2,794 matches
-
Cine naiba e Hemingway ăsta? - Un tip care spune la nesfârșit același lucru, până începi să crezi că trebuie să fie ceva bun. Astfel de interludii au menirea să sublinieze controlul perfect al autorului asupra textului. Crisparea sesizabilă în The Big Sleep, teama (întemeiată, de altfel) că cele două mari secvențe ale romanului nu se vor articula perfect nu-l preocupă de data aceasta. Chandler simte că a găsit formula ideală, că nu va avea dificultăți să treacă de la un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
bazează pe conexiunile făcute de Marlowe, pe intuiția născută dintr-o intensă experiență a studiului firii umane. Punctul de atracție al romanului îl constituie, și aici, personajul principal. Datele biografice ale eroului nu diferă fundamental de ceea ce știm din The Big Sleep, iar caracteristicile sale comportamentale rămân neschimbate. Ironia, detașarea cinică de realitate, brutalitatea reacțiilor verbale sunt trăsături greu de desprins de imaginea detectivului. Raymond Chandler a intuit că a dat peste o mină de aur și n-a ezitat să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care autorul s-a folosit pentru a amorsa o poveste în care violența și drama sentimentală formează decorul exploziv al unei povești pline de suspans. Există, totuși, câteva nuanțe noi, pe care le vom evoca mai târziu. Ca și The Big Sleep, Farewell, My Lovely este alcătuit din topirea laolaltă a câtorva texte anterioare. De data aceasta au fost „canibalizate” povestirile The Man Who Liked Dogs (Black Mask, 1936), Try the Girl (Black Mask, 1937) și fragmente din Mandarin’s Jade
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
el atras de farmecul femeii experimentate, de misterul perversiunii expuse într-un ambalaj irezistibil. În ciuda ritmului dinamic, a dialogului sclipitor, a întâmplărilor fascinante, Farewell, My Lovely păcătuiește prin miza excesivă pe melodramă. Philip Marlowe s-a impus fulgerător, în The Big Sleep, drept un incoruptibil pogorât în lumea păcătoșilor irecuperabili. În romanul de față, situațiile sunt mult mai fluide și lecțiile de etică ale detectivului nu mai au pregnanță. Moliciunea lui Marlowe e pusă din evidență încă din primele pagini, când
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Malloy îl ia, practic, pe sus și-l proiectează într-un carusel de aventuri incontrolabile. Atracția față de femeile „problematice” ciobește aerul de invulnerabilitate al eroului: învins de împrejurări, „puritanismul” lui pare a suferi înfrângere după înfrângere. Pe lângă Vivian din The Big Sleep, pe lângă Velma, situații în care atracția primejdiei ia chipul feminității devastatoare apar din ce în ce mai frecvent în cărțile lui Chandler. Senzualitatea este dinamita ce aruncă în aer fundațiile unei lumi pentru care dogmele puritane se dovedesc mult prea înguste. E drept
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un gentleman. Dar în timp ce o ajută să se îmbrace, Helen s-a întors, a scos un pistol din geantă și l-a împușcat de trei ori prin paltonul pe care acesta i-l ținea. Mai puțin vital decât în The Big Sleep, Marlowe are, parcă, mai mult timp pentru a-și consolida propriul univers domestic. El simte nevoia unei distanțări nu doar psihice, dar și spațiale de asasinatele, violențele și ororile morale prin care trece. Chiar dacă Anne Riordan îi oferă un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Pentru a evita monotonia, autorul încearcă permutări și nuanțări, creând denivelări pe un drum ce părea că nu-i rezervă cititorului nici o surpriză. Spre deosebire de cărțile anterioare, The High Window nu e scrisă pe baza unui material narativ preexistent. În The Big Sleep și Farewell, My Lovely, ca și în cartea următoare (The Lady in the Lake), Chandler apelase la procedeul „canibalizării” unor povestiri deja publicate. De data aceasta, ambiția lui a fost să imagineze o tramă originală, neîndatorată colaborărilor la revistele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a lui Eddie Mars; locotenentul Jesse Breeze este un alter ego al lui Randall din Farewell, My Lovely etc.) la situații cvasiidentice: numismatul Elisha Morningstar moare în condiții ce amintesc frapant de cele în care este eliminat Geiger în The Big Sleep, clubul Idle Valley - „sediul” lui Alex Morny - aduce izbitor cu Cypress Club, domeniul lui Eddie Mars. Exemplele pot fi înmulțite pentru fiecare din categoriile invocate. Poate că aici se află și explicația mizei lui Raymond Chandler pe figura detectivului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Horace Bright, Del Hunch consideră drept o datorie asumarea asasinării lui George Anson Phillips, iar Lois Morny admite cu ușurință că ar putea fi autoarea morții lui Vannier. The High Window propune, între alte modificări ale modelului instituit în The Big Sleep, schimbarea radicală de imagine a lui Marlowe. Detectivul nu mai este justițiarul care încearcă, obstinat, să afle adevărul. Acum, prizonier al sistemului, el îmbrățișează, submisiv, realitatea așa cum i se înfățișează ea. În The Big Sleep, Marlowe lăsa impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ale modelului instituit în The Big Sleep, schimbarea radicală de imagine a lui Marlowe. Detectivul nu mai este justițiarul care încearcă, obstinat, să afle adevărul. Acum, prizonier al sistemului, el îmbrățișează, submisiv, realitatea așa cum i se înfățișează ea. În The Big Sleep, Marlowe lăsa impresia că-și alege clienții și metodele. Aici, lesa e mult mai scurtă și capacitatea de a-și impune punctul de vedere - drastic limitată. Marlowe intuiește, de la bun început, că va fi obligat să joace pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Chandler a refuzat să recitească, să vorbească ori chiar să-și amintească despre The Lady in the Lake. Experiența scrierii fusese prea puțin plăcută pentru a mai dori să refacă întregul context al anilor ’42-’43. Retras în munți, la Big Bear Lake, iar apoi la Cathedral Springs, are impresia că s-a înhămat la o muncă de ocnaș, că fiecare pagină era proba unui eșec de proporții și că nevroza instalată odată cu scrierea cărților anterioare atinsese, în acel interval, apogeul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
impresia că s-a înhămat la o muncă de ocnaș, că fiecare pagină era proba unui eșec de proporții și că nevroza instalată odată cu scrierea cărților anterioare atinsese, în acel interval, apogeul. Stările de neliniște n-aveau cine știe ce fundament de vreme ce Big Bear Lake era locul unde Chandler s-a simțit cel mai bine din nenumăratele sale reședințe improvizate. E posibil, însă, ca frustrarea să-i fi fost provocată de faptul că, după experiența reușită cu The High Window - scris fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Lake își scriu propriul scenariu mortuar, brodând semnele tragediei pe un lințoliu în care hainele și trupul lor s-au contopit. Crystal Kingsley și Muriel Chess dispar, practic, deodată. Conform mărturiilor, una dintre ele s-a scufundat pe fundul laculul Big Bear, cealaltă s-a evaporat în praful înecăcios al unui Mexic suspect prin definiție. Crystal și-a părăsit soțul pentru a se mărita - în regim de urgență! - cu amantul. Muriel a decis, la rându-i, să-și abandoneze bărbatul alcoolic
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
hârtie procesul-verbal al începutului de extincție. Interpreții textului au sesizat o anumită diminuare a farmecului personal al detectivului. Lucru perfect verificabil, până la un punct, în consonanță cu plauzibila devenire a personajului. În fond, între 1939, anul debutului său în The Big Sleep, și 1949, când apare The Little Sister, s-au scurs zece ani grei. Chiar fără să-și propună, Chandler n-a putut să nu țină cont de inevitabilele schimbări de ton, comportament sau chiar caracter. Undele concentrice ale creației
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în The Little Sister - există multe femei marcate cu stigmatul crimei, al asasinatului, lăcomiei ori lascivității. Dar există și la fel de mulți (dacă nu simțitor mai mulți) bărbați ce ilustrează aceleași categorii - și încă multe altele: consumatorii de pornografii din The Big Sleep, dezaxații violenți din The Lady in the Lake sau chiar The Little Sister, asasinii plătiți (din aproape fiecare roman). Ca să nu mai vorbim că Marlowe însuși ar putea fi învinuit pentru o lungă listă de abateri de la „dreapta cale
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vreme, au situat acest roman de bătrânețe al lui Chandler printre creațiile de planul al doilea. Recitind, la intervale neregulate, una sau alta din aventurile lui Philip Marlowe, am păstrat un atașament tandru volumelor care mă cuceriseră în adolescență, The Big Sleep și The Little Sister. Aveam toate argumentele: ele reprezintă două ipostaze complementare ale seducătorului detectiv, ipostaze în care trăsăturile bitter-sweet se decupează irezistibil. The Long Goodbye (Rămas-bun pentru vecie) mi se părea, pe de o parte, insuficient de „antrenantă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și optzeci la sută umbră se ordonează într-un flux dramatic de o vigoare electrizantă. În Terry Lennox subzistă și fragmente din celălalt personaj de care Marlowe s-a simțit apropiat, deși nu-l întâlnise niciodată, Rusty Regan din The Big Sleep, dar și din imaginea idealizată a propriului sine. Marlowe admiră grația, politețea, directețea lui Lennox („Sunt bogat. Cine dracu’ vrea să fie fericit?”), dezinvoltura de a trece prin cele mai umilitoare situații cu o filozofică detașare („Sigur, sunt soțul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fi ucis soțul. Acum, după cum vom afla spre sfârșitul cărții, era urmărită de tatăl fostului soț, atotputernicul domn King. Playback reia, din acest punct de vedere, o constantă tematică a cărților lui Chandler: cazuri de dispariție există și în The Big Sleep (Rusty Regan), Farewell, My Lady (Velma), The Lady in the Lake (Muriel), The Little Sister (Orrin Quest) și The Long Goodbye (Roger Wade). În fiecare dintre acele cazuri, disparițiile anunțau, de fapt, un final tragic. Un alt procedeu frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
toate episoadele aventurilor lui Marlowe. La fel de productivă este tema șantajului - cu mențiunea că adeseori șantajiștii sunt uciși de cei șantajați - ori aceea a mafiotului în personalitatea căruia supraviețuiesc urmele unui cavalerism inexplicabil, așa cum se întâmplă cu Eddie Mars în The Big Sleep și cu Clark Brandon în romanul discutat aici. Ambii sunt capabili, de dragul femeii de care sunt îndrăgostiți, de gesturi de mare generozitate. Deși n-ar părea, nu se dau în lături de la acțiuni care-i pun în primejdie. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un scriitor - Robert B. Parker - care, începând cu anii ’70, duce mai departe, cu enorm succes, flacăra „chandlerismului”. A doua este, pur și simplu, o încercare a aceluiași autor de a imagina o continuare a aventurilor și personajelor din The Big Sleep, roman care a inaugurat o strălucită formulă a prozei hard-boiled, revoluționând tehnicile, subiectele și - dacă nu e un cuvânt prea pretențios - filozofia romanului polițist. Însăși existența acestor cărți arată că posteritatea lui Raymond Chandler e cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Zygmunt Rola, „Z duzej chmury, maly deszcz” („Dintr-un nor mare, o ploaie mică”), Trybuna, 7 februarie 1991. Cf. ibidem. Este și cazul fostului ministru I. Sekula, devenit om de afaceri Încă dinainte de 1989 și care a contractat la Banca BIG din Varșovia (printre acționarii căreia se număra și Transakcja) un Împrumut de 1,7 milioane de franci elvețieni (!). Cf. Elemer Hankiss, East European Alternatives, Clarendon Press, Oxford, 1990, pp. 246-247. Ibidem, p. 248. Ibidem, p. 249. Este vorba despre „Legea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ce s-a scris de-a lungul timpului În The Economist despre România, din 1997 până În 2004. Dau titluri la Întâmplare: „Easy to Preach, Harder to Do. Romania’s Poor”; pe 5 februarie 2004: „Baby Trade”, pe 6 noiembrie 2003: „Big Brother Is Still Watching”. Mircea Mihăieș: Sunt toate punctele care au rezistat din 1990 pe harta acțiunii simbolice din România. Vladimir Tismăneanu: Nu era nevoie de baroneasa Nicholson, de Günther Verheugen sau de oricine vrei. Oricare dintre consilierii lui Adrian
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
in the Atlantic Alliance, NATO Information and Press Office, Bruxelles. Wörner, Manfred (1991), „The Atlantic Alliance in a New Era,” NATO Review, vol. XXXIX, nr. 1. Yarger, Harry R. (2006), Strategic Theory for the 21st Century: The Little Book on Big Strategy, Strategic Studies Institute Monograph, US Army War College, Carlisle (PA). Zamfir, Cătălin (2005), Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică, Editura Economică, București. Zartman, I. William (1995), Elusive Peace: Negotiating an End to Civil Wars, The Brookings Institution, Washington (DC). Zartman, I.
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
n-or să se omoare Între ei toată ziua, bună ziua. CARTEA A DOUA CREUZETUL ANGLOFON AL LUI HENRY FORD Oricine clădește o uzină, clădește un templu. (Calvin Coolidge) Detroitul a avut dintotdeauna de-a face cu roțile. Cu mult Înainte de Big Three și de porecla de „Motor City“; Înainte de fabricile de automobile și de cargoboturi și de poluatele nopți rozalii; Înainte să se sărute cineva Într-un Thunderbird sau să se giugiulească Într-un Ford model T; anterior zilei În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
urmărit textul Împreună cu ea, dar ochii ei priveau plantele. Nasul i se Încrețea de la mirosul de frunze uscate. Parte din interesul meu era științific, zoologic. Nu mai văzusem până atunci o ființă cu atâția pistrui. O explozie originară, ca un Big Bang, plecase de la rădăcina nasului și forța ei aruncase galaxii Întregi de pistrui, care se răspândiseră până la marginea universului ei curbat, cu sânge cald. Pe antebrațe și pe Încheieturi avea roiuri de pistrui, o Întreagă Cale Lactee se desfășura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]