3,984 matches
-
care cele interioare sunt mai scurte. După șanțul median al pronotului se află 5 gropițe adâncite, dintre care 2 sunt mai apropiate de baza pronotului. l=1 1,3 mm. SUPRAFAMILIA HISTEROIDEA Reprezentanții acestei familii au antenele geniculate, cu articolul bazal alungit sau puternic îngroșat, iar articolele terminale formează o măciucă butonată. Ultimele 2 tergite abdominale (pigidiul și propigidiul) nu sunt acoperite de elitre, acestea din urmă fiind de cele mai multe ori trunchiate posterior. În mod excepțional abdomenul poate fi acoperit complet
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
situat lângă o bordură înălțată a frunții. Talia redusă (1-2,5 mm)..........................1 Abraeinae -.Antenele se fixează sub marginea laterală a frunții, lângă baza mandibulelor. Lipsește o știrbitură sau o bordură înălțată a frunții la locul de inserție al articolului bazal. În general corpul are dimensiuni mai mari (peste 2,5 mm)..................3 3.Partea dorsală a capului cu câțiva peri galbeni izolați sau ea este acoperită cu solzi. Măciuca antenelor cilindrică, trunchiată la vârf, formată din 3 articole (fig.93a
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
spre vârf. Măciuca antenală ovală, turtită lateral. Marginile laterale ale pronotului cu câte un șanț adâncit care delimitează o bordură. Mai este vizibil un șanț sau o linie mediană bine conturată. Elitrele sunt trunchiate posterior cu 1 sau 2 strii bazale, adesea rudimentare. Epipleurele elitrelor lățite median. Pigidiul vertical. Marginea anterioară a prosternului este lipsită de un lob median. Apofiza prosternului dintre coxele anterioare extrem de alungită, prezintă în zona sa mediană de o parte și de alta a ei câte un
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
trăiesc în resturi vegetale, în lemn putred, sub scoarța copacilor sau în mușuroaiele de furnici. În fauna noastră 4 specii. 1.Baza pronotului este lipsită de o line transversală de puncte.............................2 -.Pronotul cu o linie transversală de puncte dispuse bazal (fig.96c, pag.123) ...........3 2.Partea dorsală aproape netedă cu puncte extrem de fine (20x). Antenele roșii unicolore. Corpul maroniu, lucios. În lemnul arborilor bătrâni îndeosebi de stejar sau în furnicarele de Lasius brunneus. Lipsește din fauna României (1 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
deasă. Ultima treime a elitrelor dispune de rugozități alungite. Sub resturi vegetale și sub excremente uscate. l=1,2-1,5 mm. (Pl. VI, fig.4 ) 7 Genul Abraeus Leach Corpul oval sau oval-emisferic, puternic convex. Antenele relativ alungite, cu articolul bazal ușor curbat și cu vârfurile măciucate. Picioarele și antenele roșii. Pronotul transvers, îngustat anterior, având marginile laterale rotunjite, prevăzute cu o bordură fină. Scutelul foarte greu vizibil sau absent. Elitrele sunt lipsite de peri, iar treimea lor posterioară fără rugozități
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mijlocul elitrei. Suprafața pigidiului prezintă o punctuație deasă. În resturi vegetale, pe cadavre și în compost. Până în prezent a fost semnalată numai în Ardeal. l=3-4 mm. -ab. fulminans Koltze A 4-a strie discală redusă sub forma unui rând bazal de puncte, iar suprafața lucioasă în formă de oglindă nu este divizată. 3 Saprinus immundus Gyllenhal Punctuația dintre striile discale este mai fină decât punctuația de fond a elitrelor. Suprafața în formă de ’’oglindă’’ bine conturată, ea se întinde pe
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
iar marginile laterale au o punctuație accentuată. Discul pronotului cu o punctuație extrem de fină. Elitrele au în jumătatea lor anterioară 4 strii discale alungite și o strie suturală scurtă, dispusă posterior. Intervalele dintre striile 2 și 3 cu striațiuni oblice bazale. Adesea a 3-a strie discală este foare scurtă sau ea poate lipsi. Stria suturală ± accentuată, mai rar ea poate fi ștearsă. Partea posterioară a elitrelor dispune de o punctuație accentuată, dezvoltată mai ales lângă sutură. Striile prosternului divergente anterior
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
1-2 șanțuri sau rugozități transversale. Fiecare elitră prezintă câte 2 suprafețe în formă de ’’oglindă’’ înconjurate de rugozități punctate. Pe terenuri nisipoase în preajma apelor. În Europa Centrală 5 specii care sunt fost întâlnite în fauna României. 1.Pronotul până la rândul bazal de puncte neted, nepunctat.................1 dimidiatus Ill. -.Cea mai mare parte din suprafața pronotului prezintă o punctuație accentuată...........2 2.Elitrele au între suprafețele în formă de ’’oglindă’’ o punctuație simplă, lipsită de rugozități................................................................................................3 -.între suprafețele în formă de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
au pete roșii..........................................................................12 --.Elitrele negre unicolore, lipsite de pete....................................................13 12.Stria internă situată pe marginile laterale ale pronotului este de aproximativ 2 ori mai lungă decât cea externă. Elitrele prezintă o singură pată roșcată de formă semicirculară. Dintele bazal al tibiilor anterioare se prelungește pe fața internă printr-o carenă îngustă...............................................................11 illigeri Duft. --.Marginile laterale ale pronotului prezintă 2 strii ± egale. Elitrele de regulă cu câte 2 pete roșii, una humerală, alta mediană. Tibiile anterioare au dintele bazal
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
bazal al tibiilor anterioare se prelungește pe fața internă printr-o carenă îngustă...............................................................11 illigeri Duft. --.Marginile laterale ale pronotului prezintă 2 strii ± egale. Elitrele de regulă cu câte 2 pete roșii, una humerală, alta mediană. Tibiile anterioare au dintele bazal necarenat ..........................quadrinotatus Scr. 13.Extremitatea anterioară a mandibulelor ascuțită și carenată. Clipeul concav. Tibiile anterioare cu 4-5 dințișori mici. .........................................12 sepulchralis Er. --.Mandibulele cu extremitatea anterioară teșită. Clipeul neted, normal conformat. Tibiile anterioare au 5 dințișori de dimensiuni reduse...................13
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
un singur gen monotipic. 28 Genul Hetaerius Erichson La noi o singură specie. Hetaerius ferrugineus Olivier Corpul rotunjit, ușor convex, roșcat sau galben-roșcat. Partea dorsală este acoperită cu peri lungi și rari. Capul mic, fruntea prezintă o bordură laterală. Articolul bazal al antenelor puternic curbat, prevăzut cu un lob extern lățit. Măciuca antenelor cu vârful trunchiat, ea prezintă câțiva peri lungi. Marginile laterale ale pronotului evident îngustate anterior ele dispun de o bordură lată. Scutelul mic, neted, cu un por setiger
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
creierului neafectat. Reprezentarea traiectoriilor afectate în cazul Phineas Gage Spiralogia interpretează cazul Phineas Gage ca o agnozie "comportamental-etică", rezultat al distrugerii unei zone asociative majore a creierului "emoțional" care abolește corelația dintre comportamental etic și acțiunile întreprinse. Zona asociativă frontală bazală face posibilă adaptarea emoțională la realitatea trăită și influențează decizia comportamentală. În caz de leziune, provoacă agnozia "etic-comportamentală". Nerecunoașterea invalidității conduce la decizii contradictorii pentru interesele agnosticului, dar și pentru cele ale subiecților cu care se află în contact, transformându
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
imposibilă construcția unui perpetuum mobile de speța I, adică a unei mașini care să producă lucru mecanic fără a primi energie. Aceasta este de fapt o altă formulare a principiului I al termodinamicii. IV.1.2.3. Determinarea intensității metabolismului bazal în cazul sistemelor biologice, care sunt sisteme deschise, acestea schimbă energie cu mediul exterior, aceasta fiind energia chimică a alimentelor. Aplicarea principiul I al termodinamicii în cazul unui organism, conduce la enunțarea următorului bilanț: Energia preluată din mediu este egală
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nu a mâncat de cel puțin 12 ore, deci nu a preluat energie din mediul exterior. Atunci bilanțul energetic se scrie: ∆+∆ depWQ adică: unde W este energia utilizată. Determinarea producerii de căldură în organism constituie testul clinic al intensității metabolismului bazal. Acesta reprezintă valoarea de referință față de care se raportează efectul diferiților factori care influențează metabolismul energetic. IV.1.2.4. Principiul al II-lea al termodinamicii Conform primului principiu al termodinamicii nu este posibil un proces în care nu se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
glicero gelatină. Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori de pe frunze de mărimi diferite, în patru regiuni ale limbului foliar și anume: apicală, mijlocie apicală, mijlocie-1 bazală și bazală. Pentru fiecare caz s-au numărat de 25 ori perii de pe câte 1mm2, după care s-a făcut media. Rezultatele sunt prezentate în tabele și grafice. Am efectuat, de asemenea, preparate pentru studiul elementelor rezultate în urma macerației Schultze
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori de pe frunze de mărimi diferite, în patru regiuni ale limbului foliar și anume: apicală, mijlocie apicală, mijlocie-1 bazală și bazală. Pentru fiecare caz s-au numărat de 25 ori perii de pe câte 1mm2, după care s-a făcut media. Rezultatele sunt prezentate în tabele și grafice. Am efectuat, de asemenea, preparate pentru studiul elementelor rezultate în urma macerației Schultze. În acest
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
groși, celula terminală fiind puternic alungită. Aceștia au fost descriși încă din 1901 de către Hérail; el precizează că peri tectori sunt mai adesea bicelulari, cu celula terminală având extremitatea subțire și alungită. Perii secretori sunt, de asemenea, lungi, cu celula bazală a pedicelului având peretele extrem de gros, iar glanda este unicelulară; acest tip de peri amintește de cei ai primulaceelor și geraniaceelor. În poziție hipodermică se află țesut colenchimatic pluristratificat la cele două fețe și în aripile latero-adaxiale, fiind mai adesea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai mare pe organele tinere. La nivelul primordiilor foliare și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii de diferențiere a acestor peri. Celula trihogenă inițială apare ca o protubetanță pe epidermă; în urma unei diviziuni asimetrice rezultă o celulă bazală vacuolizată și o celulă apicală cu un conținut citoplasmatic dens; aceasta din urmă suferă o nouă diviziune, rezultând celula picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari, acoperite de o cuticula bombată, datorită difuziunii uleiului
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
creșterea autonomiei și a capacității de invazie a celulelor tumorale și face trecerea la faza clinică a evoluției tumorilor. Este reprezentată de invazia locală și de extensia la distanță (metastazarea). Invazia locală este un proces complex care presupune depășirea membranei bazale și invazia structurilor subiacente. Celulele tumorale datorită adezivității reduse și a mobilității crescute se fixează pe membrana bazală pe care o degradează și o străbat ajungând în țesutul din jur. Prin acțiune enzimatică distrug stroma interstițială și se înmulțesc prin
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
tumorilor. Este reprezentată de invazia locală și de extensia la distanță (metastazarea). Invazia locală este un proces complex care presupune depășirea membranei bazale și invazia structurilor subiacente. Celulele tumorale datorită adezivității reduse și a mobilității crescute se fixează pe membrana bazală pe care o degradează și o străbat ajungând în țesutul din jur. Prin acțiune enzimatică distrug stroma interstițială și se înmulțesc prin neoangiogeneză tumorală. Extensia la distanță (metastazarea) este un element important pentru clinica și terapeutica tumorilor, ale cărei căi
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
cu declanșarea fenomenelor reflexe ce au ca rezultat vasodilatație și hiperpermeabilizare capilară; Clinic eritem, edem, căldura locală, usturime; Evoluție restitutio ad integrum. 15.4.2. GRADUL ÎI Morfopatologie: se distrug toate straturile epidermului, inclusiv cel germinativ dar nu și membrana bazala; rezervele epiteliale sunt decapitate, dar nu distruse; fundurile de sac glandulare și foliculii piloși rămân intacte în derm; acumulare de lichid (flictena) între straturile moarte și cele viabile datorită acțiunii directe asupra plexurilor subepidermice. Clinică: flictena de gradul ÎI cu
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
foliculii piloși rămân intacte în derm; acumulare de lichid (flictena) între straturile moarte și cele viabile datorită acțiunii directe asupra plexurilor subepidermice. Clinică: flictena de gradul ÎI cu lichid serocitrin; planșeul este alcătuit din resturi de strat germinativ și membrana bazala; durere vie după îndepărtarea flictenei; eritem, edem, căldura locală, usturime; aspectul local după îndepărtarea flictenei: dermul denudat are aspect roșuviolaceu cu picheteuri albicioase, extrem de sensibil la atingere; Evoluție: Restitutio ad integrum, fără cicatrici vicioase, dar cu posibile modificări de culoare
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de pe suportul de fibroblaști, transferat pe o suprafata textilă și trimis în sala de operație. În momentul grefării epiteliul nu este diferențiat. În caz de priză, la 6 zile apar toate straturile normale, iar la 3 săptămâni se formează membrana bazala și hemidesmosomii maturi. Pe termen lung se produce regenerarea unui epiderm normal și stabil. După un an se induce diferențierea dermului cu organizare stromală și vasculara normală iar abia după 4-5 ani apariția fibrelor de elastina. În afara tehnologiei costisitoare dezavantajele
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
secundare; prelungirea imobilizării pentru a favoriza priză foitelor epidermice. Derm dezepidermizat omorât se poate crea un substituient dermic eliminând din pielea umană toate celulele epidermice și dermice dar menținând structura și integritatea biochimica a matricei dermice extracelulare și complexul membranei bazale. Astfel se exclude posibilitatea oricărei reacții imune sau inflamatorii. Odată grefat produsul nu este eliminat ci colonizat de fibroblastii gazdei, apoi este încorporat în plaga prin revascularizare și repopulare celulară. După integare, se aplică o grefă subțire autologă. Matrice dermica
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]