1,090 matches
-
nu e de altfel arta mea sau fidelitatea memoriei mele sau căldura puțintel înduioșată pe care știu că voi pune-o în sarcina de ghid improvizat pe care mi-o iau. Nu sunt așa de prezumțios. Lucrul pe care mă bizui, mai exact "lucrurile" pe care contez (căci cred că pot invoca cel puțin două), sunt următoarele: în primul loc, acea nobilă, ciudată dar aproape elementară trebuință a spiritului uman, care ne îndeamnă mereu să evadăm din mediul, din timpul, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe păcat îl urmează mânia lui Dumnezeu..." zice iarăși Miron Costin. De la o vreme, părea "că lui Vasile Vodă i s-a betegit mintea". Și astfel soarta a vrut ca chiar oștile de cazaci și de tătari, pe care se bizuia pentru a-și relua tronul pierdut, să deie foc cetăței, la ale cărei începuturi de cultură și de civilizație lucrase cu atâta râvnă, cu alte cuvinte el însuși să steie față și să contribuie la distrugerea a tot ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Ponchon. "Împrumutat" e un eufemizm, desigur; un eufemizm consacrat încă: împrumuturile aceste nu dau niciodată loc la restituire.) Pe când citea una din aceste cronice, maestrul îmi făcu într-o zi observațiunea aceasta: De ce subliniezi cuvintele pe al căror efect te bizui? Vreai să deschizi ochii proștilor care te vor citi?... Află, dragul meu, că vorbele de spirit nu sunt pentru proști. Și învață de la mine, că nu e bine, când scrii ceva, să te gândești că scrii pentru proști... E drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și să le cer Îndurare cîtă vreme ei se hrănesc continuu din moartea noastră. Ospețele Olimpului se țin peste oase albite de soare și de ploi Fiecare moarte a hrănit liniștea zeilor. Ei ne datorează totul, deoarece nemurirea lor se bizuie pe moartea noastră. Ei nu sînt Începutul, ci urmarea venirii noastre pe lume. SÎnt un suspin, privirea Întoarsă spre marea care va lovi stîncile de pe țărm și după ce noi n-o vom mai vedea. Zeii trebuie să ne fie recunoscători
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ceea ce Îmi amintesc. Și sînt gata ca Sisif să iau iarăși muntele pieptiș...) E limpede de ce l-au sancționat grecii pe Icar, cu toate că Anteu nu neagă zborul și aripile, ci le cere numai sa nu uite. Toată forța gigantului se bizuie pe faptul că a Înțeles cît datorează fidelității și că prima trădare o săvîrșim cu memoria noastră. El Își soarbe puterea din aceeași convingere ca și Ulise, că orice odisee trebuie să se sprijine pe o Ithacă. A nega e
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
două măști. Această dublă negație afirmă, poate, o teamă. Teama de timp? Zeița alegorică Prudența a fost și ea reprezentată inițial cu două fețe, lîngă o clepsidră; dovadă că și zeii pot suspecta timpul. Zeul bifrons e și el circumspect; bizuindu-se pe o anomalie, evită un contact deschis și simplu cu lumea. Ne-am fi așteptat ca el să plîngă și să rîdă simultan. Avînd două fețe, de ce n-ar gusta fericirea măcar cu una din ele? Obrazul dublu e
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Sfinxul e aici o perversiune interzisă! Din cînd În cînd se aud sunete de flaut apoi nimic nu mai tulbură florile de glicină spînzurate pe ziduri. Fericire? Nu e locul cel mai nimerit pentru a discuta despre fericire. Fericirea se bizuie pe speranță, iar aici nimeni nu speră nimic. Nu sînt nici regrete. Nu sînt nici martiri, nici călăi. Fiecare moare singur. Prin plăcere, prin lenea inimii și a spiritului. La un moment dat, obosind să-și mai stropească pustiul cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aceste gânduri îi produse o învălmășeală în minte încât o luă de la capăt. „Oare o să mă creadă că-i spun doar adevărul?!” Acum nu-l avea decât pe Alin, el era singura ființă pe care s-ar mai fi putut bizui. Celălalt copil mai mare era căsătorit, avea familia lui, o avea pe Victoria, fetița de câțiva anișori și se străduia să trăiască după regulile lui. Alin era un adolescent, un tânăr ce promitea multe și era destul de înțelept. Urmărită de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
va fi deloc ușoară. Fiecare dintre noi își va croi un drum cu norocul său de la Dumnezeu. - O să ne dăm toată silința să reușim ca mulți alții, dar de o manieră corectă. Nu avem altă alternativă pe care să ne bizuim. La urma urmei suntem destul de tineri și niciodată nu-i târziu pentru orice am dori să facem. Putem s-o luăm de la capăt, în caz că eșuează vreun proiect. Sănătoși să fim! Din când în când păreau că privesc lung în depărtare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ne lasă să înțelegem că lumea nu se reduce la această casă, această curte și împrejurimile lor imediate. Aluziv întâi de toate, aș zice , prin convorbirea telefonică cu mama și prin pachetul primit de la ea : construcția dramatică a filmului se bizuie în mare măsură pe această prezență/ absență ; de asemenea, prin discuțiile recurente despre școală, care ocupă un loc atât de important în viața familiei. E cumva sugestiv, de pildă, că televizorul a cărui prezență fizică e foarte vizibilă nu e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
scrisoarea pentru Cinci? Scrisorile mele numerotate, le-ai primit pe toate? Ai fost atât de drăguță că mi-ai descris camera ta. Fă-mi un plan al micului tău apartament, sau pune-l pe Georges să-l facă; nu mă bizui prea mult pe talentul tău la desen. Ce subiect ai luat pentru doctorat? Te rog, când vine omonimul gazdei tale, vorbește-i de prelungirea bursei. [...] E ora 5. Când va suna cel dintâi sburătorist, tu vei pleca repede, prin bucătărie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o atenție în plus, la vîrsta de aproape 70 de ani, fiind atît de puțin cunoscut la noi și atît de apreciat peste hotare. De răspunsul d- tale depinde ieșirea mea din dilemă și, dacă nu-ți cer prea mult, bizuindu-mă pe o bunăvoință, de care n-aș vrea - altminteri - să profit, te rog să-mi răspunzi, cum poți mai curînd. Studiul despre Erasmus vine la timp: așadar pe decembrie; deci prin 15 noie[mb]rie să vi-l trimit
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-su vorbea cu negustorii care pregătiseră marfa. Mihăiță își tocmise un cotlon în spatele căruței unde stătea în voie și putea să țină ochii și pe încărcătura ce o cărau la Pungești. Mersul la pas al cailor, gândul că se poate bizui pe Mihăiță și oboseala ce îl ajunsese după tot efortul făcut de cu noapte l-au răzbit pe Costache care slăbi hățurile și întinzându-se pe spate, l-a furat somnul. Gândurile s-au prefăcut în vis legat tot de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nedrept)ți ori s) simți profundă oboseal) fizic) Însoțind lipsa prelungit) de activitate mintal). Acestea sunt Ins) alternative extreme, că s) spunem așa, iar mie mi se pare c) prima alternativ) este cea mai natural) și pe care te poti bizui cel mai mult. Se poate realiza aceasta prin eforturi repetate sau prin propriile calit)ți. Dar a acționa continuu pentru realizarea unei asemenea sarcini neobișnuite nu este ușor pentru nimeni În vârtejul civilizației noastre. Toat) lumea se gr)bește așa
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nu pot s) nu văd) pretutindeni nebunie. A Încercat cineva s) Înțeleag) de ce doctorii evrei au avut o contribuție atât de mare la dezvoltarea psihiatriei moderne? Experiență sugereaz) c) s)n)tatea psihic) nu este stabil) și nu te poți bizui pe ea. De aici accentul pe care Îl pun israelienii pe normalitate. Yehoshua vorbește despre „normalizarea” evreilor În propria tar). El crede c), dac) ei nu ar fi avut de luptat cu arabii, normalizarea - principal) sarcin) a sionismului - s-ar
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Lenski ne-a părăsit definitiv, În primăvara anului 1914, ne-a fost adus un tânăr dintr-o provincie de pe Volga. Era un tip fermecător, de familie bună, bun jucător de tenis și excelent călăreț; era foarte fericit că se putea bizui pe asemenea talente, Întrucât, la acea dată târzie, nici fratele meu și nici eu nu prea mai aveam nevoie de ajutorul la Învățătură al acelui amărât, promis părinților mei de optimistul lui protector. Chiar În cursul primei noastre discuții, m-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
luptă al ienicerilor: "Aiaiaaa Mehmet!! Mehmet!! Roma!! Roma!!" Să urnească cruciada ceea mult cântată! S-o urnească din vorbă în faptă! Cată să pătrunzi tâlcul gândurilor ascunse după prea frumoase vorbe. Vreau să știu câtă crezare... cât pot să mă bizui pe cuvântul lor. Las' pe mine! De nu l-oi spăimânta să-i clănțăne dinții Sfântului în gură... La întoarcere, te oprești cu colindul și la Veneția, la Marele Consiliu, și la Buda, la craiul Mateiaș... Colindă-le și lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Hristos"! hohotește el batjocoritor. Că mult îi arde lui Mateiaș de război, de "Creștinătate"... E obosit, ca mirele după nuntă în luna de miere, hâhâie Mihail cu subînțeles. Încă un pumnal înfipt în spate, oftează Ștefan. Am crezut... M-am bizuit... Barem să-mi fi spus cinstit că mă lasă baltă. M-au înșelat! M-au înșelat!" De-aș fi știut, închipuiam altfel, făceam într-un chip... "Ferește-mă Doamne de prieten, că de dușman mă feresc singur", zicerea asta o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un hohot sarcastic: Cum nu?! Arhanghelul cu cetele lui îngerești!... Să sfârșim, dar, comèdia aiasta cu "Preasfânta Creștinătate"! schimbă el brusc tonul. Acu, cel puțin, am aflat adevărul: "Suntem singuri!"... Prea bine! Nu datorăm nimănui nimic! Știm că nu ne bizuim decât pe noi înșine, pe puterea noastră, așa mică cum e! Numai de s-ar înturna oștenii mei zburătăciți... Prea puțini s-au întors încă... N-am pierdut nădejdea... Nu mă lasă ei, spune Ștefan fără convingere. Și dacă, totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un zâmbet ironic. Am încercat să întorn aist Destin vitreg după dorința, după voința mea! Se spune că "Soarta" ține cu cei ce îndrăznesc... Am cutezat! Am sfidat-o chiar! Se vede treaba că am fost pedepsit... Nu m-am bizuit niciodată pe soartă, pe noroc, pe întâmplare, spune Ștefan pășind încolo-încoace între cruce și vatră, pe gânduri. Ne mângâiem cu gândul că " Așa mi-a fost scris!", că "Așa mi-a fost ursita!"... Oare nu ne ascundem după prun? Oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Duceam cu mine nu numai oboseala unei zile foarte tensionate, ci și o hotărâre fermă. Îmi amintesc că îmi ziceam cam așa: Da, asta e o treabă pentru mine, pe măsura unui simplu scriitor, fără nici o umbră de vocație politică, bizuindu-se doar pe talentul și pe onestitatea sa profesională, neapărat nici măcar - cât de cât - de o faimă. Mai mult n-am putut să fac, dar asta o s-o fac, asta n-o mai înghit. Pe scurt, eram convins că luasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
săi favoriți, adică hipostazelor sale bovarice, le conferă aura renunțărilor și dédain-ului, Mateiu îi atribuie lui Gore Pirgu propriile sale veleități : șefie de cabinet, însurătoare profitabilă, prefectură, deputăție, carieră diplomatică etc. E drept că, dacă în privința șefiei de cabinet, Pirgu, bizuindu-se pe sprijinul lui Pașadia, a mizat greșit, căci acesta a avut grijă să-l „lucreze”, în rest, prin alte „ponturi”, a izbutit cât se poate de bine după primul război mondial : „(Pașadia) a avut norocul să moară înainte de (...) a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
justificate. Sub rezerva failibilității memoriei mele, articolul lui Suchianu comenta, bineînțeles ingenios, inteligent și amuzant, Balada chiriașului grăbit și În jurul unui divorț. Aceste două compuneri, cele mai populare ale autorului, sunt desigur și cele pe care în primul rând se bizuie contestarea calității sale de poet. În vremea noastră s-a uitat că sfera poeziei e mai largă decât cea a lirismului. Poezia poate fi și comică, poate fi burlescă, poate fi didactică etc., speciile acestea având exemple notabile în istoria
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Hohenzollern, plănuind chiar răsturnarea „prințului prusian”. Acest lucru a fost mărturisit de ministrul de externe Grammont agentului român I. Strat, aflat la Paris. În același timp, Strat a fost Însărcinat de Împărat să-i transmită prințului Carol că se poate bizui pe el. Izbucnirea războiului franco - prusac la 18 iulie 1870 a produs neliniște la București. Astfel, În cadrul Camerei s-a produs o răsunătoare interpelare a lui Nicolae Blaremberg care declara „orice altă politică decât o politică franceză, ar fi contrară
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
românesc, cu sau fără supărarea unora sau altora. Comparați acest discurs și pe acelea de la 1 Decembrie 1940, cu lamentabilele bâiguieli reticente și timorate din anii următori, și veți avea numaidecât în față deosebirea dintre felul cum vorbea conducătorul Legiunii, bizuindu-se pe întreaga suflare românească, și felul în care își puteau îngădui să vorbească cei doi Antonești, temători pentru situația lor - și veți înțelege în toată amploarea ei deosebirea morală dintre [228] Mișcarea Legionară și slugile Legației germane din 1941-1944
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]