1,794 matches
-
domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu. Că sunt oameni de la munte, de unde vine și numele satului, că erau oieri în Transilvania nu avem nici o îndoială. O dovedesc numele de familie: Ciobanu, Mocănașu, Târnoveanu, Ungureanu. S-au
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
astfel în timp ce pentru un cătun de 20 case sârbii puteau avea preot, pentru satele valahe un preot se norma la cca. 300 familii. A fost cauza care i-a determinat pe români să treacă la mahomedanism sau la biserica catolică. Birurile grele impuse valahilor după cum reiese dintr-un raport aflat în arhivele din Viena i-au obligat să emigreze. Prima colonizare a avut loc în anul 1597 când au părăsit Bosnia în jur de 2000 de vlahi; ulterior s-au colonizat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lista domnitorilor indicată de Cantemir în Descriptio, greu ar fi de găsit. La fel, după moartea lui Ștefan al V-lea, zis cel Mare, pierderea unora dintre prerogativele domnitorului a condus la slăbirea unității în țară. Deși puteau pedepsi, pune biruri ș.a.m.d., domnii pierduseră dreptul de a face pace și război. Cum atunci când puteau face război se bazau pe norod și căutau să îl țină aproape, acum s-au îndepărtat, împilându-l. Chiar dacă este, într-adevăr, foarte probabil că
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pas decisiv spre literaturizare, pe care Stoica Ludescu ori altcineva îl face cu destulă dezinvoltură. Este îndemnat de o atitudine prezentă încă din etapa selecției faptelor și care ar declara un soi de simpatie rezervată celor „săraci și împresurați de bir și năpăști” - în fapt un exercițiu retoric lipsit de substanță -, o ostilitate față de suzeranul de la Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
de dări către domnie. Au fost însă și cazuri când domnia, aflându-se în dificultăți financiare, a impus la dări și așezămintele monahale. Mihnea turcitul, de pildă, la începutul domniei, ca să plătească haraciul către Poartă, a obligat și mănăstirile la bir. Într-un document din perioada 1586-1591 pentru mănăstirea Tismana, domnul arăta: "când am așezat domnia mea țara domniei mele, mari și mici și pe toți, iar domnia mea am așezat și pe sfânta mănăstire, ca să ajute, însă nu pentru domnia
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu care s-a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu care s-a unit.În 1803 existau deci trei sate integrate moșiilor boierești (Țibănești, Griești, Glodeni) și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
au rezultat un, număr mai redus de sate, dar aceasta nu înseamnă și o scădere a densității populației în teritoriu. II.2. Evoluția teritorială Condițiile aspre ale epocii feudale au dus la fărâmițarea unor sate și la „spargerea" lor. Din cauza birurilor, țăranii părăseau satele. Se înregistrează multe schimbări de vetre. Satele răzașești sunt asaltate de feudali și transformate în sate supuse, de clăcași. în acest context dispar următoarele sate: Mireș ti, Radoslăveș ti, Olășei, Ivănești. Mireștii fiind între Jigoreni și Văleni
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sătenii privilegiați ai satului, în virtutea descende bașa, soția polcovninței însemnate, pe un Ioniță, fiul acestui Dumitru Frimu, cu rang de polcovnicel, și prin carte de scutire de la Ioniță Sandu Sturdza, din 1 iulie 1826, avea drept de scutire de la plata birului pentru 100 de oi, 100 stupi, dar și pentru „tot vinul” și patru oameni, slugi la casa sa. Într-o scrisoare din 1934, Ion Al. Frimu, vărul lui I. C. Frimu, (asupra acestora ne vom opri la locul cuvenit), mărturisea că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
e constrâns să facă „geografie” și „etnografie”, nu mai este zorit, grijuliu să numere verstele dintre două sate, să nu scape vreo populație dintre cele ce se mutau cu iurtele pe malurile fluviilor și să afle dacă plătesc sau nu „bir” țarului, abia având vreme să semnaleze câte un „loc” ingnorat de geografii consultați îndeobște. Se mișcă acum mai liber și se „amestecă” mult mai des în text. Îi istorisește țarului drumul său prin China, un drum dificil, o călătorie inițiatică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
pentru identitatea pers ona lă și comunitară. În cele din urmă, urmărind interesul național, prin coo per are și colaborare, statele națiune, de fapt, își acordă putere. Implicația ac estor afirmații este aceea că relația de cooperate internațională (spre deose bir e de acțiunea unilaterală) le permite statelor să și urmeze interesele naționale și, în același t imp , printr o acțiune colectivă, să dobândească un control și mai eficient asupra desti nului lor național. De exemplu, controlul inter naț ional al
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ca cetățenii Bucureștiului să refuze, în caz că utopia va deveni realitate până atunci, să mărșăluiască pe aceste locuri udate cu lacrimi și sânge nevinovat numai pentru a satisface setea de glorie, boala grandorii celor doi tirani. Toată lumea trebuie să priceapă că birul pe care-l impun ei a început să capete caracteristicile unei avalanșe care crește necontenit și, alunecând irezistibil în hăuri, distruge totul în calea ei. Suprema umilință este, de aceea, de a-i pune pe oameni să distrugă chiar în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tratați neegal, unii primesc pașapoarte și alții nu. Unii și nimeni nu știe pe ce criterii au dreptul să viziteze alte țări, poate sunt persoane care se bucură de mai mult credit la miliție și partid, și tocmai aceștia dau bir cu fugiții și nu se mai întorc. Pe de altă parte, se vede că nu legea decide dacă cineva are sau nu dreptul de a călători peste graniță, totul depinde de rezultatul investigațiilor secrete: o simplă observație critică a unui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la ei. În victorie cu siguranță nu cred ei, dar sigur știu proverbul că cel deștept cedează. Și cine este mai deștept, vă întreb? Evident că eu. Ca atare, mă întorc din drum și păsărelele au convingerea că am dat bir cu fugiții. În consecință, prind curaj și mă ating și cu aripioarele pe cap. Totuși, cum ajung la piscină? Mai este un trotuar printre portocali și rodii. Mă consolez că voi mirosi florile de portocali și de grepfrut. Dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lasă urme scrise: ia notițe și le arhivează. Sîngele apă nu se face. Opresorul fiscal de dreapta nu se complică cu documente, improvizează. Or epoca fluidităților orale îi avantajează pe cei care se ascund, își aranjează totul telefonic și dau bir cu fugiții la avion. Lecția a X-a PROPUNERI PENTRU O MEDIOLOGIE CIVICĂ Unsprezece teze • La pragul dintre Leviathani • Răspunsurile "științei politice" • Pentru un "identikit" al dominației • Ordo, Lex, Medium UNSPREZECE TEZE Îmi cer iertare că încep cu tonul autoritar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
șapte secole), cît și în eliberarea laică ulterioară creării universităților, producția de texte își avea propriul aparat de control incorporat. În afara perimetrului ecleziastic, textele erau fabricate de "complici ai universităților", care se bucurau, în această calitate, atît de scutirea de bir și de supraveghere, cît și de scoaterea de sub urmărirea forului judiciar. Era încă o afacere de familie. Librarii simpli comisionari în cărți și staționarii (termen roman repus în uz de universitățile din Italia) singurii abilitați să execute cópii după exemplarul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ani. Reîncepuse cu traduceri din poeți străini, dar îi apăruseră, în Gazeta și în Luceafărul, și câteva poeme proprii, din lotul acelora care vor compune volumul Aventuri lirice, tipărit în 1963. La începutul anilor ’50, Geo Dumitrescu plătise și el bir proletcultismului, mai ales în Flacăra, publicație care înlocuise în 1948 Revista literară, până când, regăsind cadența non conformismului structural, „a ieșit din rânduri“. („A intra în rânduri“ era un slogan mobilizator de care se uza în epocă.) Gestul i-a fost
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
CAIAFA ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT, INCLUSIV. MT. 27, LC. 23, MC. 15. 1. Primul. Toată mulțimea iudeilor L-a dus la Pilat și, înaintea lui, Îl acuză: („Pe acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru, oprind a da bir Cezarului”). 2. După ce L-a cercetat de mai multe ori, Pilat zice: („Nici o vină nu am găsit șîn omul acestaț”). 3. Este preferat tâlharul Baraba în locul Lui: (Atunci au strigat iarăși, zicând: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba!”). 294. DESPRE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Creatorul și Domnul său. 325. A douăsprezecea. Dușmanul se poartă ca o femeie, fiind slab cu cei puternici, dar puternic cu cei slabi; deoarece, așa cum de obicei o femeie, când se ceartă cu vreun bărbat, își pierde curajul și dă bir cu fugiții atunci când bărbatul se arată neclintit, și, dimpotrivă, dacă bărbatul începe să dea înapoi și-și pierde curajul, atunci furia, dorința de răzbunare și sălbăticia femeii cresc și devin nemăsurate, tot la fel obișnuiește și dușmanul să slăbească și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]