45,900 matches
-
și copiii biologici au raportat o relație apropiată, respectiv foarte apropiată în raport cu părinții. De altfel și relația dintre frați a cunoscut o îmbunătățire după perioada adolescenței. Majoritatea copiilor adoptați transrasial (90%) nu au semnalat diferențieri făcute între ei și copiii biologici din cauza apartenenței rasiale. Dintre tinerii intervievați 40% au semnalat ușoare dificultăți în anumite perioade de timp cauzate de apartenența rasială: 22% au considerat ca fiind cea mai dificilă perioada adolescenței, 8% perioada copilăriei mici și alți 8% atât perioada copilăriei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în anumite perioade de timp cauzate de apartenența rasială: 22% au considerat ca fiind cea mai dificilă perioada adolescenței, 8% perioada copilăriei mici și alți 8% atât perioada copilăriei cât și a adolescenței. Referitor la relația copiilor adoptați cu părinții biologici, în etapa a treia a studiului Simon și Altstein semnalau că, 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice. În ultima etapă a studiului (1990-1991), 25% dintre adoptați au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și a adolescenței. Referitor la relația copiilor adoptați cu părinții biologici, în etapa a treia a studiului Simon și Altstein semnalau că, 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice. În ultima etapă a studiului (1990-1991), 25% dintre adoptați au declarat că au încercat să-și localizeze părinții. Dintre aceștia doar unul a încercat să-și găsească tatăl, restul și-au căutat doar mama biologică. În concluzie, așa cum se poate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru a-și găsi familiile biologice. În ultima etapă a studiului (1990-1991), 25% dintre adoptați au declarat că au încercat să-și localizeze părinții. Dintre aceștia doar unul a încercat să-și găsească tatăl, restul și-au căutat doar mama biologică. În concluzie, așa cum se poate constata, studiile susțin viabilitatea adopțiilor transrasiale și transetnice. Copiii nu manifestă confuzie din punct de vedere al propriei identități și prezintă sentimentul apartenenței la propria rasă; de asemenea copiii prezintă o dezvoltare a stimei de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
problemele de comportament au înregistrat o regresie în timp Etapa III: majoritatea părinților sunt satisfăcuți de adopție și ar recomanda-o și altora în perioada de adolescență, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o îmbunătățire ulterioară majoritatea copiilor adoptați transrasial nu au semnalat diferențieri făcute între ei și copiii biologici din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
altora în perioada de adolescență, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o îmbunătățire ulterioară majoritatea copiilor adoptați transrasial nu au semnalat diferențieri făcute între ei și copiii biologici din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a cunoscut o îmbunătățire ulterioară majoritatea copiilor adoptați transrasial nu au semnalat diferențieri făcute între ei și copiii biologici din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
percep a fi foarte pregătiți pentru adopție au considerat că au fost informați în mod adecvat; au fost pregătiți prin training-uri, au mai adoptat un copil anterior, au experiență în creșterea copiilor fie ca asistenți maternali, fie ca părinți biologici. La extrema cealaltă, părinții care s-au perceput a fi cel mai puțin pregătiți consideră că au primit prea puține informații despre copil, ceea ce a condus la sentimentul de a fi copleșiți de situație. Nevoia de servicii post-adopție. De-a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informații despre copil, ceea ce a condus la sentimentul de a fi copleșiți de situație. Nevoia de servicii post-adopție. De-a lungul timpului cercetările au demonstrat o nevoie mai ridicată a familiilor adoptatoare de a beneficia de suport social decât familiile biologice. Familiile adoptive apelează mult mai frecvent la serviciile de suport decât familiile cu copii biologici. De pildă Le Mare et al219 arătau că, familiile canadiene care au adoptat copii cu vârstă de peste 6 luni din România, apelează în medie la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de servicii post-adopție. De-a lungul timpului cercetările au demonstrat o nevoie mai ridicată a familiilor adoptatoare de a beneficia de suport social decât familiile biologice. Familiile adoptive apelează mult mai frecvent la serviciile de suport decât familiile cu copii biologici. De pildă Le Mare et al219 arătau că, familiile canadiene care au adoptat copii cu vârstă de peste 6 luni din România, apelează în medie la 2 servicii, în timp ce, familiile biologice apelează în medie la 0,48 servicii. De menționat este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai frecvent la serviciile de suport decât familiile cu copii biologici. De pildă Le Mare et al219 arătau că, familiile canadiene care au adoptat copii cu vârstă de peste 6 luni din România, apelează în medie la 2 servicii, în timp ce, familiile biologice apelează în medie la 0,48 servicii. De menționat este faptul că, numărul serviciilor utilizate de familiile adoptive tinde să crească în timp (ex. media în a treia fază a studiului pentru familiile adoptive a ajuns la 2,4). Interesant
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constatat este că, media numărului de servicii utilizate de familiile care au adoptat copii din România cu vârstă mai mică de 6 luni, într-o primă fază a studiului a fost foarte scăzută, apropiată fiind chiar de cel al familiilor biologice, și anume 0,65, dar această medie a crescut considerabil până în faza a treia a studiului (când copiii au atins vârsta de 11 ani), media ajungând la 2,9, mai mare chiar decât media pentru părinții care au adoptat copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului și a copingului 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul acestui capitol vom încerca să prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce în discuție teorii din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mulți specialiști ca fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune familială 230. Asumpția centrală a teoriei este aceea că, părinții adoptatori prezintă un handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par a accepta adopția, o consideră a fi o alternativă inferioară nașterii unui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare și pierdere Definirea rolului Provocările naturale impuse de dezvoltare Consistența muncii asistentului social Frați/surori Suport din partea părinților biologici și/sau a asistenților maternali Vizite de pregătire, utilizarea de materiale, cartea vieții etc. Grupuri de suport Părinte Expectanțe eronate Plasarea imediată/ neașteptată a copilului Noutatea rolurilor Veniturile scăzute Lipsa suportului social Definirea rolului Menținerea relației maritale optime Informații acurate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
autoînvinuiesc pentru că au fost abandonați determinându-i să manifeste adeseori un comportament depresiv, de retragere în sine și lipsa dorinței de comunicare. În mod contrar, cealaltă categorie de copii tinde să învinovățească pe alții pentru propriul status, fie pe părinții biologici, fie pe părinții adoptatori. În acest caz, dificultățile de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În al doilea rând, la vârsta preșcolară copilul nu înțelege semnificația faptului de a fi adoptat 253. Stadiul de dezvoltare cognitivă atins începând cu vârsta de 7-8 ani, nu doar că-i permite copilului înțelegerea diferenței dintre a fi copil biologic, respectiv a fi copil adoptat, ci pătrunde și alte semnificații ale adopției. Prin comparație cu ceilalți copii, copilul adoptat realizează lipsa legăturilor de sânge între el și membrii familiei adoptive și totodată se percepe pe sine ca fiind un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii sintagmei "a fi adoptat", cu ce anume au asociat-o și ce anume au evaluat prin ea258. Prin studiul realizat în 2002, autorii au încercat să depășească limitele expuse anterior, urmărind relațiile dintre evaluarea de către copii a pierderii părinților biologici, strategiile de coping pentru gestionarea unei astfel de pierderi și modul în care atât părinții cât și copiii au raportat adaptarea lor în procesul de adopție. Studiul a fost realizat pe un eșantion format din 82 de copii adoptați cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-a lungul unor stadii înscrise într-un ciclu al vieții familiale. Succesiunea stadiilor este determinată pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar pe plan extern de solicitările impuse la nivel social (ex. norme, expectanțele sociale, constrângerile ecologice)261. Delimitarea dintre stadii are la bază o serie de criterii precum: statusul profesional al întreținătorului de familie/întreținătorilor, structura familiei/numărul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția spre parentalitatea adoptivă, discutarea despre adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive legate de propriile sale origini, susținerea copilului pentru a face față pierderilor legate de adopție, sprijin pentru dezvoltarea unei imagini de sine și a unei identități pozitive a copilului în relație cu adopția și, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]