1,174 matches
-
și unidirecțională (modelul biomedical), boala era consecința evenimentelor perturbatoare, după un model mecanicist (cauză-efect), care nu lua în considerare decât aspectul obiectiv (gravitatea, durata, frecvența bolii) ignorând procesele perceptive, cognitive, emoționale, sociale. Sociologia actuală a sănătății nu neagă acest model biomedical, dar propune un model explicativ mai complex, multifactorial și interacționist: trebuie să recunoaștem rolul antecedentelor biologice "declanșatoare", dar este necesar să luăm în considerare și activitatea și traiectoria socială a indivizilor care suportă pasiv sau activ factorii determinanți (biologici, psihici
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acuzare ca mijloace de interpretare a bolii: autoacuzarea, acuzarea de către un apropiat, acuzarea de către un străin, acuzarea de către societate. "Logica nenorocirii" distinge aceleași cauze pentru a explica seceta, boala, pierderea unui animal, pana mașinii ... Bolile nu sunt descrise prin caracteristici biomedicale, ci prin simptome de genul: corp cu febră bolnav, corp cu temperatură normală sănătos. 387 Medicul se consideră venit dintr-un alt mediu socio-cultural, deținător al unor cunoștințe "obiective" (necontaminate de influențe socioculturale); el judecă pe ceilalți, adesea normativ, prin
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
10,3 6 5,3 Liceal 86 10 2,7 1,2 Fără școală sau școală primară 67,6 21,6 7,3 3,5 Sursa: după Starea de sănătate a populației din România, București, INS - PHARE, 2002 În ciuda progreselor biomedicale și tehnologice din ultimii 50 de ani, este evident totuși, că din cauza persistenței și, în unele cazuri, a agravării inegalităților sociale între categorii de populație și între grupuri sociale, indivizii nu sunt egali nici în fața bolii sau a morții. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în unitatea de timp. Cunoașterea factorilor limitativi contribuie la alegerea corectă a mijloacelor de stimulare a potențialului biologic uman. II.12. REGLĂRI NEUROENDOCRINE ÎN STRES Ion HAULICĂ, Walter BILD Stresul este după cum se știe, una din cele mai ambigue noțiuni biomedicale, care a făcut și face încă o carieră științifică și publicistică deosebită. Ca fenomen de reacție biologică și psihologică individuală la diversele solicitări și agresiuni ambientale, stresul este rezultatul interacțiunii dintre proprietățile activante ale factorului stresant (stresorului) pe de o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ultimelor decenii. Doar acceptarea faptului că există medicație capabilă să rezolve problemele induse de hipotensiunea ortostatică, dar mai ales pașii făcuți întru înțelegerea fiziologiei controlului cardiovascular au adus fenomenele vegetative cardiovasculare din nou într-un plan mai apropiat al cercetării biomedicale. De asemenea, odată cu evoluția investigațiilor genetice, s-au putut identifica sindroame familiale și unele dintre genele implicate în controlul vegetativ (Robertson, 1992). Încă la ora actuală, afecțiunile sistemului nervos vegetativ nu beneficiază de o încadrare clară. Cea mai mare parte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
obicei eponimic sau descriptiv, ceea ce era adecvat, având în vedere că descripția clinică era un component vital, urmat apoi de descoperiri mai rapide sau mai lente în ceea ce privește etiologia și patogeneza afecțiunii. Pe de altă parte, viteza cu care evoluează cercetarea biomedicală la ora actuală impune necesitatea unui proces permanent de reapreciere, clasificare și nomenclatură a bolilor. De exemplu, prima descriere a Insomniei Familiale Fatale a fost realizată în 1986, tulburarea vegetativă a fost caracterizată complet în 1991, și deja în 1992
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cognitive processes: Essays in honor of Kjell Raaheim (pp. 119-144), Fagbokforlaget Vigmostad Bjorke, Bergen, Norvegia. Saracho, O. (1992), „Preschool children’s cognitive style and play and implications for creativity”, Creativity Research Journal, 5, pp. 35-47. Schaffner, K. (1994), „Discovery in biomedical science: Logic or intuitive genius?”, Creativity Research Journal, 4, pp. 351-363. Shapiro, R.J. (1970), „The criterion problem”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 257-269), Penguin, New York. Sheldon, K. (1995), „Creativity and goal conflict”, Creativity Research Journal, 8, pp. 299-306. Simon
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
laureați Nobel și ale altor specialiști în biomedicină (vezi detalii în O’Reilly și Holmes, 1994). Ca membru participant la simpozionul la care au fost prezentate lucrările menționate, Gruber era de părere că procesul de inovație și descoperire în câmpul biomedical diferă într-un grad considerabil de aceleași procese ce au loc în cadrul științelor fizice. În general, cercetările enumerate posedă următoarea trăsătură comună: furnizează un volum minim de informații de bază și se centrează pe structura detaliată a procesului creativ individual
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
calitatea vieții. Acest ultim aspect ține foarte mult de modelul sociocultural al unei colectivități date, Îndeosebi de componenta sa religioasă. Cum era și firesc nu putea lipsi, din abordarea etică pe care cartea și-o propune, aspectele particulare ale cercetării biomedicale În pediatrie, dat fiind faptul că astăzi există reglementări suficient de clare În domeniu, iar etica cercetării trebuie atent supravegheată de organisme constituite În acest scop la nivel local și național. Dificultatea mare În cercetarea medicală din domeniul pediatriei vine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Mai mult ca atât, senectutea ca definiție este acceptată astăzi ca urmând Îndeaproape Însăși definiția sănătății, adică acea stare de bine fizic, psihic și social În care binomul individ-colectivitate și mediul său de viață se intercondiționează reciproc. Senectutea din perspectiva biomedicală Este locul pentru a sublinia faptul că din punct de vedere biologic se produc câteva fenomene care marchează evoluția senescenței. În primul rând este vorba despre un declin progresiv al 151 capacităților fizice În care forța, spontaneitatea și vigoarea fizică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
diferență În modul de Îmbătrânire Încât, pe drept cuvânt, se poate spune că fiecare individ Îmbătrânește În felul său propriu și chiar mai mult, sub acest aspect bătrânii sunt mai diferiți Între ei decât tinerii (Săhleanu, 1971). Așa Încât prin prisma biomedicală senectutea poate fi considerată ca fiind de două feluri; fiziologică și patologică. Senectutea fiziologică, În care procesul senescenței se derulează treptat, printr-o regresie lentă, cu involuție inefabilă spre deznodământul final, fără a fi interferat de boală. Este așa zisa
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dependentă și b) activă și viguroasă. Asimilând vârstnicul primei categorii se realizează În fapt o discriminare pentru cea de a doua, situație care poate ajunge până acolo Încât influențează chiar politicile de asistență socială și medicală. De aici și paradigma biomedicală care efectiv medicalizează procesul de Îmbătrânire, prin promovarea „cultului tinereții dobândite” prin intervenții medicale și de aici o adevărată știință gerontologică și geriatrică ca fundament pentru industria farmaceutică extrem de profitabilă dedicată acestui scop. Asocierea bolii cu dependența legată de vârstă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și incapabile să-și protejeze convenabil propriile interese și sunt susceptibile de a fi exploatate sau neglijate. COMITETELE DE ETICĂ A CERCETĂRII Au apărut odată cu dezvoltarea cercetării în scopul evitării abuzurilor, a studiilor neetice sau neconforme cu normele cercetării științifice biomedicale. Ele există în toată lumea unde se desfășoară studii epidemiologice medicale. La noi în țară, comitetele de etică medicală a cercetării sunt organizate la nivelul spitalelor sau centrelor de sănătate publică unde se desfășoară cercetări epidemiologice (în special studii clinice) și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
art. 18 punctele 1 și 2) și cercetarea în regim de urgență (art. 20). DOCUMENTE ÎN CERCETAREA MEDICALĂ Cele mai utilizate documente în cercetarea medicală rămân Declarația de la Helsinki și Ghidurile Etice Internaționale de Bună Practică Clinică și pentru Cercetare Biomedicală care implică (vizează) Subiecții Umani. În colaborare cu OMS, Consiliul pentru Organizațiile Internaționale a Științelor Medicale (CIOMS = The Council for International Organisations of Medical Sciences) a editat Ghidul de Etică Internațională pentru Cercetarea Biomedicală asupra Ființelor Umane la Geneva în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Bună Practică Clinică și pentru Cercetare Biomedicală care implică (vizează) Subiecții Umani. În colaborare cu OMS, Consiliul pentru Organizațiile Internaționale a Științelor Medicale (CIOMS = The Council for International Organisations of Medical Sciences) a editat Ghidul de Etică Internațională pentru Cercetarea Biomedicală asupra Ființelor Umane la Geneva în anul 1993, document fundamental concentrat pe problemele de siguranță a pacienților și de consimțământ informat. Ghidurile CIOMS au fost proiectate în ideea utilizării lor pe plan mondial în definirea politicilor naționale asupra eticii cercetării
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
asupra Ființelor Umane la Geneva în anul 1993, document fundamental concentrat pe problemele de siguranță a pacienților și de consimțământ informat. Ghidurile CIOMS au fost proiectate în ideea utilizării lor pe plan mondial în definirea politicilor naționale asupra eticii cercetării biomedicale care vizează subiecții umani. Ele își doresc să aplice standardele etice în condițiile locale (specifice fiecărei țări) în scopul implementării sau ameliorării mecanismelor de revizie etică. Țintind să reflecte starea și nevoile țărilor cu resurse limitate, ghidurile stimulează implicarea cercetării
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și documente cu prevederi specifice pentru studiile epidemiologice, clonare, adresate protecției și conservării demnității umane a persoanelor cu dezordini mentale, în special a celora plasate involuntar în instituții psihiatrice. În aprilie 1979, Comisia Națională pentru Protejarea Subiecților Umani ai Cercetării Biomedicale și Comportamentale din Statele Unite ale Americii de Nord elaborează Raportul Belmont, care cuprinde Principiile etice și ghidurile pentru protecția subiecților umani ai cercetării. Raportul a fost chintesența a patru ani de dezbateri lunare și a afirmat principiile și ghidurile etice de bază
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
informat, evaluarea riscurilor și a beneficiilor și cercetarea subiecților. Tehnologia genetică beneficiază de efectele Convenției asupra Drepturilor Omului și Biomedicină elaborată de Consiliul Europei și completată de următoarele documente: Interzicerea Clonării Ființelor Umane și de Protocolul Adițional referitor la Cercetarea Biomedicală. Parlamentul European a contribuit cu o rezoluție asociată Convenției în interesul biotehnologiei și geneticii. ORGANISMELE DE APROBARE, REVIZUIRE ȘI CONTROL A CERCETĂRII / BIROUL DE CERCETARE A INTEGRITĂȚII CERCETĂRII (OFFICE OF RESEARCH INTEGRITY) Modul de asigurare a respectării principiilor de etică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
prin așezarea în poziție forte - la început de frază, paragraf, titlu - a unor cuvinte cu potențial informativ important. Contrar uzajului literar este bine să punem o virgulă chiar înainte de „și”; această politică a fost adoptată de cele mai mari jurnale biomedicale. Et caetera, așa cum și de exemplu sunt imprecise, în afara cazului în care cititorul poate deduce logic tot ceea ce este subînțeles. Abrevierile internaționale de unități sunt licite, chiar recomandate, când urmează unui număr, dar nu și în alte cazuri. Ortografierea unei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
diferite sau ai dihotomiza un fenomen care există numai prin unicitatea sa. Apariția în spiralogie a spiralei fizicii cuantice a conferit (atât componentei "cunoaștere", cât și celei "conștiință", efecte constructive și distructive. Efecte constructive: a) Introducerea scării infinitezimale în spiralogia biomedicală impune un nou sistem de gândire, care implică existența neuroștiinței cuantice. b) Posibilitatea de a cerceta bolile creierului prin "manipulări" cuantice, ca rezonanța magnetică nucleară funcțională și tomografia cu emiterea unui singur foton. Ca efecte distructive, fizica cuantică a creat
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Edelman privitoare la capacitatea creierului de a face combinații neuronale hiper-astronomice, adică a unui 10 urmat de milioane de 0, realizând un superweb sau o capacitate infinită de a cunoaște. În volumul de față se aplică conceptul spiralogic la evoluția biomedicală a societății umane, demonstrându-se că: 1) evoluția biomedicală începe odată cu apariția lui Homo Sapiens; 2) spirele succesive ale evoluției sunt rezultatul relațiilor dintre biologie, medicină, biochimie, fizică, filosofie și tehnologie; 3) descoperirile legilor universale oferă fundalul pentru crearea de
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
neuronale hiper-astronomice, adică a unui 10 urmat de milioane de 0, realizând un superweb sau o capacitate infinită de a cunoaște. În volumul de față se aplică conceptul spiralogic la evoluția biomedicală a societății umane, demonstrându-se că: 1) evoluția biomedicală începe odată cu apariția lui Homo Sapiens; 2) spirele succesive ale evoluției sunt rezultatul relațiilor dintre biologie, medicină, biochimie, fizică, filosofie și tehnologie; 3) descoperirile legilor universale oferă fundalul pentru crearea de noi domenii în științe (și în medicină, așadar). Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
anabolism, catabolism, sinteza proteinelor. Așa cum s-a remarcat în literatura de specialitate (C. Mircioiu, D. Miron, F. Rădulescu, C. Ghiciuc, I. Mircioiu, V. Anuța, 2008), biostatistica este un alt domeniu interdisciplinar al medicinii, dezvoltat pe numroase constructe cognitive polilexicale: date biomedicale, regularitate/ variabilitate statistică a vieții, populație statistică, caracteristică statistică a populației, valori numerice (privind populația), caracteristici calitative, prevalența, indice de asigurare cu medici, incidența specifică prin HVA, indicele de centenari, indicatori de frecvență (a populației), indicatori de tendință centrală, frecvanța
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nouă frontieră este depășită de Neil Alden Armstrong (foto), primul pământean care, în 1969, pășește pe lună. De ce nu și tehnologia medicală? Tehnologia medicală evoluție și revoluție, istorie în medicină "...terapie genetică, fertilizare in vitro, chirurgie robotică, inteligență artificială, nanotehnologii biomedicale..." În următoarele decade convergența a două fenomene sociale va determina transformări importante: * îmbătrânirea populației care a atins un nivel neașteptat de mare; * dezvoltarea accelerată a tehnologiilor ajunse la nivel de asistare robotică. Promisiuni pentru asistarea persoanelor în vârstă, cure terapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
științifice tradiționale. Prin nanotehnologie înțelegem ingineria unor sisteme funcționale la nivel molecular. Un nanometru reprezintă 10-9m, aproximativ lățimea a 3 sau 4 atomi. În medie, diametrul unui fir de păr uman este de 25,000 nm. Efectul nanotehnologiei asupra domeniului biomedical a fost ceva mai lent, însă capătă teren. Totuși, previziunile cu privire la implicațiile nanotehnologiilor în medicină promit mult, mai ales că toate sistemele biologice includ principii nanotehnologice. Fiind prevăzută o revoluție în producție odată cu dezvoltarea acestor tehnologii, se pune problema discutării
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]