1,128 matches
-
voi respecta acest acord în litera și spiritul lui", zâmbi, în pofida tristeții, locotenentul. După ce s-a despărțit de prieteni, a traversat șinele, apoi drumul și a coborât pe plajă. S-a plimbat mult, pe sub un cer fără stele, cu fața biciuită de rafalele de vânt, încărcate de picături sărate. Până când o umbră se desprinse din tenebrele confuze și se opri în fața lui. Nastia. O luă cu brațul pe după umeri și, fără o vorbă, o porniră împiedicându-se, împleticindu-se, sprijinindu-se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe o grindă lungă și afumată, silueta unui om care își îmbrățișa sfâșietor și macabru, într-un gest de ultimă iubire, sicriul lui plutitor. Era un spectacol cum n-am mai văzut niciodată, cutremurător." Asemenea momente, în care narațiunea își biciuiește cititorul și îi urcă acestuia tensiunea la cote maxime, sunt prezente peste tot pe parcursul cărții, iar eu mi-am permis să extrag câteva pentru a dovedi marea lor forță de expresie. Urmare a faptului că Titi (viitorul autor al acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de altfel, o "Diplomă de excelență unirista". M-am simțit bine. Cred că și ei. Faptele mele sunt niște semne poetice. Din păcate vremea și vremurile nu sunt potrivite acestei stări de imponderabilitate și trăire care este poezia, pentru că realitățile biciuiesc oamenii din toate părțile, le fură clipă de însingurare necesară. Multe trebuie să se așeze. Sunt semne că omul se va întoarce la această armonie lirică și tot mai mulți declara că au nevoie de ea, măcar că o eliberare temporară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înscrie numele pe frontispiciul foii deabia în noiembrie 1925, explică cum „organizațiile din Bucovina ale partidelor naționalist al poporului și național au fuzionat formând o singură organizație a Partidului Național” iar Gazeta Poporului va apăra cu tărie interesele naționale, va biciui fără cruțare relele care s-au încuibat sub cârmuirea liberală (Ion Nistor și Dori Popovici n.n.), va deschide drum larg pentru toate năzuințele de regenerare a vieții noastre publice.” Editorialistul crede că „ „și cuvântului îi va urma fapta și nădăjduiește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
salariul unui director de școală nu depășea 300 lei. Silviu Brucan, oracolul de atunci și de astăzi, ținea să atenționeze pe făuritorii noii literaturi, în editorialul Sub steagul invincibil al leninistului, din "Scînteia" nr. 1330/21 ianuarie 1949: "Lenin a biciuit în cuvinte pline de ironie usturătoare lipsa spiritului de partid și apolitismul în artă și știință. Câți oameni ai artei și științei din țara noastră, ascultînd de îndemnul partidului nostru, nu și-au regenerat activitatea și au devenit folositori cauzei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prin monoclu gesturile fiecărui adversar. Se așezase deja în trăsură, în spate, și se prinsese bine cu o curea. Avea și un baston elegant, de care se putea folosi să se sprijine la zdruncinături. Iar ajutorul său, care urma să biciuiască armăsarii, un tânăr foarte atletic, se încălzea lângă prima roată, făcând puțină gimnastică. — Eu iau hamurile, le zice Fernic în șoaptă. Sachi, tu stai în spate, te ții bine, uite, te prinzi cu mâinile de mânerele astea, și ne zici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
apropiindu-i de „blânda nebunie”, „ei” vor putea avea parte, dacă nu de un alt tratament, de o privire mai Îngăduitoare, oricum, mai puțin biciuitoare, mai umană. Deoarece râsul gros pe care-l provoacă schițele și dramele caragialiene nu Îi biciuiesc numai pe cei așa-ziși proști, dar și pe cei care fac un caz grotesc, grosolan aș zice, cu evidentă autosatisfacție, de aceștia. O autosatisfacție ce Îi unește pe unii În corul râsetelor batjocoritoare Într-o „masă umană” care, prin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în ori A dat dos la față A tuns-o la fugă. A spălat putina Bătrânețe și slăbire Armadie Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg dumbrăvencile în șir de la fânațurile cosite la pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
capătă o adâncime atunci când poetul „proiectează pe fondul de ingenuitate eseniană, de singurătate ciudată, logodită cu taina, la ruptura de veacuri, în Viziune”. „S-au rupt zilele clare ale istoriei. Sub fruntea de vis moare o epocă. Ca un mugure biciuit de fiorul crivățului.” George Călinescu îi situează creația poetică în „lirica proletariană modernă a hoinăririi, a uneilității deurne, din jurul lui Esenin fără apocalipticul aceluia, aprofundându-se în felul acesta de ardeleni”, iar Eugen Lovinescu, caracterizează poezia sa ca „eruptiva, oarecum
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
1863, când acel cavaleresc popor român a deschis curțile și casele sale primitoare revoluționarilor poloni emigrați care au sângerat pentru libertatea poporului lor. Noi, polonii bucovineni, pază la răsărit a poporului polon, care, în momentul acesta, își împreună pe umerii biciuiți prin 150 de ani, purpura sfâșiată în trei părți, a unirii politice a tuturor țărilor polone dintre Marea Baltică și Nistru, salutăm călduros ziua sfântă a renașterii României unite. Recunoaștem pe deplin drepturile imprescriptibile ale poporului român asupra țărilor din sudul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o rata, am trăit-o spectral, cu bunele și cu relele ei, nici o secundă n-am lăsat-o să pâlpâie, cei ce trăiesc bicisnic, de azi pe mâine, îi aduc cel mai mare afront lui Dumnezeu, am încălecat-o și biciuit-o până la loc comanda. E drept, am și primit multe șuturi de la ea, toate meritate, dar care m-au ținut treaz, alimentându-mi fanteziile, e știut că loviturile vieții sunt singurii stimuli autentici ai creației. În rest totul e spuză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Hitler. Ei bine, l-a umilit, l-a făcut pe cel mai crunt dictator al omenirii să-i sărute picioarele, l-a plimbat în patru labe prin dormitorul lor intim de câte ori a avut chef, l-a călărit și l-a biciuit, el o asculta ca un mielușel, satisfăcându-i toate fanteziile. Dragostea la o astfel de temperatură are cu totul alte fețe, e mai greu de prins în poezie. Rămâne ca cititorul să constate dacă Klara aduce cu femeia diavol, așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vrea să mai scot în relief un singur aspect și anume o dezaxare temporală, o dereglare a relațiilor noastre cu durata și cu implicațiile fatalmente inevitabile ale acesteia. Reiau constatarea că avem un cult al noutății exorbitant, că ne lăsăm biciuiți de toate ofertele noutății, adesea fără discernământ. Ne lepădăm de tot ce a fost cu un frison al unei aventuri chique, precum un sport nou ori un joc de societate inedit. Am refuzat ideea de istorie literară de autor. Respingem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
erau supuși unui regim strict, orice încălcare a "regulilor" ducând la pedepse aspre, plecându-se de la concluzia că "no hay negro bueno ni tamarindo dulce" nu există negru bun și nici tamarindo dulce (fruct cu gust astringent). De regula erau biciuiți, locul de aplicare numindu-se "tumbadero", iar biciuirea se numea "bocabajo" cu gura în jos. Biciul era confecționat din vână de bou sau șuvițe din piele de vită, fiind utilizate și vergile vegetale. Numărul loviturilor aplicate era la bunul plac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nu mai știam ce fac, molipsit fiind de furia fratelui meu. Ha-a-a-a! Dv. Mă bateți, mă ucideți ca-n codru!... urlă jidanul exasperat. Las că voi învăța eu!... Îți vedea dv. cum se bat oamenii la noi. Hi!... strigă el biciuind caii, care porniră în trap mare. Și astăzi, când mă gândesc la această întâmplare din viața mea, îmi vine să râd, însă totodată recunosc marea noastră imprudență de a fi comis asemenea acte de violență într-o țară străină mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce-l cuprindea în fața sălbătăciunei tupilate, se repercuta cu aceeași putere și în inima mea. Pil!... strigam eu atunci. Doamne sfinte!... Cine ar putea spune în ce stare de friguri se găsea Milordachi, de câte ori auzea acest cuvânt magic care-i biciuia sângele! Cu ce avânt se arunca el asupra prepeliței, când o vedea căzând și cu ce tristeță își întorcea ochii înspre mine, când o vedea zburând mai departe! Parcă-mi zicea: Da bine, stăpâne, ce-ai pățit?" Noroc că asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acolo. Afli astfel ce metafore prind, ce comparații sunt de efect și care-s expirate. Să-i spui unui atacant că stă la pomană e o metaforă extrem de subtilă. Pe cuvânt. La fotbal înveți o limbă extrem de vie, suplă, care biciuiește sau mângâie, suduie sau înalță osanale. Apoi, jucând, trebuie să-ți umilești adversarul. Să-l intimidezi. Să-l faci să-și piardă încrederea în forțele proprii. Dacă unul trage pe lângă minge, îi recomanzi să meargă la Service să-i dreagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am dat și noi seama de magnitudinea concesiei: mirosul nici nu se apropia de noi și ar fi fost destul de dificil, chiar și pentru un purice mai atletic, să sară În direcția noastră În căutarea unui adăpost. Oricum, vîntul ne biciuia din plin trupurile și, În cîteva minute, eram de-a dreptul Înghețați. Camionul continua să urce și, cu fiecare minut care trecea, frigul devenea tot mai intens. Ca să nu cădem, trebuia să ne ținem mîinile afară din păturile care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
doreau de la mine în timpul anchetei. În octombrie 1961 au venit cu informații din popor pe care mi le puneau în față. Rezistând eu să le dau informații și în această situație, într-o noapte din aceeași lună octombrie m-au biciuit cu un cablu de conductă electrică subterană. La primele lovituri am simțit dureri. După ulterioarele lovituri n-am mai simțit nimic. Însă a doua zi, dus fiind la baie cu un alt deținut, acesta a rămas uimit de mine declarându
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu lemne înnămolită în știoalna din pădure. Și cele două femei în vârstă nana Floare și coana moașă strigau la unison și se zbăteau și se opinteau cu atâta foc, făcându-ți milă, de parcă ele ar fi fost bietele animale biciuite fără cruțare să scoată căruța plină din mocirla puturoasă. Înc-o dată! Așa! Înc-o dată! Împinge! Bine! Acuma! Hai! Gata! Gata! Până când, printr-o alunecare ușoară, s-a făcut transferul fătului din garsoniera întunecoasă a mamei în mâinile pricepute și experimentate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să se consoleze repede. În esență, În aceasta constă toată ticăloșia lui și pentru aceasta l-au condamnat poeții. Pleacă fără să sufere, iată izbînda și crima lui. Între el și ceilalți se interpune setea sa de noutate, care Îl biciuie și-l cîrmuiește. N-are nici timp, nici chef să fie sentimental și tandru. Nu simte plăcere decît În miezul fierbinte al Întîmplărilor. Îndată ce se relaxează, freamătă În el un nou neastîmpăr, făcîndu-l să uite și să fie ingrat. Sfîrșitul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fals ar fi să credem că În singurătate oricine nu moare sfîrșește prin a deveni singur. Desigur, a blama singurătatea În sine ar fi un gest la fel de stupid ca acela al perșilor de a Învinovăți marea și de a o biciui pentru Înfrîngerea lor. Aristotel avea dreptate, solitarul poate fi un zeu la fel de bine ca și o bestie. Dar pentru Întîia oară mi se pare imprudent să vorbesc despre orgoliul singurătății. Și tot ce simțurile mele Îmi descoperă zilnic mă Îndepărtează
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a da o certitudine. E ca și cum m-aș amuza recitind din Sofocle cum Aiax, căruia Atena i-a tulburat mințile ca să nu se răzbune, masacrează o turmă de vite crezînd că masacrează căpeteniile ahee; rîde demențial acoperind cu invective și biciuind pînă la moarte un berbec pe care-l ia drept Ulise; a doua zi Își recapătă luciditatea și, umilit de rușinea nebuniei sale care-l făcuse de rîsul adversarilor, Își străpunge trupul cu sabia. Pentru o zi el a fost
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Aránzazu 3, unde s-a rugat, cerând noi puteri ca să-și poată continua drumul. Își lăsă fratele la Oñate pentru a-și vizita o soră, iar el plecă spre Navarrete. Din ziua în care a părăsit casa părintească, s-a biciuit în fiecare noapte. Amintindu-și că ducele îi datora câțiva ducați se gândi că ar fi bine să-i ia înapoi. Îi scrise așadar un bilet vistiernicului, care îi răspunse că nu are bani. Ducele află despre acest lucru și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cunoscută învățătura creștină, obținând roade spre slava lui Dumnezeu. Multe persoane ajunseră la o îmbelșugată cunoaștere și la un gust viu pentru cele spirituale. Altele erau încercate de tot felul de ispite. Una dintre ele, de exemplu, voind să se biciuiască, nu reușea, pentru că i se părea că cineva îi ține mâna. Alte fapte asemănătoare iscau zarvă în public, mai ales că era mare mulțimea ce se aduna peste tot unde el făcea cunoscută învățătura creștină 3. Îmi amintesc de frica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]