1,501 matches
-
de către Grupul de Armate “General Ion Antonescu”, România a reintrat, de facto, în posesia drepturilor sale asupra acestor provincii. Au fost repuse în vigoare legile existente înainte de 26-28 iunie 1940 și extinse legile intervenite ulterior acestei date. Apelul “Cuvânt către basarabeni”, adresată la 23 iulie 1941, de conducatorul statului, generalul Ion Antonescu, cuprindea concepția și principiile în baza cărora urmau să fie administrate și conduse teritoriile eliberate. Basarabia și nordul Bucovinei reprezentau două unități administrative, conduse direct de conducatorul statului, prin
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Bineînțeles că ce au făcut ceilalți medici a făcut și unchiul meu și s-a terminat cu mătușă-mea În câteva clipe. Condițiile de acolo erau groaznice, mai ales o lipsă teribilă de igienă. Nu știu cum trăiau ucrainenii, nu știu cum au trăit basarabenii... Medicul era fiul femeii care a fost omorâtă? Sigur, băiatul ei. Și a venit să se sfătuiască cu mama, care era ruda cea mai apropiată, iar ea i-a spus: „Ieși afară de aici! Să nu-mi vii cu așa ceva. Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nici un om: toți de acolo au decedat. Un alt aspect a fost templul: În templul din Djurin, cum e la noi obiceiul, femeile au cameră separată de bărbați - la bărbați nu era nimeni, Însă În partea unde erau femeile stăteau basarabenii, grămadă unul peste altul, În agonie... Tata m-a dus acolo să văd care-i situația, adică educativ, ca să nu mai pretind, să nu fiu prea pretențioasă, că asta-i viața, cam astea-s condițiile de supraviețuire... Și În momentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unchiul, care l-au așteptat. Au plecat prin Cernăuți, iar noi am plecat prin Basarabia; cam un an de zile am stat la Briceni, că granița era Închisă... — La Briceni unde ați stat? — Într-o casă de țărani basarabeni, români basarabeni. Am stat acolo, Însă eu eram grav bolnavă, iar degetele de la mâini și de la picioare Îmi erau degerate - am și acum semne de la răni, că aveam răni cu puroi și dureri foarte puternice. Mătușă-mea, când am ajuns la Briceni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cele mai groaznice condiții. Adică, cum să spun, nu se ținea cont de nimic, se dădea foc la tot ce se putea arde, oamenii erau smulși de la casele lor, erau Îmbarcați În trenuri și „plimbați”... Noi ne-am Întâlnit cu basarabenii acolo, În Transnistria, și erau chiar muritori de foame. Chiar față de noi, care eram și noi amărâți, ei au avut trei sau patru transferuri din astea - adică au fost duși dintr-un lagăr În altul, la Soroca, după aia au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost simple și nimeni nu a Încercat să le Încalce. Când sunt puși În fața morții, oamenii reacționează În mod curios: n-a fost nici o reacție de opoziție, deși se știa ce ne așteaptă - noi știam ce s-a Întâmplat cu basarabenii, dar fiecare spera că el va supraviețui Într-un fel... Îmi aduc aminte că pe atunci au fost cazați la noi În casă niște soldați - știți, erau atunci mișcări de trupe - și prin acești soldați am fost puși În temă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost prima noastră reușită ... Deci am ajuns cam prin decembrie... cam două luni a durat acest traseu. Între timp au Început niște geruri cumplite, de crăpau pietrele, a Înghețat pârâul, lacul... Și În localitatea aceasta majoritatea erau rădăuțeni și câțiva basarabeni deportați mai devreme și toți trăiau În niște condiții mai mult decât precare - adică n-aveai efectiv ce să mănânci; și pe lângă frigul ăla cumplit s-a declanșat și o epidemie de tifos... Și a Început să moară lumea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rămâne cinstiți, dar unii distrug și ei cele create. Uniunea națională formată cu greu de avangarda venită din apus cu partidele istorice sunt sabotați, că românii noștri s-au învățat cu dictatura și satisfăcuți că-și pot umple burta! Doar basarabenii din robie, ca și bucovinenii, ca și cei liberi mai păstrează cât pot sufletul românesc național cu Ștefan cel Mare! Dacă mai apare Știința în Bucovina - IV, am fotografia lui Duzinchevici din vol. II, cu lipsa ei și-mi spuneți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-i scrii și d-tale în această chestie pe adresa: Vladimir Cazan Corbasca, str. Ocolului Nr. 9, sectorul II; asta îl va stimula să trimită materialul dorit, mai repede 557. Dacă vă interesează: 1) Două covoare vechi: unul oltenesc, altul basarabean. 2) Cele două tablouri de Băncilă: unul desen, celălalt ulei, portrete amândouă, ale sorei pictorului, soția lui Gh. Nădejde. Soția mea pleacă mâine la Mangalia. Cum vine va fotografia portretele lui N. N. Beldiceanu, ambele în ulei, și le va trimite
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lucrările de doctorat, pe care îl va lua anul acesta; așa că nu s-a putut ocupa de copia acestor documente. Cum se va încălzi vremea, voi stărui să facă și această treabă. Soția mea are un covor oltenesc și altul basarabean, foarte vechi, care reparate ar putea interesa muzeul din Suceava. dacă vei crede d-ta, vorbește despre ele la muzeu 559. Primește urările mele de sănătate pentru toată familia. Vl. Corbasca 559 În criză de bani, soții Corbasca încercau să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-i unește, tocmai bătaia. Privind această guvernare neperformantă care supraviețuiește datorită formulei: „să vedem ce mai fac și cum își rup gâtul”, ca și cum s-ar rupe numai gâtul lor, mi-am amintit, printre altele, de fabula lui Al. Donici (un basarabean!) „Racul, broasca și o știucă”, care chiar seamănă a fi fost scrisă zilele trecute, pentru actualii guvernanți. Broasca liberală s-a dat la fund în fața știucii pediste, racul udemerist face ceea ce știe, trage înapoi, conservatorii, apăruți târziu, nu-s luați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
poate face și desface, hocus-pocus, ce-au făcut și desfăcut imperiile și totalitarismele secolului al XX-lea. Alături de mulți, foarte mulți alții din țara asta, și eu sunt pentru revenirea Basarabiei la Țara Mamă, însă trebuie s-o vrea și basarabenii. Un asemenea act de o importanța deosebită în plan politic, trebuie pregătit și reunificarea nu trebuie invocată doar la diferite ocazii, când ne vine bine sau când avem chef să tulburăm apele politicii europene. Răspunsul lui Voronin s-a lăsat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
economia, ci și unitatea națională. Ținând seama de deosebiri și potențial, este bine să vedem ce-a făcut Germania Federală pentru unirea cu Germania de Est și ce-a făcut România pentru Basarabia. În 1990-1991 am stat de vorbă cu basarabeni care spuneau: „Am venit să văd țara și mă bucur că e altfel de cum ni s-a spus”. Acum nu mai spun nimic, pentru că nu te poți aștepta la nimic bun de la o ruină; România nu mai este atractivă pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spuneau: „Am venit să văd țara și mă bucur că e altfel de cum ni s-a spus”. Acum nu mai spun nimic, pentru că nu te poți aștepta la nimic bun de la o ruină; România nu mai este atractivă pentru ei, basarabenii, și vina este, în primul rând, la inițiatorii polului de stânga. Și pentru ce ne trebuie un pol de stânga? Avem noi un pol de dreapta care merită efortul de a fi contracarat? Ce fel de dreaptă avem noi? Marea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
marginile unui mare imperiu. Cred cu toată tăria că politica de falimentare a economiei românești a contribuit esențial și contribuie la separarea celor două țări și a dat apă la moară separatiștilor în frunte cu Voronin. Ajutorul dat de România basarabenilor are mai mult o valoare sentimentală: „dă-le, dom’le, și la ăia, săracii, că sunt frații noștri!”. Nu s-a ținut seama de ce-a spus poetul Grigore Vieru: „Nu suntem săraci de-avere Ci săraci de mângâiere.” N-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de-avere Ci săraci de mângâiere.” N-am știut să stăm suflet lângă suflet, să respirăm împreună parfumul teiului lui Eminescu și împreună să ascultăm clopotele de la Putna. Săraci fiind, am trezit reacții adverse, acordând cu destulă ușurință burse unor basarabeni care nu le meritau, când studenții locului rămâneau fără cămin. Nici cărțile românești n-au fost primite cum se cuvine: le-am găsit pe tarabe, la vânzare, în bazarurile județului! În ciuda adversităților, trăgându-ne pe seamă, să privim, așa cum arătam
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fost o greșeală. Se poate?! În condițiile actuale, ar fi de dorit să nu-i dăm lui Voronin o mână de ajutor ca să întindă „Cortina” pe Prut. Prinși în vârtejul aderării la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, lăsăm pe basarabeni cu fața spre Rusia și nu este exclus ca, cel puțin o parte dintre ei, să se simtă trădați și lăsați în voia soartei. Dacă la „Cortina” lui Voronin se va adăuga și „Cortina” impusă de U.E. vom fi despărțiți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
deportate 11.342 familii de chiaburi, moșieri și comercianți, toți moldoveni; c) în noaptea de 5-6 iunie 1949, 25.000 „moldoveni” din orașele Bolgrad, Cetatea Albă, Ismail și Chișinău au fost deportați în Siberia și la Torusk (Kazahstan); d) istoricul basarabean Vasile Beșleagă se întreba, iar noi îl întrebăm pe Voronin: Cine sunt, de ce naționalitate și naționalități sunt cei 528.300 de oameni sosiți în Republica Moldova între anii 1971-1975 și de ce naționalitate sunt cei 380.700 plecați din Moldova? Aceeași situație
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și se dedau la jafuri, silnicii, furturi, omoruri și chiar urmăreau să pună mâna pe putere. România de atunci avea probleme atât de grele, încât n-a putut da o mână de ajutor frățesc la ce se petrecea dincolo de Prut; basarabenii, prinși în vârtejul revoluțiilor, au trebuit să se descurce singur. Marele noroc l-a avut Basarabia și România de la ardelenii din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia, care au cerut insistent să lupte pentru România. O parte dintre aceștia au rămas
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avut Basarabia și România de la ardelenii din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia, care au cerut insistent să lupte pentru România. O parte dintre aceștia au rămas, în împrejurări foarte grele, în Basarabia, contribuind hotărâtor la clarificarea poziției de urmat pentru basarabeni. Ardelenii au fost cei care, însuflețiți de idealul național, al unui stat care să cuprindă pe toți românii, i-au „monitorizat” pe fruntașii românilor din Basarabia care ar fi vrut autonomia în cadrul Federației Ruse. Până la elaborarea „celor 14 puncte” de către
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
liniști. Etajul nostru e în drum spre plimbare. Am fugit până la voi căci mi-a spus Vucu Cornel, grefierul, că sunteți aici: Naidim și Maxim, de la Buzău! Da? Da. Eu mă numesc Valeriu Gafencu, student la Iași, la data arestării. Basarabean din Bălți. Vreau să vă spun câteva cuvinte în grabă ca să nu cădeți victima încrederii pe care ați acorda-o din întâmplare cuiva. Vedeți că maiorul Munteanu are câțiva informatori printre noi. Cel mai periculos este Vasile Tarnovschi, care nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de drept și filosofie. Valentina era elevă în ultimul an la Liceul industrial de fete, iar Eleonora și Elisabeta erau eleve la Bălți. La puțin timp după ocuparea Basarabiei de către sovietici, bătrânul este arestat și, împreună cu un lot de români basarabeni, deportat dincolo de cercul polar. După un an de zile, în condiții groaznice de viață, moare cu gândul la Dumnezeu, Căruia i-a încredințat pe cei dragi ai lui. Cineva scăpat ca din minune de acolo i-a relatat lui Valeriu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să-l pot dezgropa. Unele poeme au ajuns la securitate. Anchetatorul meu, Luță, și cei care au înscenat procesul pe șantier au scăpat amănunte care m-au lămurit. Preotul meu duhovnic era în primii ani după eliberare părintele David Croitorul, basarabean refugiat după 1940, un om cinstit sufletește. Securitatea, urmărindu-mi prezența la Biserică, a încercat să-l ispitească cu privire la atitudinea mea față de stăpânire și la activitatea pe care presupuneau că aș desfășura-o. Părintele, vrând să mă apere, m-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Basarabia", comenta Iorga, "sărbătorește cea de a o suta aniversare a înrobirii ei". A publicat cîteva cărți asupra istoriei românești a provinciei, a orgnizat o expoziție privind caracterul românesc al Basarabiei și a înființat la Iași un cămin studențesc pentru basarabenii care voiau să studieze în "România liberă". Într-un număr festiv al "Neamului românesc" dedicat Basarabiei, Iorga scria: "știm că între Prut și Nistru trăiesc români; nimeni nu le poate răpi drepturile străvechi, iar gloria Moldovei este încrustată în fiecare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator pentru solidaritatea culturală a românilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era un act de răzbunare politică care relata rolul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]