1,013 matches
-
au ridicat un monument generalului Vlasov la cimitirul Mănăstirii Ortodoxe Ruse Novo Deveevo din Nanuet, New York. De două ori pe ani este ținut un serviciu în memoria generalului Vlasov și a combatanților ROA, a două duminică după Paștele ortodox (Paștele Blajinilor) și pe 1 august. În 2001, o organizatie socială rusă "Oбщественное движение" ("Mișcarea obștească"), au făcut apel la un procuror militar pentru revizuirea cazului lui Vlasov. Procurorul militar, un veteran al Armatei Roșii din al doilea război mondial, a ajuns
Andrei Vlasov () [Corola-website/Science/306983_a_308312]
-
puternică, a urmat în activitatea să științifică o linie originală, specifică, de cercetare, stabilită încă din tinerețe. Ionel Maftei (1978): Cei care l-au cunoscut, și-l amintesc pe profesorul Călugăreanu, cu nelipsita să țigară de foi, cu expresia să blajina, în ochi cu o licărire ușor ironică, dar plină de înțelegere. Era un om tăcut și rezervat, care nu vorbea vreodată despre sine, nici cu cei mai apropiați. Succesele științifice și onorurile academice nu i-au alterat cu nimic atitudinea
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
regimul comunist, a fost condamnat la doi ani închisoare. A murit la data de 30 aprilie 1950, în închisoarea Aiud. După cum a povestit ulterior un general, care a fost coleg de închisoare cu amiralul Koslinski: ""... bietul amiral Koslinski, un om blajin și de o sensibilitate aproape feminină, a murit de foame în 1949 în închisoarea din Aiud. Bietul Kossu, cum i se spunea, ajunsese, din cauza imposibilității de a mânca arpacașul ignobil ce ni se servea, într-un hal de slăbiciune groaznică
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
remarcă poate fi extinsă de la secvențele tușante cu Arlechini(posomorîți) sub straturile groase de machiaj, sugerînd cosmetizarea unei vieții ce nu poate fi totuși trucată, pînă la seria neagră a Capriciilor isterizante. Arlechinul Gill l-a făcut pînă și pe blajinul Wat- teau să iasă din culisele marilor spectacole de mucava și să coboare în abisurile suferințelor umane. Tot astfel, dinco- lo de aparența ludică a tratării personajelor impresia ansamblului restituie dimensiunea umană unde se simte suspinul înăbușit, eșecul unei existențe
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
în altă parte. Asemenea bunicului său, Henric al IV-lea, Ludovic avea un mare apetit sexual și s-a bucurat de favorurile mai multor amante, având numeroși bastarzi. Trei femei au fost recunoscute în mod deschis, succesiv, în calitate de amante principale: blajina și neștiutoarea Louise de la Vallière, inteligenta și intriganta Françoise-Athénaïs de Montespan și autoritara, dar rezervata Françoise de Maintenon. Fiecare amantă a fost mai vârstnică decât predecesoarea sa și a intrat în grațiile regelui în timp ce făcea parte din anturajul predecesoarei. După
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
comunității. Spre deosebire de balada populară „Miorița”, Sadoveanu respinge ideile de resemnare în fața morții și de împăcare cu destinul ale victimelor, descriind efortul făcut pentru ca dreptatea să triumfe. Peisajul pustiu contribuie la formarea unor caractere puternice. Țăranii lui Sadoveanu sunt ospitalieri și blajini, dar neînfricoșați și puternici. Principala trăsătură sufletească prețuită în aceste locuri este bărbăția, capacitatea de a lua hotărâri ferme și de a le pune în aplicare fără șovăieli, trăsătură care este întâlnită atât la bărbați, cât și la femei. Personajul
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Acest articol prezintă personajele din serialul de animație Curaj, câinele cel fricos. Curaj este protagonistul seriei cu același nume și este un cățel tot timpul speriat. Este roz cu pete negre pe spate și are o privire blajină, dar neliniștită mai tot timpul. A debutat în episodul pilot al seriei, "Puiul din Spațiu". El locuiește în orașul Nicăieri, Kansas. Acesta a fost abandonat când era doar un pui, dar a fost găsit de Muriel, care l-a dus
Lista personajelor din serialul Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311845_a_313174]
-
Radu Negru Basarab și care nu are nimic în comun cu căciula voievodului. Privind portretul se poate observa că pare a fi altcineva decât Mihai Viteazul, așa cum a rămas el în memoria istorică românească. Paloșul înfricoșător contrastează puternic cu figura blajină. Barba domnitorului nu seamănă cu nimic din ce se cunoaște din bogata litografie a acelor vremuri. Barbu Theodorescu face presupunerea că acest portret s-ar putea să fie o confuzie. Cu totul altfel este portretizat Mihai Viteazul în lucrarea făcută
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
strânge mânerul sabiei. Cele două portrete, aproape se confundă între ele din cauza faptului că sunt executate în modul cel mai naiv cu putință. Desenul care îl reprezintă pe Ștefan cel Mare arată un personaj care este mai degrabă gânditor și blajin, decât un domnitor care a purtat nenumărate războaie. Părul este bogat, mare și cade în bucle pe umeri, în timp ce o barbă fină dă rotunjime bărbii. Ștefan cel Mare are ochii plini de energie, luminoși și expresivi. Domnitorul pare a fi
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de a forma personalitatea individului de la o vârstă fragedă, cu scopul de a oferi un rege care nu era nici tiranic, nici excesiv sub influența curtenilor săi. Prințul Filip pare să fi fost, în general, plăcut de contemporanii săi; "dinamic, blajin și serios," pios, având un "corp plin de viață și o dispoziție pașnică", deși cu o constituție destul de slabă. Comparația cu Carlos cel neascultător era pozitivă pentru Filip, deși unii au comentat că prințul Filip părea mai puțin inteligent și
Filip al III-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310722_a_312051]
-
beneficia de nicio pensie. Activiștii erau înspăimântați de fiecare dată când îl vedeau prin sat. „Cu oamenii de treabă nu a avut nicio problemă. Rostea rugăciuni înainte și după ce lua masa. În timpul liber, citea cărți bisericești. A fost o fire blajina și foarte credincioasa”, spune Bulat. A murit în 1988, la 80 de ani, a fost înmormântat în cimitirul din curtea bisericii din Sinesti. 1. Gh. Ghibănesacu - Surele și izvoade. București,vol.XXII,1934,p. 109 3. Dicționarul geografic al Basarabiei
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
de știință și totodată exasperat de neinteresul soției față de lucrurile pe care nu le înțelegea. Unchiul Toby, fratele tatălui lui Tristram, este un militar pensionat, care a fost rănit în regiunea inghinală în Bătălia de la Namur. El este calm și blajin, iar preocuparea sa principală fiind acum cucerirea teoretică a orașelor fortificate. Servitorul unchiului Toby, caporalul Trim, care împărtășește entuziasmul stăpânului său, a fost și el rănit în luptă, la Landen, la genunchi. Casa de alături este locuită de văduva Wadman
Tristram Shandy () [Corola-website/Science/318401_a_319730]
-
linie la tronul mamei sale. Curând el a primit titlurile de Prinț al Braziliei și al 17-lea Duce de Braganza. Între 1788 și 1816, Charlotte a fost cunoscută sub numele de "Prințesă a Braziliei". Ioan, soțul ei, a fost blajin, indolent, corpolent și aproape la fel de urât ca ea. Cuplul a fost destul de incompatibil. Cu toate acestea, ei au avut nouă copii și pentru că toți au fost frumoși, se zvonea că în special cei mai mici au avut tați diferiți. După
Charlotte de Spania () [Corola-website/Science/320055_a_321384]
-
Borzei. Autorul folosește o limbă literară ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale. Textul literar se individualizează prin oralitate, adresându-se unui cititor care în primul rând ascultă și mai apoi vede. Limbajul este unul molcom și blajin, fiind întrebuințate puține arhaisme. Critica literară a evidențiat prezentarea spațiului românesc ca un teritoriu guvernat de legi străvechi și populat cu oameni apropiați de natură. Astfel, George Călinescu scria că „"Nopțile de Sânziene" evocă o Sciție mai apropiată, constituită de
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
(1979) () este un roman science fiction al scriitorului A. E. van Vogt. Pământul a ajuns sub stăpânirea blajinilor extratereștrii utt, care au ajuns la concluzia că problemele omenirii sunt cauzate de bărbați. În consecință, ei provoacă miopia tuturor bărbaților și îi obligă pe aceștia să poarte ochelari chimici care îi transformă în ființe pașnice și supuse. Fizicianul Peter
Soarele subteran () [Corola-website/Science/326307_a_327636]
-
că „"Evenimentele ulterioare au justificat pe deplin alegerea pe care o făcuse Regele"”, iar Nicolae Iorga constata o realitate atunci când aprecia că „"Armata și‑a găsit un șef adevărat în calma siguranță a generalului Prezan"”. Constantin Prezan „"prin firea sa blajină, prin temperamentul său conciliant, prin lealitatea sa, a reușit să impună comandamentului rusesc respectul cuvenit și să evite ciocniri inutile și violente. Mai târziu, cu generalul Scerbacev, raporturile au devenit chiar cordiale"”. Primele obiective și realizări ale generalului Prezan în
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
Din acele comportamente reținute de istorie ca făcând parte din această tradiție religioasă extremă a "nebuniei întru Hristos" face parte, de exemplu, manifestarea acelui călugăr ortodox de la Muntele Athos care cândva păștea iarbă, sau elementele de biografie a sfântului Vasile Blajinul, care din adolescență chiar umbla dezbrăcat, zvârlea cu pietre în biserici, a orbit un grup de fete care rîdeau de el și a asasinat un hoț care pusese la cale să-i fure haina de blană. Nebunul întru Hristos putea
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
Groaznic. Unii cercetătorii în studii slave consideră că "nebunul întru Hristos" rus are mai multe în comun cu șamanii (preoții religiilor tribale din Siberia), decât cu acei "saloi" ai Bizanțului. Un alt "nebun întru Hristos" notoriu a fost Sfântul Vasile Blajinul. Unul dintre primii creștini recunoscuți de contemporanii lor drept "nebuni întru Hristos" (salos) a fost Sfântul Simeon din Emesa, un ermit bizantin care părăsește la un moment dat pustiul, pentru a se expune vieții citadine, despre care hagiografii scriu că
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Legătură dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile și faptele
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Legătură dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile și faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbătă Paștilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Legătură dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile și faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbătă Paștilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apă Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paștele. Până în Tărâmul Celălalt
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
în lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paștele. Până în Tărâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune ca mănâncă foarte puțin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere că aceste coji de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne. În
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]