2,274 matches
-
povești. Candoare, sinceritate, simplitate în enunț dar multă lumină și culoare în imaginile redate fac să sclipească și visele frumoase și dezamăgirile, și bucuriile și durerile pentru că - nu-i așa? - o tot repet, poeta este învingătoare și cuvântul ii este biruință. Vă sugerez acest poem pentru a vă umple sufletul de frumusețe: IN ECOU DE VIS Se aud viorile în noi plângând Durerile în aripi de vise se frâng, Cu amintirile rând pe rând Pe corzi de suflet râd și plâng
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
coadă! Băgărețul îi fulgeră cu ochi mijiți a indignare, părând chiar să fi rostit ceva, dar zarva îi acoperise mesajul! Nemaizăbovind o clipită, deschise portiera mașinuței și plecă în trombă, lăsând șirul indian să-și savureze triumful repurtat. Energizate de biruință, spiritele își reveniră la comportamentul elevat afișat în seara din ajun, hotărâți să nu-și abandoneze reduta. Se constituiră acum în celule de rezistență, plecând pe rând încotro îi stârneau necesitățile și întorcându-se fericiți de regăsire. Acum se considerau
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > LA MULȚI ANI! Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului De ziua ta-ți dorim cu drag Să-ți cânte-n suflet cor ceresc, Să-nalți al biruinței steag, Rod bun să fi, dumnezeiesc! Să porți blândețea drept veșmânt, Iubirea să iți fie far, Cinstită- n faptă și cuvânt, Să-ți fie gândul plin de hâr! Tot ce-ți propui să-nfăptuiești, Să nu faci niciun compromis, Să
LA MULȚI ANI! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371714_a_373043]
-
transmis cordiale salutări și gânduri bune. Oricum, peste două zile îl voi felicita și-i voi ura „la mulți ani cu sănătate” la telefon, dacă-l voi „prinde”, pentru că, în afară de Horia, domnia sa a fost botezat și cu prenumele purtătorului de biruință - Sfântul Gheorghe - din calendarul creștin-ortodox. Ei, da! Este și dumnealui un „purtător de biruință” cel puțin în domeniul poeziei și în al bibliologiei. În fine, pentru că m-am depărtat de subiect, încerc să revin ilustrându-vă, pe scurt, cele mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
-i voi ura „la mulți ani cu sănătate” la telefon, dacă-l voi „prinde”, pentru că, în afară de Horia, domnia sa a fost botezat și cu prenumele purtătorului de biruință - Sfântul Gheorghe - din calendarul creștin-ortodox. Ei, da! Este și dumnealui un „purtător de biruință” cel puțin în domeniul poeziei și în al bibliologiei. În fine, pentru că m-am depărtat de subiect, încerc să revin ilustrându-vă, pe scurt, cele mai importante momente ale acelei zile, cea mai lungă petrecută în tabără, precum subliniam la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
venerează cu titlul de DOCTOR AL BISERICII!) se grăiește, cu adâncă și mistica Dreptate, repetând, cu evlavie, vorbele Sfântului, despre Cel mai Mare Mister Cosmic, al Tuturor Veacurilor - ÎNVIEREA LUI HRISTOS-DUMNEZEU: "Unde-ți este, moarte, boldu? Unde-ți este, iadule, biruința? Inviat-a Hristos și tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos și au căzut diavolii. Inviat-a Hristos și se bucură îngerii. Inviat-a Hristos și viața stăpânește. Inviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă; ca Hristos, sculându
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
speranța stă îngenuncheată de când răbdăm umili bătăi de joc. Tristețea e în noi ca niciodată, că stăm striviți sub munți de nenoroc. AM OBOSIT Am obosit de-atâta suferință. Umblăm năuci prin tristele ei ploi mâhniți că n-avem nicio biruință. Am obosit de-atâta suferință ce a ajuns de-o vreme-obișnuință și vine peste noi ca un puhoi. Am obosit de-atâta suferință, care nicicând n-a fost mai multă-n noi. STĂPÂNII RÂD Stăpânii râd de noi și nu
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
arma păcii”, floarea mântuirii, lemnul Domnului, „ușa Tainelor” prin care se deschid și se revarsă în sufletele noastre izvoarele harului. Prin Cruce înțelegem suferința ispășitoare, sfințitoare și mântuitoare. Prin Cruce înelegem steagul de luptă, altarul de jertfă și semnul de biruință al creștinilor” (Pr. Ilarion V Felea, Spre Tabor..., vol. II, p. 238). Cunoașterea absolută pentru Omul creștin ortodox este susurul Tainei mistice ce țâșnește din Evanghelia iubirii și urcă vijelios în Sfînta Cruce, după cum afirmă Părintele-poet mistic Daniil Sandu Tudor
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
ca într-o horă fluturii de lumină, pâlpâind ca niște stropi de scântei prin umbrele lor jucăușe tremurând mirific ca liliacul înflorit la Paștele Învierii. Troițele din lemn care însuflețesc ceremonialul creștin al tuturor răscrucilor istorice semnifică Arborele vieții și biruința Învierii întru Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Pământul își țese în grabă covorul de smarald al ierbii, brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele scântei de păpădie. Sălciile își lasă mlădițele atârnând ca niște filocterii în sărbătoare binecuvântând apele
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
trace pe cei trei Regi-Magi. Iubirea Duhului Sfânt sub privirea atentă suverană, caldă a Părintelui, dragostea Mamei-Fecioare și Natura i-au oferit lui Iisus cea mai frumoasă copilărie, împletită cu soare, smerenie, multă chibzuință, rugă, cântare, tâlcuiri, înțelesuri, asumări, împliniri, biruințe. Peste toate aceste splendori cerești s-au năpustit însă și norii negri ai Necuratului care și-a ales bicisnicii celei mai mari fărădelegi, pregătind: trădarea, vânzarea, răstignirea, calomnia. Fără vrerea Pădurii i-au smuls lemnul uscat pentru Crucea cea grea
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Tată ca să lucrez ogorul, Chiar de e greu pe cale și-adesea merg plângând. Atât aș vrea Părinte, să-mi dai înțelepciune, Să pot vorbi mulțimii despre al Tău Cuvânt, În dreptul lor fă Doamne chiar astăzi o minune Și dă-le biruință prin Duh Tău cel Sfânt! 06/ 11/15, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Armonii divine / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
Acasa > Strofe > Valori > APOTEOZĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului APOTEOZĂ E puterea minții roată De idei și de scântei. E triumful biruinței Într-o seară cu mulți zei. TĂMĂDUIRE E icoana nemuririi pe un cer blând și senin. Este taina preaslăvirii pentru omul suferind. Este-a cerului mireasă și a gândului puteri. Este steaua norocoasă peste omul efemer. Elena Trifan Referință Bibliografică
APOTEOZĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374288_a_375617]
-
creaturi sau cunoașterea și mărturisirea lui Dumnezeu este un act de înnoire, iar prin starea de înnoire, sau numai în această stare de înnoire duhovnicească, putem să cunoaștem și să-L mărturisim pe Dumnezeu, lăudându-L. Starea de înnoire este biruința virtuții asupra păcatului care înseamnă moarte deci și reușita vieții asupra morții, biruința totală fiind învierea cea obștească. Starea de înnoire fiind un lucru duhovnicesc ea se manifestă printr-o stare de bucurie care se mărturisește prin simboluri sau semne
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
prin starea de înnoire, sau numai în această stare de înnoire duhovnicească, putem să cunoaștem și să-L mărturisim pe Dumnezeu, lăudându-L. Starea de înnoire este biruința virtuții asupra păcatului care înseamnă moarte deci și reușita vieții asupra morții, biruința totală fiind învierea cea obștească. Starea de înnoire fiind un lucru duhovnicesc ea se manifestă printr-o stare de bucurie care se mărturisește prin simboluri sau semne materiale, purtătoare de simboluri ale unei stări spirituale - duhovnicești, în cazul de față
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
de simboluri ale unei stări spirituale - duhovnicești, în cazul de față stâlpările sau ramurile de fenic pline de seva primăverii pe care mulțimile le purtau în mâini și strigau cu glas de bucurie: "Osana!" Comentariul liturgic este limpede: "Pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorului morții, strigăm: Osana!" (Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4, după a doua stihologie de la slujba Utreniei praznicului). "Și munții, adică neamurile cele potrivnice, cu inimile împietrite, de fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai sculat. Pentru aceasta și noi ca pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorul morții, strigam: Osana!" (Troparul praznicului). Starea noastră de înnoire adusă prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, împărtășită și în faptul Intrării în Ierusalim se păstrează și crește prin faptele cele bune, prin virtuți, vorbind în general, care sunt
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
nostru Iisus Hristos în Ierusalim „Învățătorul este aici și te cheamă” ( In.11,28) „Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii, semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii intru numele Domnului.” Sunt cuvinte pe care le spunem în fiecare an la praznicul Floriilor, respectiv al Întrării Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, precum și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Matei 11, 29). 8. Împăratul care a sculat din morți pe Lazăr a intrat atunci în Ierusalim călare pe asin, iar tot poporul, copii, barbari, bătrâni, întinzând pe jos veșmintele lor, au luat ramuri de fenic, care închipuie izbânda și biruința. Întrucât ei Îl întâmpinau pe Cel ce era de viață făcător și biruitor al morții, cădeau înaintea Lui închinându-se și Îl însoțeau în alai, cântând împreună cu toții, nu numai în afară, ci și înlăuntrul îngrăditurilor "Templului: "Osana Fiului lui
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
veni, vă voi duce-n veșnicii, Doar o clipă mai răbdați, voi să vă păstrați curați!” De aceea vreau să-ți spun: Vecine, tu ești om bun, Vino și îngenunchează, Dumnezeu mereu veghează, Încă Te așteaptă-n prag, ia al biruinței steag, Depărtează-te de lume, Domnul Îti va da un nume, Prin Isus Cristos putem, toți să fim un Betleem, Vino dragul meu vecin, fii cu-adevărat creștin, Demonstreaza tuturor, chiar de ranile te dor, Că ai fost un rătăcit
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
iunie 2016 Dorință Câmpul în straie de floare, Îmi mângâie clipa de seară. Udat de a plânsului ploaie, Răsună ca o vioară de vară. Nu e nimic la-ntâmplare... Nici clipa-ncercării ce vine... Știu că Tu-mi ești alinare. Biruință avea-voi prin Tine. Vântul adie prin ramuri, Șoptindu-mi iubirea eternă... Dând undă cereștilor gânduri... Țesând a speranțelor trenă. Voia Ta sfântă, Părinte, Să fie în viață-mi aș vrea... De tot ce-i sublim în vecie, Legat să
RUGA VERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378792_a_380121]
-
ascensiune continuă pînă atinge desăvîrșirea Divinității: Suprema satisfacție acordată năzuinței constante, tenace, a sufletului uman către Realitatea absolută și divin elogiu efortului susținut făcut pentru atingerea acestui țel. De aceea, cea mai mare victorie a spiritului uman nu consistă în biruința împotriva dușmanilor, oricare ar fi ei, ci în biruința împotriva propriei naturi: Dușman fie-ți orișicine: Să te-nvingi întîi pe tine! (340, 10) Așadar, abulia, pasivitatea atribuită de obicei indienilor nu-i decît o iluzie. Căci care? voința activă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
năzuinței constante, tenace, a sufletului uman către Realitatea absolută și divin elogiu efortului susținut făcut pentru atingerea acestui țel. De aceea, cea mai mare victorie a spiritului uman nu consistă în biruința împotriva dușmanilor, oricare ar fi ei, ci în biruința împotriva propriei naturi: Dușman fie-ți orișicine: Să te-nvingi întîi pe tine! (340, 10) Așadar, abulia, pasivitatea atribuită de obicei indienilor nu-i decît o iluzie. Căci care? voința activă înseamnă manifestarea prin acte externe a tuturor instinctelor noastre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
precum se crede în genere ca să se-ncheie o alianță franco-rusească. Toate împrejurările acestea pot fi considerate cu tot atâtea garanții că pacea nu-i va fi turburată într-un viitor apropiat. Altă noutate bună pentru amicii păcii va fi biruința guvernului englez în alegerile generale. Guvernul englez speră fără îndoială să învingă, căci altfel n-ar fi dizolvat Parlamentul. Pare-ntr-adevăr c-ar fi oarecare prezumțiune în declarația lordului Beaconsfield că mănținerea păcii atârnă de mănținerea, ba sporirea chiar a influenței
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]