul este cel care, pe de o parte, deconstruiește caracterul tehnic al orașului, confe rindu-i un chip, și, pe de alta, îi descoperă posibilitățile pierdute în memoria colectivă. Cartea lui Gérard Raulet Positive Barbarei. Kulturphilosophie und Politik bei Walter Benjamin poate preciza câteva dintre principiile „narațiunilor“ urbane ale lui Benjamin. Teza lui Raulet este că „Eine Metropole ist vielmehr gerade eine Stadt, deren Anteil am Modernisierungsprozess eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Perfect Age of Woman's Life", înfățișarea și frumusețea fecioarei Pearl sunt asemănătoare cu cele ale fecioarelor-martir, "tipul cel mai popular de sfântă în epoca medievală târzie din Anglia", reprezentat de adolescente ca Margaret, Katherine, Lucy, Christina, Cecilia, Dorothy, Agnes, Barbara și Agatha 115. Sf. Agatha din Sicilia Sf. Caterina din Alexandria Sf. Margareta a Scoției Toate aceste tinere provin din familii creștine sau creștinate bogate, din perioada creștinismului timpuriu sau din perioada medievală, sunt extrem de frumoase, dar total lipsite de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
The Vital Illusion, New York, Columbia University Press, 2000. Beiber, Margarette, The History of the Greek and Roman Theater, Princeton, Princeton University Press, 1939. Belasco, Warren, Scranton, Philip (ed.), Food Nations (Selling Taste in Consumer Societies), New York, Londra, Routledge, 2002. Belford, Barbara, Bram Stoker (A Biography of the Author of Dracula), New York, Alfred A. Knopf, 1996. Bell, David, Valentine, Gill, Consuming Geographies. We Are Where We Eat, Londra și New York, Routledge, 1997. Bell, David, Kennedy, B.M. (ed.), The Cybercultures Reader, Londra, Routledge
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Saint-Martin, Le Parlement européen, La Documentation française, Paris, 2009. Olivier Costa și Nathalie Brack, "The Role(s) of the Eurosceptic MEPs", în Dieter Fuch, Raul Magni-Berton și Antoine Roger(dir.), Euroscepticism. Images of Europe among mass publics and political elites, Barbara Budrich Publishers, Opladen and Farmington Hills, 2009, pp. 253-272. Amandine Crespy și Nicolas Verschueren, "De l'euroscepticisme aux résistances: contribution au débat sur la théorisation des conflits sur l'intégration européenne", Les Cahiers du CEVIPOL, nr. 5, 2008. Michel Croisat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]