9,503 matches
-
Și în 1977 Gh. Ungureanu, vestitul arhivar, publica volumul Eminescu în documente de familie, în care originea ereditară a bolii (venită prin familia mamei, Iurașcu) este acreditată prin documente. De ce ar fi crezut, în 1932, altfel Călinescu în celebra sa biografie? Și cît de defăimător vorbește dl Cernăianu despre Călinescu ("decorativele halucinații ale lui Călinescu", "Scriind această biografie a lui Eminescu, Călinescu a slujit, de fapt, interese neromânești")? De altfel la fel sînt tratați și alți eminescologi ca D. Murărașu sau
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
ereditară a bolii (venită prin familia mamei, Iurașcu) este acreditată prin documente. De ce ar fi crezut, în 1932, altfel Călinescu în celebra sa biografie? Și cît de defăimător vorbește dl Cernăianu despre Călinescu ("decorativele halucinații ale lui Călinescu", "Scriind această biografie a lui Eminescu, Călinescu a slujit, de fapt, interese neromânești")? De altfel la fel sînt tratați și alți eminescologi ca D. Murărașu sau A.Z.N. Pop. Să mai spun că socotind că Eminescu a fost complet sănătos ar fi
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
are decât două aspirații: mașină pe gratis de la Bingo și o partidă de sex cu fetele de pe coperta "Playboy"-ului. Se rostesc atâtea aberații și se fac atâtea permutări, încât nici măcar competitorii nu se mai recunosc între ei. Posesori de biografii politice inspirate de desenele animate, se trezesc dimineața liberali, la prânz sunt țărăniști, pentru ca seara să se înscrie la Iliescu! Apartenența actuală nici nu contează prea mult, de vreme ce după alegeri oricum se vor alia cu toții! Sfinxul Valeriu Stoica a mișcat
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
dar al zeilor menit să ne îndepărteze de la adevărata căutare, Ravelstein cade în final victimă propriei sale sexualități, murind de SIDA. Conștient de apropierea sfîrșitului și acceptîndu-și moartea ca un mare înțelept, Abe îl roagă pe Chick să-i scrie biografia. Naratorul amînă promisiunea, speriat de convingerea că, o dată scrisă, această carte va anula orice graniță dintre el și moarte, că va dizolva un motiv important pentru care merită să rămînă în viață. Ca o ironie a sorții, el se intoxică
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
ne prezintă fragmente incitante din ele. Astfel, Smaranda Vultur, în Despre buna folosire a memoriei, după ce își justifică demersul prin importanța pe care o are pentru viitor acumularea unei arhive de istorie orală, scrie: "ceea ce te frapează și cucerește ascultând biografiile personale este extraordinara explozie a diversității experiențelor, atitudinilor, trăirilor și investirilor identitare și în cele din urmă a vieții însăși cu ritmurile ei mai lente, tihnite, bine așezate sau cu cele brusc bulversate, dramatice, intense, cu întâmplările ei triste sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
Ce destin de ocară ar fi avut ciobănașul mioritic dacă ar fi rămas în viață!". Sau o precipitată înșiruire de opere ultragiate, doar-doar s-ar prinde în ilustrul șirag și propria-i producție: Există deci destine și destine: destinele unor biografii, destinele autorilor și destinele cărților! Din păcate, uneori, ca și în cazurile lui Barbu, Blaga, Rebreanu, Arghezi, Eminescu, datorită hărniciei unor nulități, biografia autorilor, cîntată la țambal, a obturat o vreme destinul cărților scrise de acești autori. Cărțile - chiar capodopere
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
s-ar prinde în ilustrul șirag și propria-i producție: Există deci destine și destine: destinele unor biografii, destinele autorilor și destinele cărților! Din păcate, uneori, ca și în cazurile lui Barbu, Blaga, Rebreanu, Arghezi, Eminescu, datorită hărniciei unor nulități, biografia autorilor, cîntată la țambal, a obturat o vreme destinul cărților scrise de acești autori. Cărțile - chiar capodopere ale literaturii române și universale! - au fost pedepsite, insultate, vidanjate, umilite, batjocorite, scoase din biblioteci și anticariate (un Geo Șerban a cerut scoaterea
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
umor robust și suculent, o limbă românească cum destul de rar îți mai e dat să citești și s-auzi, și o combinație fericită dintre o cultură arborescentă (cu trimiteri sărind ca iepurii într-o sumedenie de direcții neașteptate) și o biografie aparent inepuizabilă. Ceea ce răsună peste toate acestea este pofta de... viață pe care o aduce cu sine fiecare pagină. Începând chiar cu coperta care poartă o fotografie sugestivă (realizată de Mihai Oroveanu) a unei bărbi neptuniene și a unei guri
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
Încît cartea d-lui Teodor Tanco ne oferă un bun exemplu pentru utilitatea lor documentară. Îl felicit și îi mulțumesc. Poate - cine știe? - reînnoadă o tradiție azi cu totul pierdută. Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă. Originile unei biografii. Prefață de Petru Poantă. Editura Virtus Romana Rediviva P.F., 1999.
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
am căutat-o zadarnic prin librării. Nu mă pot pronunța, așadar, asupra ei și nici asupra valabilității în sine a recenziei d-lui Codreanu. De altfel, mi-am propus cu totul altceva. Dl Codreanu pornește de la ideea că în reconsiderarea biografiei eminesciene s-ar fi produs, în deceniul din urmă, o cotitură spectaculoasă, prin interpretarea complet nouă a ultimilor șase ani din viața poetului. Pionierii (sau deschizătorii de drum) ar fi, în afara d-lui Codreanu însuși, d-nii N. Georgescu, O. Vuia
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
să ți-l fure; chiar dacă pentru alcătuirea acestui tezaur a fost nevoie de migală, de sudoare, uneori de coerciție. La acest punct Steiner ridică o problemă discutabilă, pe care el o considera însă capitală, fiindu-i sugerată, între altele, de biografia exemplară a lui La Fontaine: oare marea poezie, marea artă, gîndirea superioară nu înfloresc mai degrabă sub presiunea puterii absolute? Sub despotism, spune el, în Europa răsăriteană, librăriile erau pline de clasici subvenționați: Goethe, Schiller, Dostoievski; serile, șase concerte de
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
ce s-au petrecut în Europa ne-au demonstrat-o din plin. Același om care îl citea pe Goethe iar seara cînta Schubert la pian, îi tortura a doua zi pe evrei în lagărele de concentrare. Stalin, se spune în biografia pe care i-a consacrat-o Lili Marcou de la Paris, era mare iubitor al cărților, îndeosebi al scrierilor clasicilor ruși. Și în timp ce îi scria fiicei sale Svetlana, numind-o "vrăbiuța mea", dădea ordin să fie aruncați în temniță toți unchii
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
vorba despre încă o triere mai amplă, mai profundă, a tuturor "oaspeților" de care, se înțelege, sovieticii au destule motive a se feri, camuflînd adevărul. Să fi fost ales, numit pentru sarcina de încredere acordată, însuși Iliescu? Alți cercetători ai biografiei sale nu se sfiesc să amintească prezența sa în rolul de secretar (!) al "Sovietului Unional" (pe toată Uniunea Sovietică - n.n.), al Studenților și Aspiranților Români, aflîndu-se la studii în U.R.S.S., "organism sovietic situat în subordinea Komsomolului" care, la rîndu-i
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
arestează pe mareșalul Antonescu și acoliții săi, înfăptuind un act istoric fundamental. Regina mamă era mândră, fericită și îngrijorată în același timp. Avea și de ce. A urmat ocupația sovietică, urmare a înțelegerii dintre marii aliați la Teheran, Moscova, Yalta. Autorul biografiei pe care o comentez notează că "pe atunci Regele nu știa că la Yalta Rusia obținuse control aproape total asupra României". Și Regele, ca și mama sa, erau nevoiți să se poarte amabil cu cuceritorii și oamenii lor din țară
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
a încheiat, somîndu-l să-și scrie - la dicteu - abdicarea. Regina mamă a luat din nou, drumul exilului, după șapte ani dramatici de la revenirea în țară. Autorul cărții pe care o comentez, Arthur Gould Lee, a scris ceea ce se numește o biografie autorizată, izbutind să înfățișeze cu dramatism, destinul tragic al eroinei sale. Arthur Gould Lee, Elena. Regina-mamă a României. Prințesă de Grecia și Danemarca. Traducere din engleză de Liana Alecu. Editura Humanitas. 2000.
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
1991 va ajunge director al acestei edituri). în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima sa carte, Junimismul, apărută în 1966, deschide o serie impresionantă de lucrări de sinteză consacrate curentelor de idei din cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu, C. Stere. Numeroase alte volume ale lui Z. Ornea cuprind studii și eseuri pe teme de istorie literară (o parte dintre ele publicate inițial în România literară). Practic, tot
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
expresia, la Berlin, în R.D.G., din gura unui neamț dizident, nu mai folosesc vorba de "căcănari"; ca și cum, și în materie de dispreț, Germania, chiar și căzută în sfera URSS-ului, deține o metafizică, superioară, a detestării... Diferența dintre aparență și biografia reală, sursa de bază a prozei ultimelor secole, cel puțin. Cabala numelui. Formula magică a cuvîntului,... numelui personajului. Foarte important. O mistică, aproape. Am zis: magie, mai curînd. Formula, transcrisă în dec. 1975: T plus C1 plus C2 plus C3
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
rămasă, probabil, din gestiunea de la Soldatul Ryan); avem o colecție de baionete, muschete, puști, pistoale, pumnale, săbii, tomahawk-uri și alte accesorii ale mașinii de război; și, peste toate, avem un Erou. Un personaj fictiv, dar, jură scenaristul, inspirat din biografiile unor eroi adevărați. Eroul e Mel Gibson și Mel Gibson e eroul! Un erou care intră în acțiune cînd "războiul e aproape pierdut". Americanii luptaseră prost: "Țăranii ăștia sînt niște tîmpiți; aproape că ne iau onoarea de a-i fi
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
o aveau în anii studenției lor. Și asta, vă spun drept, e satisfacția mea cea mai mare. Mai mare poate decît aceea pe care mi-o produce scrisul meu, sau tot ceea ce am făcut în afara școlii. - Pentru dumneavoastră știu, cunoscîndu-vă biografia, că au existat mai multe chemări, mai multe ispite către anumite domenii. V-ați așezat în cele din urmă în acest loc al literelor. Vă încearcă, cumva, părerea de rău că n-ați apucat pe un alt drum? - Sigur că
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Ion Buzași N-aș fi crezut că o asemenea temă, Eminescu și Teleormanul, poate constitui substanța unei cărți, o contribuție de biografie eminesciană. Dl. Stan V. Cristea ne-a demonstrat că se poate. D-sa, teleormănean, ne-a demonstrat că bătrânul cronicar avea dreptate când spunea că "n-or ști toate istoricii cei străini, tot mai bine știu ce ai locului". Bănuiesc
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
că "n-or ști toate istoricii cei străini, tot mai bine știu ce ai locului". Bănuiesc că ideea acestei cărți s-a născut în timp ce lucra la Dicționarul cultural al județului Teleorman, ca o primă etapă. De aici prin raportarea la biografia eminesciană (din perioada 1867-1869), la opera și mai ales la publicistica, s-a conturat chiar structura cărții. Totuși relațiile lui Eminescu cu Teleormanul sunt puține. Cele biografice se reduc la două "treceri" prin Teleorman în 1867 prima, în compania trupei
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
care geniile coexistă pașnic, aș spune natural, nu se transformă în intangibile, monstruoase totemuri." * În același număr, dintr-un interviu al Martei Petreu cu Z. Ornea (care va împlini, la 27 august, 70 de ani), aflăm cîteva amănunte surprinzătoare din biografia prietenului și statornicului nostru colaborator: în copilăria petrecută la Frumușica, o localitate de lîngă Botoșani, a dus vacile la păscut, le-a muls ("mărturisesc că am făcut asta, cu delicii, pînă pe la 16 ani"), a avut cai și știa să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
Gheorghe Grigurcu Toți stimează opera cînd e mare, spunea Thomas Mann, dar viața n-o stimează nimeni". Așa să fie oare? Biografii marilor creatori par, în orice caz, a contrazice o asemenea observație. Ei feresc opera de purismul excesiv, ce riscă a o prezenta dezlegată complet de straturile existențialului, deși nu pot depăși condiția scrierii lor, care e cea de ficțiune a
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
de purismul excesiv, ce riscă a o prezenta dezlegată complet de straturile existențialului, deși nu pot depăși condiția scrierii lor, care e cea de ficțiune a unei ficțiuni. Aceasta e, în fond, reconstituirea vieții unui scriitor (căci nimeni nu alcătuiește biografia unui anonim). Chiar dacă nu e tributară "romanțării", gen gustat de publicul larg și, în consecință, avînd un iz "popular", biografia nu poate fi decît o ipoteză a operei, o privire asupra acesteia dinspre rădăcini spre coroana-i inflorescentă. E o
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
care e cea de ficțiune a unei ficțiuni. Aceasta e, în fond, reconstituirea vieții unui scriitor (căci nimeni nu alcătuiește biografia unui anonim). Chiar dacă nu e tributară "romanțării", gen gustat de publicul larg și, în consecință, avînd un iz "popular", biografia nu poate fi decît o ipoteză a operei, o privire asupra acesteia dinspre rădăcini spre coroana-i inflorescentă. E o critică existențială a operei, dar nu mai puțin o critică, deci o speță de literatură, deci o ficțiune sui generis
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]