1,150 matches
-
0,05 8,80 2003 7,90 7,90 2004 7,30 0,05 0,30 7,65 2005 4,75 0,15 4,90 2006 5,90 2,25 8,15 2007 2,90 4,30 7,20 Sursa: Barometrele de Opinie Publică, 1994-2007 Excluzând fulgurația electorală a Partidului Noua Generație - care poate fi pusă se seama altor factori decât rezonanța doctrinară a electoratului cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali - partidele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
date utilizate și rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie Biroul de cercetări sociale. (2009). 20 ani de la evenimentele din 1989. Sondaj de opinie publică finanțat de Marsh Copsey + Associates, Inc. - Washington DC, SUA, 15 - 19 octombrie 2009. BOP. (1998-2004). Barometrul de Opinie Publică, Baza de date consolidată 1998-2004. Fundația Soros România, București. BOP. (2005-2007). Barometrele de Opinie Publică, Bazele de date din mai 2005, noiembrie 2005, mai 2006, octombrie 2006, mai 2007, octombrie 2007, Fundația Soros România, București. EVS. (2011
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
20 ani de la evenimentele din 1989. Sondaj de opinie publică finanțat de Marsh Copsey + Associates, Inc. - Washington DC, SUA, 15 - 19 octombrie 2009. BOP. (1998-2004). Barometrul de Opinie Publică, Baza de date consolidată 1998-2004. Fundația Soros România, București. BOP. (2005-2007). Barometrele de Opinie Publică, Bazele de date din mai 2005, noiembrie 2005, mai 2006, octombrie 2006, mai 2007, octombrie 2007, Fundația Soros România, București. EVS. (2011). European Values Study Longitudinal Data File 1981-2008 (EVS 1981-2008). GESIS Data Archive, Cologne. ZA4804 Data
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doi:10.4232/1.11005. Fundația Soros. (2010). Elevii și cultura civică. Baza de date. IICCMER. (2010). Atitudini și opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică - Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie - 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose, R. (2010). New Europe Barometer
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deziderat al învățământului românesc îl reprezintă "realizarea idealului educațional întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile demcrației și pe aspirațiile societății românești" (art. 3, al. 1). 26 Notă metodologică: procentele au fost calculate prin realizarea mediei aritmetice între rezultatele obținute de Barometrele de opinie publică în mai multe luni ale anului. De pildă, pentru anul 1994, BOP a sondat opinia publică în patru luni (martie, iunie, septembrie și decembrie). Începând cu anul 1998, opinia publică a fost sondată bianual, re regulă în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să fie influențată de mai mulți
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și iubindu-L. Referindu-se la superioritatea și necesitatea rugăciunii, Sf. Ioan Gură de Aur scria: „Nimic nu egalează rugăciunea. Ea face posibil ceea ce este imposibil, ușor ceea ce este dificil”. Rugăciunea este expresia vieții Duhului în noi, este „respirația Duhului, barometrul vieții spirituale. întreaga Biserică respiră prin intermediul rugăciunii.” Aceste afirmații ale Sf. Teofan Zăvorâtul relevă „viziunea comunitară” asupra rugăciunii în comparație cu cea exclusiv dialogală. Iată de ce, rugăciunea aceasta, înțeleasă ca lucrare trinitară globală, are o dimensiune liturgică, fiind inclusă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și-a dezvoltat mecanisme de autoprotejare (În special prin raportări financiare incorecte) și a rezistat la schimbare În ciuda ineficienței sociale. În aceste cazuri intrarea În criză și falimentul stau mărturie pentru felul În care costurile agenției nu au funcționat ca barometru al eficienței configurației instituționale interne și nu au dus la schimbări incrementale, liniare. O serie de factori sociali și politici mai degrabă pot fi invocați pentru explicarea evenimentelor bruște, discontinue ce au fost posibile prin acumularea unei mase critice de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Împărtășite de aceștia formează un spațiu ordonat, stabil ce are capacitate regenerativă În virtutea elementelor structurale și culturale invocate. Teoretic, conform modelului neoclasic, piața este un spațiu organizat doar În jurul prețurilor de echilibru, orice modificare a condițiilor inițiale simțindu-se În barometrul prețurilor și producând relaționări de circumstanță ale actorilor. Dimpotrivă, considerăm că acesta este un ideal teoretic, ipoteza noastră fiind aceea că piețele tind către spații sociale organizate ce se constituie În câmpuri sociale: un set de actori (În special colectivi
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
începe în curând activitatea la Bruxelles, nu este să fie mașini de vot în diverse familii politice europene, ci să apere și să promoveze cu prioritate interesele comunității pe care o reprezintă acolo, fie ele regionale sau naționale. Rezultatele unui barometru european privind intențiile de vot la aceste alegeri ale diverselor țări este mai mult decât interesant. Se estimează o slabă prezență la vot în țările unde acesta nu este obligatoriu (sub 25 la sută) și, conform acestui eurobarometru, cei care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
I-IV a avut efecte pozitive certe, programul fiind primit foarte bine de părinții elevilor și de întreaga populație și contribuind la creșterea participării școlare în special în zonele sărace și în rândul minorității rrome (tabelul 12). Datele rezultate din barometrul de opinie publică realizat în octombrie 2002 de către Fundația pentru o Societate Deschisă și Metro Media Transilvania au arătat că 83,6% dintre cei intervievați au apreciat că o asemenea măsură era necesară, iar 80% considerau că această măsură ar
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
află în afara rețelei de asistență medicală, cvasimajoritatea lor fiind persoane care trăiesc în mediul rural. Satisfacția populației față de serviciile medicale este redusă. O serie de date din mai 2001 (Fundația pentru o Societate Deschisă - FSD - și Metro Media Transilvania - MMT -, Barometrul de Opinie Publică - mai 2003) arată că cca 46% dintre români sunt nemulțumiți de serviciile medicale din localitate, sistemul fiind perceput drept ineficient și corupt, afectând în special segmentele sărace care, din cauza lipsei banilor, sunt excluse chiar și de la serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
locuințelor. De asemenea, este de semnalat faptul că cca 5 200 de gospodării (marea lor majoritate în mediul urban) nu au acces la nici o sursă de apă. Date recente (octombrie 2002 - Fundația pentru o Societate Deschisă și Metro Media Transilvania, Barometrul de Opinie Publică), rezultate dintr-o cercetare reprezentativă la nivel național, arată că: - cca 4,6% dintre blocuri au fost debranșate de la sistemul public de termoficare ca urmare a datoriilor la întreținere ale locatarilor; - cca 3,5% dintre blocuri nu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cheltuielile pentru întreținerea locuinței (apa, gazul, căldura) în ultimele 12 luni. Situația este extrem de alarmantă pentru cele mai sărace 30% dintre gospodării: aproximativ una din două gospodării nu a putut achita cheltuielile de întreținere. O serie de date relativ recente (Barometrul de Opinie Publică, FSD, mai 2000) relevă faptul că, la nivelul lunii mai 2000, cca 24% dintre cei care locuiau la acea dată la bloc aveau datorii la întreținere pe mai mult de trei luni. Aproximativ 68% dintre familiile „datornice
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Friedrich Ebert Stiftung, Varșovia. Castells, Manuel, 2000, End of Millennium, ediția a II-a, Blackwell, Oxford. Eurostat, 2000, The Social Situation in the European Union, The Office of Publications for the European Communities, Luxemburg. Fundația pentru o Societate Deschisă, 1999, Barometrul de Opinie Publică - noiembrie 1999. Fundația pentru o Societate Deschisă, 2003, Barometrul de Opinie Publică - mai 2003. Grupul de Reflecție-Evaluarea Stării Economiei Naționale, Academia Română, 1999, Evaluarea stării economiei naționale, raport, Un proiect deschis, București (în cadrul „Project on Human Dignity and
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
II-a, Blackwell, Oxford. Eurostat, 2000, The Social Situation in the European Union, The Office of Publications for the European Communities, Luxemburg. Fundația pentru o Societate Deschisă, 1999, Barometrul de Opinie Publică - noiembrie 1999. Fundația pentru o Societate Deschisă, 2003, Barometrul de Opinie Publică - mai 2003. Grupul de Reflecție-Evaluarea Stării Economiei Naționale, Academia Română, 1999, Evaluarea stării economiei naționale, raport, Un proiect deschis, București (în cadrul „Project on Human Dignity and Social Exclusion - Council of Europe”). INS, 1993, Anuarul statistic al României. INS
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
of Europe”). INS, 1993, Anuarul statistic al României. INS, 2002, Anuarul statistic al României. Lang, Caroline, Wilkinson, Sue, 2000, „Social Inclusion”, Fact Sheet, Museums & Galleries Commission, MGC Education, Access & Audience Development. Metro Media Transilvania, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2002, Barometrul de Opinie Publică - octombrie 2002. Molnar, M., 1999, Sărăcia și protecția socială, Editura Fundației „România de Mâine”, București. Molnar, M., Poenaru, M., 1992, Minimul de trai (pragul de sărăcie) în România, CIDE, București. Murie, Alan, 2002, The dynamics of social
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
5 ani ați apelat la medic pentru consultație, tratament, intervenție chirurgicală și ați dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale...?” 24% dintre cei intervievați au răspuns „Am apelat și am dat ceva” (FSD, CURS, octombrie 2003, Barometrul de Opinie Publică). Datele rezultate din Recensământul 2002 diferă cu +/10% la unii indicatori (în general condițiile apar ca fiind mai bune în ACOVI decât în Recensământ) probabil ca urmare a scăpării din eșantion a gospodăriilor foarte sărace și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
patriei primejduite” și cel al „cetății asediate”, ceea ce a creat o obsesie a amenințărilor externe (Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste, Raport final, 2006, pp. 502-508). Acestă obsesie a generat o sensibilitate față de amenințările externe, chiar și după 1989. Barometrul de opinie publică, produs de Societatea „Paul Lazarsfeld” din Viena, În 1992 și 1996, descoperea o obsesie a românilor față de amenințările externe (Haerpfer et al., 1997). Astfel, În 1992, publicul român era obsedat de: un pericol rusesc (60% din populație
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Mă refer aici la aspecte legate de percepția asupra schimbării în general, asupra democrației, performanței instituționale, asupra corupției, și la suportul social pentru democrație și pentru transformările specifice ei. Voi trata în continuare aceste teme, folosind în special datele din Barometrele de Opinie Publică, care au avantajul că oferă o imagine asupra evoluției opiniilor despre democrație, în acești ani ai tranziției. În toată perioada 1995-2005, evaluarea subiecților asupra vieții lor în general se menține în jur de media 3 (aproximativ la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cheltui bani fără nici un plan (semnificativ față de rural). Relevant pentru înclinația spre tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele de Opinie Publică. Astfel varianta BOP octombrie 200415 arată că răspunsurile tind să se concentreze spre extrema optimistă a scalei utilizate (media fiind 3,66, unde 1 reprezintă "mult mai prost", iar 5 reprezintă "mult mai bine"). 28,1% din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei mai în vârstă. Ruralul este mai conservator în legătură cu rolul femeii în societate, și femeile din rural sunt mai conservatoare decât bărbații. Legat de importanța educației în rural se pot face o serie de aprecieri, pornind de la datele oferite de Barometrul de Opinie Publică mai 2004, ce dedică o secțiune întreagă acestui aspect. Astfel, aplicând analiza secundară pentru populația rurală, observăm că 49,9% din subiecți consideră că, pentru a avea bani este important să ai școală, față de 44,2% ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cele două sate (un demers limitat, oricât de profundă ar fi analiza), îmi propun să fac același lucru, dar la nivelul întregului rural românesc, intervalul luat în analiză fiind 2002-2007. Întrebările relevante aici ar fi următoarele: în ce măsură există în barometrele rurale date relevante pentru comunitate; care sunt indicatorii, disponibili în cercetările empirice recente, care ilustrează percepția asupra comunității, forța și consistența comunității; și dacă se pot face comparații între regiunile și ariile culturale ale României legat de viața comunitară. Pentru
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
culturale ale României 24) și tip-loc (gradul de dezvoltare al comunității comune sărace, mediu dezvoltate și dezvoltate) din Eurobarometrul Rural 2005 și sat1 (sat periferic/centru de comună), sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu) și județ 25 din Barometrul Rural 2007. Am utilizat de asemenea din ambele baze de date variabile independente cum ar fi vârsta, sexul, ocupația, educația, pentru testarea unor ipoteze de lucru. Din păcate cercetarea nu conține itemi relevanți pentru alte aspecte comunitare, în special cele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ariile culturale Botoșani-Vaslui, Argeș-Dâmbovița-Prahova, Covasna-Harghita, Bistrița NăsăudSălaj și Banat și cei din comunele dezvoltate 26. În schimb cei din ariile Buzău-Brăila, Alba-Hunedoara și Galați-Teleorman-Ialomița-Călărași și cei din comunele sărace sunt mai degrabă puțin sau deloc mulțumiți de viața lor socială. Barometrul Rural 2007 are doar doi itemi legați de încredere și anume încrederea în persoane din elita locală și încrederea în asociațiile agricole din sat. Am considerat că acesta din urmă poate fi un indicator al forței comunității locale, pentru că apartenența
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]