7,814 matches
-
În sus pe scări, aruncând o ultimă privire Înapoi, unde drujba reapăruse și, cu o mișcare expertă, ca și cum nu trunchiuri de copaci ar fi retezat toată viața, ci gâturi, i-a eliberat capul lui Guido de posesor. Astfel a pierit bietul vânzător de electrocasnice, ce tristă ironie!, tocmai din pricina aparatelor pe care le ajutase mereu să Înceapă o nouă viață, găsindu-le familii mai primitoare decât cele care le abandonaseră. În timp ce duhul lui nobil era livrat Purgatoriului, ceilalți am luat-o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ar fi izvorât Înainte-mi, asistam, vă jur, la un adevărat cadril al formelor, de la Emanuelle 3 Încoace nici un muritor nu Întâlnise un asemenea rafinament. Pe lângă Amy a mea, Jenna Jameson se dovedea o plăpumăreasă nepricepută, iar Nicole Sheridan o biată reumatică, degetul ei arătător trăgea tigheluri perfecte pe piele, apoi medita puțin asupra năsturașilor și ridicăturilor Întâlnite pe traseu și, când era gata să dispară Într-unul dintre pliurile ființei ei perfecte, hopa!, revenea la suprafață ca un pescăruș săltându
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de bombardiere Greenpeace așteptau În port semnalul de-a mărunți imensul depozit de gelatină, un alt cutremur, insensibil la controverse și la diatribe, se descătușează. E un seism ceva mai bine Întemeiat decât primul, cu zvâc și personalitate, nu un biet frison tectonic. Valul tsunamic rezultat Îi azvârle pe concurenții probei de surfing de la Extremely Extreme Games, competiție care se desfășura În largul plajei Santa Monica, până În Beverly Hills. În ceea ce privește Long Beach, mai apărat de asemenea probleme, aici se petrece un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
am scăpat. — Și? Unde-i? — S-a spart, am mințit. Am plecat triști de la locul ciocnirii, cu un atom guvernamental de litiu trimis În căutarea noastră. Deși experimentul nu avusese succes, toți crezându-mă că bosonul nu fusese decât o biată imitație casantă, niște urmări totuși existaseră. În primul rând, eu, mama și tata ne separaserăm total, fără posibilitatea realipirii. Apoi, la câteva minute după ciocnire, o găurică neagră a apărut pe cerul de deasupra Genevei. Inițial, toată lumea a crezut că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
desfătau prin Azore. La masa de biliard fără găuri, cei doi specialiști În calcul probabilistic Își jucau obișnuita partidă, În care foloseau doar bila albă. Într-un colț, parcurgând rubrica de matrimoniale a unei reviste pornografice, stătea Stepa Chiorul, un biet imbecil care-și căpătase porecla În urma unui pariu făcut la beție, când Încercase să demonstreze că putea fi un bun portar la darts . Vasea stătea În spatele tejghelei, răsfoind o ediție ilustrată din Fenomenologia spiritului. Ne cunoșteam de mult, de când amândoi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
800-900 persoane! Toți am jurat și am cântat din străfundul sufletelor noastre. Înălțător moment! Dar armata nu are numai momente înălțătoare. Are și momente grele, dure, chiar de umilință, iar eu nefiind un tânăr prea cuminte am gustat din toate. Bietul meu comandant de pluton! Când mă vedea, înnebunea! „Te tund chel, te tund chel!”, țipa ca nebunul. M-am tuns eu, să nu-l mai aud țipând. „Nu mai pupi învoire în oraș”. Și s-a ținut de cuvânt, n-
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
a văzut acum trei zile lîngă depozitul de carburanți. A fost bine că le-a el văzut primul, eu m-am putut arăta surprins și sceptic. Îl luasem cu mine În jeep, prefăcîndu-mă că am trecut pe acolo din Întîmplare. Bietul băiat s-a speriat așa de tare, Încît a sărit din mașină și căuta un adăpost... A trebuit să fac la fel, pentru a nu-l dezamăgi. — Mă mir că n-a auzit zgomotul elicopterului. — Ba l-a auzit, dar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
am fost anunțat că ați pierdut un elicopter și un soldat În imensitatea Oceanului Pacific. E adevărat? Ssssss! Mai bine mă sunați dumneavoastră și-mi relatați pe larg despre această grea pierdere. Sper că n-o să-mi spuneți iar că tot bieții mei concetățeni, rolanzii, sunt de vină. — Elicopterul Într-adevăr l-am pierdut, dar pe soldat l-am recuperat, chiar dacă e mort, Îl asigură colonelul. — Cu atît mai bine. Sunați-mă imediat, sunt curios să aflu amănunte. După aceste cuvinte, uitînd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
am o mulțime de lucruri importante să vă spun. Mai Întîi, dați-mi voie sss-sss! să vă exprim Încă o dată profunda mea compasiune pentru greaua pierdere suferită. Dar cum s-a Întîmplat? — L-au doborît OZN-urile, spuse colonelul. — Totuși, bietul băiat abia ieșise din spital, din cîte am aflat... — Păi, Majestate, aici e tot chichirezul. Ca să-l poată doborî, extratereștrii i-au Întins o cursă. I-au trimis prin telepatie mesajul că trebuie să părăsească imediat spitalul, deoarece Îl așteaptă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu o săptămînă În urmă feciorul ei o bătuse și i furase pensia, Christina se Îmbujora de indignare și improviza un discurs În care făcea apel la responsabilitatea lor socială și la conștiința datoriei față de generațiile viitoare, lucruri de care bietele femei erau sătule. Chiar dacă eu aș vrea să-l țin, bărbatul meu nu e de acord! - argumenta alta cu o umflătură vînătă sub ochi, dovadă că știa prea bine despre ce vorbește. Zice că mai bine să-l vindem. Această
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acolo. Exista posibilitatea ca oricînd vreo persoană binevoitoare să-l ajute să urce treptele, și atunci nu se știe ce ar mai fi urmat. GÎndindu se la o asemenea posibilitate, inima doamnei Delilah se Înduioșă și mai mult. Poate că bietul om avea Într-adevăr nevoie de ajutor, poate că se afla Într-o situație disperată! Altă explicație nu se Întrevedea. Doamna Delilah Își numără pe furiș mărunțișul din buzunare, trase mult aer În piept și hotărî să iasă din magazin
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cînd, apropiindu-se crizele Eldridge, Începea să se neliniștească și să se agite, nu rămăseseră fără ecou În sufletul ei. Mai ales că trăia de aproape zece ani singură, după ce soțul Îi murise Într-o stupidă Încăierare cu poliția, căci bietul om, pentru a-i ajuta pe unii concetățeni, le procura pașapoarte false. Așadar, rămase neplăcut surprinsă În dimineața cînd Pablo apăru la ușa cabinetului, bărbierit și Într-o ținută mai Îngrijită decît de obicei. Ar trebui adăugat că, de obicei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
iar „rădașca“, destinată inițial să o spioneze pe asistenta doctorului Thomas, ajunsese să-i furnizeze informații de maximă importanță despre rolul pisicilor În traficul de droguri din zona Pacificului. Cu perspicacitatea sa recunoscută și invidiată de superiori, Înțelesese rapid că bietele animale erau folosite ca vehicul pentru săculeții cu heroină Îndesați cu forța pe gît. Asta Însemna că exportul de pisici, cu care se Îndeletnicea Între alții Bill Waks, folosea doar ca paravan. Ce se afla Îndărătul acestui paravan era de-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
numai ca să-ți găsești un alibi moral!). Simțea nevoia de a explica, de a adăuga cît mai multe detalii, Îndărătul cărora să se poată ascunde, sau măcar de a spune ceva consolator, drept justificare, un fel de scuze post-mortem adresate bietului doctor Thomas, dar nu găsi nimic potrivit. În cele din urmă se mulțumi cu o scurtă formulă standard, un fel de concluzie abstractă care nu-l angaja cu nimic. — Doctorul Thomas a fost un om deosebit, spuse, căutînd să dea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
porni Înapoi spre oraș. Se opri la un bufet sătesc, făcînd destul de inabil pe beatul, cheltuind ceva bani și Încercînd, fără nici un succes, să-i tragă de limbă pe țăranii care beau bere așezați la niște mese de tablă ruginite. Bieții oameni ar fi fost În stare să jure că tot satul era plin de cisterne ca aceea de care Întreba el, numai să le plătească Încă un rînd. Era clar că nu văzuseră În viața lor vreo autocisternă pe acolo
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Ba nu, e chiar adevărul adevărat! Îl contrazise Pablo cu mai mult curaj. Doamna are un copil pe care-l cheamă Christian, ea Îi zice Kiki, Îl iubește foarte mult și dorește să-i asigure un viitor fericit. Din păcate, bietul copil, deși În vîrstă de numai șase ani, deja e orfan de tată. Pe deasupra, tocmai s-a Îmbolnăvit de rubeolă și stă la pat. Soțul doamnei, fost ofițer În armata Statelor Unite, după ce i-a dezvăluit secretul insulei, a părăsit-o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În loc să se preocupe cu responsabilitate de educația revoluționară a tinerei generații, el regulează fiicele oamenilor muncii. — Consider că este o atitudine neprincipială. Va trebui să adoptăm măsuri ferme, totuși, mă voi consulta și cu tovarășa Elena. Nu aș vrea ca bietul băiat să sufere prea mult. Mai bine Îl trimit prim-secretar În vreun județ. La munca de jos, cum se spune. — Are și munca de jos importanța ei, reflectă aproape involuntar maiorul Smith. — Bineînțeles! Satisfacția datoriei Împlinite este un sentiment
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
viceversa. Cu mulți ani În urmă, la cenaclurile pe care le frecventam pe atunci Împreună, era socotit o mare speranță a poeziei românești. După care evoluase ca orice scriitor român, care se naște genial și moare tînără speranță. Ajunsese un biet profesor de provincie, În vreme ce eu alesesem cariera de inginer - nu reușisem mare lucru, dar măcar aveam din ce trăi. Pentru el eram oricum un veritabil model de reușită socială. Mă invidia deoarece fusesem primul din promoția noastră care căpătase blenoragie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi avut de pierdut? În definitiv, ceva ce nu există nu costă nimic! Cum eliberaseră certificate de handicapat sau de revoluționar atîtor impostori, pentru a-i scuti de plata impozitelor, ar fi putut elibera și un certificat de proprietate unui biet nebun, pentru o insulă inexistentă. Nu spun că datorită unor astfel de argumente Începusem să-l cred, Însă cu timpul Începusem să mă Îndoiesc de Îndoiala mea - și, mult mai grav, să doresc să aibă dreptate. Aveam nevoie de anumite
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lui de pînă atunci, o privea echivoc, dădea din coadă. La urmă, Își scutură blana și se apropie adulmecînd nepăsător ici și colo. Abia după ce-l luă În brațe și Îl aduse Înapoi, găsi timp să răspundă Întrebării lui Pablo. — Bietul maior!... L-au internat Într-un azil. Se mai crede și acum Ion Gheorghe Maurer. Pablo mă privi complice, ca și cum ar fi obținut o nesperată victorie. Conversația lor mi se părea pierdere de timp. Nu Înțelegeam nimic, mă plictisisem, voiam
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Cibin, Lotrului, stîncăraie și păduri cît vezi cu ochii, haiducie, nenicule, eu și acum îi admir pe oamenii ăștia, zice șoferul, nu mă interesează dacă au făcut-o de frică sau din convingere, important e că au rămas pe poziții. Bieții legionari, zice Părințelul cu totul absent, au luat-o pe spinare de la toată lumea, au fost curva tuturor, zice gîndindu-se la Siguranță și la Securitate. Sînge tînăr și clocotitor, spune închipuindu-și o scenă dintr-o piesă de teatru celebră. Oricît
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aud pe Bladesey cum plînge, — Brooosss... — ...pe cînd mă Îndepărtez. Afară Îmi recapăt stăpînirea de sine. Arăt cu degetul mare spre camera de interogatorii. — Nu-i Întreg. La cap n pula mea. Nu-i da cafea labagiului, șuier eu spre bietul bulangiu În uniformă care e puțin zguduit. — Bine, șefule, zice el cu umilință. Îmi place ofițerul ăsta. Îmi place să mi se spună „șefule“. E un termen cu care unii bulangii de prin zonă o să trebuiască să se obișnuiască cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
face de 54 de ani, fără oprire. Picioarele Îl vor duce singure către adăpostul mizer. Dar, dacă Uniunea Europeană n-o să-i mai lase să cerșească? Nu l-a interesat niciodată politica și, cu atât mai puțin acum, când, este o biată epavă rătăcită printre luminile și umbrele unei oraș care Încearcă și el, cu disperare să supraviețuiască. Nu l-a speriat niciodată moartea, dimpotrivă, se crede pregătit pentru ea. Uneori, ar vrea totuși să privească din alt loc noaptea, stelele: de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să mă lași singur, mai vrei să te arunc și la gunoi?,,. -Știi cât sunt de păcătos, mai știi și că toată viața am scormonit prin gunoaie și nimeni nu s-a sinchisit de asta, nimeni nu m-a oprit. Biata bunică și amărâta de mătușă m-au hrănit și m-au păzit cât au putut, dar nu eram făcut probabil decât pentru rău. Nu ți-am spus niciodată, dar am omorât fără milă un om nevinovat care Îmi vroia numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ești astăzi! Nu cumva a dat norocul peste tine și te-ai Însurat? -Nu râde, mărită prințesă a cotidianelor, nu râde de un bătrân jalnic și ipocrit care-și suportă cu demnitate condiția de cloșard numai ca să profite de voi, bieții concetățeni. Va veni o vreme când noi, ce-i care stăm cu mâna Întinsă așteptând ca mila celor din jur să rodească În palmele noastre nespălate, va trebui să dăm socoteală Celui de Sus. -Până atunci profită Antoniu, și lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]