1,268 matches
-
iunie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 26 iunie 2001. Capitolul 4 INFRACȚIUNI CONTRA DEMNITĂȚII Insultă Articolul 205 Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 - (**republicat**) (*actualizat*) actualizat până la data de 01 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138014_a_139343]
-
excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205, 206 și 207 din Codul penal, care au următorul cuprins: - art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 1 al articolului 205 va avea următorul cuprins: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se pedepsește cu amendă." 2. Alineatul 1 al articolului 206 va avea următorul cuprins: "Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevarata, ar expune acea persoana la
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 mai 2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142222_a_143551]
-
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205, 206 și 207 din Codul penal, cu următorul conținut: - Art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate
DECIZIE nr. 40 din 7 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141175_a_142504]
-
excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205, 206 și 207 din Codul penal, care au următorul cuprins: - Art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate
DECIZIE nr. 95 din 21 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141792_a_143121]
-
se pedepsește pentru complicitate, fără că pedeapsa să poată fi mai mică de 3 luni închisoare corecționala. Art. 307. - Acela care îndeamnă pe altul la duel se pedepsește că instigator, iar acela care face imputări ori expune pe altul la batjocuri pentru că nu a provocat sau nu a acceptat o provocare la duel, se pedepsește cu închisoare corecționala dela 3 la 6 luni. Art. 327. - Comite delictul de instigare publică acela care, prin orice mijloace, instiga direct publicul la nesupunere către
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
cu arme. În cazurile prevăzute de alin. 2, punctele 1, 2, 4, 5 și 6, acțiunea penală nu se stinge prin împăcarea părților. Art. 512. - Acela care, prin orice mijloace, aduce atingere onoarei sau reputației unei persoane sau o expune batjocurii, întrucat nu ar fi cazul prevăzut de art. 507, 508 și 510, comite delictul de injurie și se pedepsește cu închisoare corecționala pînă la două luni sau amendă dela 2.000 la 3.000 lei. Art. 535. - Acela care, făcînd
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205, 206 și 207 din Codul penal, care au următorul cuprins: - Art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate
DECIZIE nr. 337 din 29 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139785_a_141114]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 27 mai 2002, dispoziții care au următorul cuprins: - Art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă
DECIZIE nr. 298 din 7 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146633_a_147962]
-
Orescu, fizicul Marin și ceilalți vor să ordoane filologilor Laurian, Massim, Circa, Burlă, Lambrior etc., profesori specialiști în această materie, ca să-și părăsească scrierea lor de păn-acum și să primească pe aceea a consiliului permanent? Nemții au un proverb de batjocură: cui i-a dat Dumnezeu un post, i-a dat și mintea trebuincioasă pentru el. Nu cumva d-nii de la Consiliu au luat acest proverb în serios?” (Idem, p. 125). Nici Sextil Pușcariu nu gândea altfel: „Dacă Academia ar primi deciziile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forța să-și modeleze destinul. Mefisto împreună cu profilul său de servitor al Infernului și al Paradisului a fost utilizat de către Goethe la critica multor valori privitoare la stările sociale și culturale ale vremii.„ Prin gura lui Mefisto, poetul a revărsat batjocura lui cea amară asupra societății germane a timpului său.”<ref id=”15”>Friedrich Engels, citat dintr-un articol al lui</ref>. atestă ca Margareta e existat aievea în persoana Friederikei Brion. Când conflictul Goethe-Friederike a ajuns la limită s-a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ea. Ce pot spune cu certitudine este că mama era o țărancă pursânge și nu ar fi renunțat, în ruptul capului, nici măcar la o palmă din pământul care a fost al nostru. Dacă nu pentru altceva, pentru ca să se termine o dată cu batjocura la care au fost supuși atâta amar de vreme. Așa că nu avea de ce să fie în dezacord cu mine, cum susținea anchetatorul (ori turnătorul), ci dimpotrivă. Acesta făcea o referire și la tatăl meu, care murise din toamna lui 1987
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
aleagă clienții. Se preocupa de ținuta ei, și-a construit un fel de a trăi ca o femeie întreținută, ascunzându-se după vălul pe care-l purta. A trezit mirare și curiozitate din cauza vălului, a fost și ținta ironiilor și batjocurii. Voalul stârnea curiozitatea, ascundea un mister. Lucia era mult mai relaxată în relațiile cu clienții, avea libertatea să-i aleagă, se antrena în conversații elevate cu cei inteligenți și culți. Pe de o parte, voalul a separat-o de lume
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Bruyère, putem rezuma textul spunînd că moralizatorul săvîrșește o acțiune discursivă: denunțarea condiției poporului de la țară, la un sfîrșit de secol marcat de perioade de foamete. Macro-actul săvîrșit poate servi și la desemnarea genurilor discursului. Faptul este adevărat pentru genul batjocurii sau al insultei rituale în "Ta mère..." (" ...[pe]Mă-ta...) studiate în Adam 1999 (pp. 157-173), pentru genurile sfatului și al incitării la acțiune (instrucțiuni, schițe de montaj, ghiduri de drumeții etc.), pentru genul epistolar: scrisoare de refuz la cereri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atribuie proprietăți specifice. Două mari tipuri sunt folosite: generalizările, plecând de la cazuri particulare: Persoanele care își petrec toată ziua pe bulevard, stând pe scaune [...] lăsau să le mijească pe față surâsul caracteristic al parizienilor, atât de plin de ironie, de batjocură sau de compătimire, surâs care nu apare însă, parizianul fiind blazat în privința tuturor înfățișărilor posibile, decât atunci când e vorba de foarte rare curiozități vii279. Datorită determinărilor pe care le asociază substantivului, autorul face două lucruri în același timp: caracterizează un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aceea o groaznică tristețe, o adâncă descumpănire, care dintr-o dată le spulbera toate nădejdiile și aproape tot ce credeau". Steinhardt spunea de asemenea:,,Părăsit și trădat de ai săi, Hristos se zvârcolește pe cruce, chinuit de sete și acoperit de batjocuri". Da, este o viziune tragică asupra creștinismului, dar e o consecință a libertății Iisus, Dumnezeu fiind, ar fi putut evita moartea pe cruce, a avut libertatea de a o face, dar a refuzat, ba chiar mai mult le-a lăsat
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în sens leterale. Aici e amestecul limbilor, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară den toate.“ O vie întipărire îi produc „peregrinului“ varietatea și policromia costumelor: „giubeaua turcă, ișlicul armenesc (o căciulă cât ciubărul de mnel sur, numită în batjocură tombatera), apoi ceacșirii scarlatini [= roșii] rivalizează cu dulama circaziană, atila maghiară și fracul germano-franc, nu arar căptușit cu atlas roșu. Tot așa e cu încălțământul, cizme roșie, meși galbeni și cipici negri europeni.“ Cu două luni mai devreme, poposise scurt
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
somei sunt solidare cu experiența extatică provocată de absorbția ei. Am băut soma, citim într-un imn celebru (VIII, 48), am devenit nemuritori; am ajuns la lumină, i-am aflat pe Zei. Cu ce ne poate tulbura acum impietatea sau batjocura celui muritor, o, nemu-ritorule?" (str. 3). Soma este rugată să prelungească "timpul vieții noastre"; deoarece ea este "paznicul trupului nostru" și "slăbiciunea, bolile au fost puse pe fugă" (după traducerea lui L. Renou). Soma deșteaptă gândirea, reînsuflețește inima și curajul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
autostrăzile și hotelurile de care avem nevoie. Nu poate, de asemenea, schimba peste noapte mentalitatea hoțomanilor lui Mazăre, obișnuiți să te fure pe față pentru a putea trăi un an din ce câștigă în trei luni. Nu poate pentru că, în ciuda batjocurii, an de an, mocârțanii se duc la mare ca să se dea "mari", să-și arate mașinile, țoalele și...țoapele astfel încât de ce s-ar schimba năravurile cât timp, slavă domnului "are balta pește" și nu li se întâmplă să dea faliment
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
întâmplă asta și cum de scapă nepedepsiți acești vampiri obraznici ai buzunarelor noastre? Pentru că, după 1990, porceala celor care administrau monopolurile de stat (energia, gazul, resursele subsolului, băncile, tutunul etc.) nu a mai avut margini. Vă mai aduceți aminte de batjocura vezicantă a Romtelecomului asupra cetățeanului obișnuit? Ani de așteptare, taxe discreționare, măriri de abonamente, plăți în avans și, peste toate, servicii de joasă factură. Intrată sub laba unui acționariat de stat grecesc care ne-a stors până la ultima lescaie, compania
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ieșit niciodată. Nevoit a se juca numai cu beizadele de zmei roșii, Nicușor Aluceașcă, Serghei Mezel, Medelin Scripcaru, cărora li se mai alăturau și alte pușlamale din cartier, de-alde Gornel Dilu, bietul Muc era mereu ciuca bătăilor și a batjocurii găștii, deși - se bagă din nou naratorul - nu era vina lui că era scund, tolomac și împiedicat. Dar știți doară cât de cruzi pot fi copiii între ei. Cu chiu, cu vai, Muc cel Mare reușește însă să-și împingă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de la Guvern și de la UE). Bineînțeles, toată această mutare de accent de la o conducere centralizată către o structură mai puternică la nivelul regiunilor este imposibil de făcut fără o creștere a ponderii banilor din impozite în favoarea regiunilor; altfel e o batjocură, nu o reformă. Ce a propus președintele (abuziv, pentru că asta era în sarcina Guvernului, tot așa cum modificarea Constituției este un prerogativ al Parlamentului, nu al Președinției!) e un ghiveci construit în grabă, amatoristic și nefezabil. Praf în ochi! Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat de contextul în care se manifestă și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești și la Podul Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată și rohatca Păcurarilor. Aici, un flăcăoan glumeț v-a întâmpinat cu ironii usturătoare: „ Moșule, ié sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iașul ista-i mare, și Doamne ferește să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
împărătesc / Cât aș fi vrut să știu / S-o citesc!" (Ana Blandiana, Fluturele în oglindă) (g) " Cine nu știe că iepurele e cel mai fricos animal? De când s-a pomenit lumea se zice: "Fricos ca un iepure". Numele ăsta de batjocură s-a legat de el și nu-l mai poate lepăda! Și totuși i se face o mare nedreptate, domnule doctor, vorbi mai departe pădurarul Nicodim. Din câte am văzut aș putea să zic că iepurele nu e mai fricos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]