1,034 matches
-
colegii te urau și îți trimiteau anonime, în toate direcțiile; vecinii îți spărgeau cauciucurile la mașină; soția tremura toată, de frică să nu o faci de rîs, cînd votezi; singurul avantaj: în acea perioadă soacra te privea cu un aer blajin și ironic, cu totul nespecific vicleniei ei senile. Îmi povestea cineva că la celebrul Congres în care s-a ridicat Pîrvulescu și l-a atacat pe Ceaușescu și-n care, de frică, jumătate din sală a transpirat, iar cealaltă s-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
care tare greu se găseau pe-atunci!), ca să aibă grijă de volum, să nu se "rătăcească" printre sutele de manuscrise respinse. De la Luci, volumul, semnat de redactor, aprobat de director și vizat de cenzură, trecea la tehnoredactor, unul Popovici. Om blajin, zîmbitor, cu părul alb, liniștitor precum neaua, dar... inoperant. Fără două sticle de votcă rusească nu deschidea cartea. Nu le duceai, cartea zăcea la el pe masă și-un an! Dacă treceai de furcile caudine ale Lucicăi-Kent și-ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar, din când în când, în mijlocul lor, întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Matei Millo). Iubitor de drumeție, S. își consemnează impresiile de voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
ar achita cu totul onorabil de sarcinile impuse de regie (ba chiar bănuiesc că este unul din cele mai izbutite roluri ale sale din ultimii ani), dar cred că linia generală a personajului a fost gîndită într-o cheie prea blajină, prea bonomă, ceea ce estompează în mare parte tragismul condiției sale umane. Îl secondează, în schimb ireproșabil, Violeta Popescu (Mina), o mască a durerii resemnate, cu o privire terifiată de sălbătăciune rănită. În două roluri mai puțin importante, Florin Mircea (Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care ia naștere sensul, dacă acceptăm că fiecare carte, În funcție de adecvarea dintre limbaj și intenția autorului, produce, la suprafață sau/și subteran, sens. Antoine Volodine Dintre toți romancierii care-și prezintă numărul În acest serial, Volodine, o figură puternică și blajină de urs rusesc, este cel mai aproape de scriitură ca scop În sine, cel mai solicitant; cel mai aproape de, fără nici o urmă de ironie, noțiunea “scriitorului mare”. Textele sale sunt amalgame din metale grele, eșafodează o construcție barocă, iar lectura lor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în 1903, „Liceu” n a intrat nici în Plumb, nici în Scîntei galbene, ci abia în Cu voi..., apărut în 1930, cînd, în contextul ascuțirii luptelor dintre generații, caracterizările sale au putut să pară nu numai adevărate, dar și politicoase, blajine. Negativiști, tinerii epocii vor formula altele mult mai „rele”. „în afară de unele excepțiuni putînd fi numărate pe degete - avea să scrie peste cîțiva ani Eugen Ionescu -, breasla cea mai incultă, inertă, inactuală, nepregătită dintre toate breslele o constituie, oricît pare paradoxal
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trece rapid la secvențe retrospective din copilărie și tinerețe: bunici, părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian, primele misiuni și grele încercări militare. Descrierile firii lui Hadrian sunt memorabile, mai ales ale surorii sale blajine Paulina, soacra sa, împărăteasa Plotina care i-a devenit aliat și amantă, și soției sale Sabrina cu care s-a căsătorit după ce a urcat pe tron, la vârsta de 41 de ani în 117. Apoi urmează ani lungi de călătorii
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
aer foarte european". Însă în întreaga Asie, în Africa și pentru toate națiile de indieni din America, Europa, percepută din secolul al XV-lea pînă la începutul secolului XX ca agresiune, cucerire și dominație, nu a căpătat încă acel chip blajin pe care europeanul îl admiră în propria-i oglindă. Europa este la fel de dificil de perceput dintr-un anumit punct al Europei, și anume Franța. Concepția noastră riscă să fie viciată de acel orgoliu cultural care face din Franța țara Luminilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a fost compus în Egiptul elenistic în veacul al III-lea (de către un autor anonim ce a utilizat mituri și legende populare), după care s-a răspândit în toată lumea, lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și în legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu apă vie, dăruită de Evant
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
7: „în ziua de azi, dacă nu-i fi și cu draci oleacă, apoi cică te fură sfinții și iar nu-i bine” uneori e nevoie și de puțină îndrăzneală și îndârjire pentru a reuși, nu doar de o atitudine blajină și supusă, care poate fi speculată pentru manipularea persoanei; p. 70, r. 30: „om alege, om alege, pân-om culege” omul cu prea multe standarde și pretenții este nevoit în cele din urmă să se mulțumească cu orice; p. 71
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
adevărate în Iahwe și Satana, adică toate Neamurile să stea în bot numai cu Întunecimea Sa, Iao sau Hypsistos. Dar păcătos cum este, el mărturisește că lumea a fost creștinată la început prin Miel așa cum spun tradițiile noastre despre creștinarea blajinilor, vechii locuitori ai plaiurilor mioritice sau cum găsim în textele esene despre care nimeni dintre purtă- torii de anteree nu vrea să vorbească. Iahwe și cu Moșe au ieșit mult mai tîrziu de sub talpa iadului, să alerge pămîntul în lung
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fericit: tânărul este convins de justețea celor auzite, iar femeia se metamorfozează sub impulsul iubirii. Ultimele versuri, conclusive, exprimă direct, reiterând, într-un limbaj neaoș, dezinvolt și comic, concepția de viață a târgoveței: „...O, Doamne, adă-ni-i/ Pe tinerii blajini șinfierbântați/ și fă să punem șaua pe bărbați!/ Lu’ ăla care nu se dă supus/ Scurteze-i zilișoarele Isus,/ Iar pe ghiujoii cu lăcat la pungă/ Lovească-i cerul cu-o lungoare lungă!” 418 Blestemul proferat împotriva bărbaților este doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
foarte clară, imaginea feminității, care ne interesează, reușește să se evidențieze. Vulturița, simbolic, este o donna angelicata, cu trăsături aristocratice și comportament pe măsură, este imaginea femeii idealizate („O vulturiță, cea mai minunată/ Din câte-a zămislit închipuirea,/ Cea mai blajină și mai dezmierdată,/ De haruri plină.” 673), ridicată pe un piedestal al admirației și devoțiunii totale, dar care rămâne doar un model, un personaj plat, din păcate, nereușind să se individualizeze, să spargă un tipar și să dobândească o personalitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
alături de apa sâmbetei (s. n. ), care se varsă în iad, apa duminicii (s. n. ) se varsă în rai".135 Apa sâmbetei este un element mitologic cu statut bine definit, apa Duminicii fiind elementul opozant: "Deosebită este apa Sâmbetei pe care se află Blajinii, ea nu poate fi trecută de femei. Fierbe toată săptămâna, în afară de sâmbătă, de când Iisus a fost urmărit de evrei. Ea înconjoară pământul "ca un gard", iar la marginea pământului e rece".136 În mentalitatea arhaică românească, "matcă a tuturor apelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
376 Găocile de ouă roșii, din ziua de Paști, se aruncă pe o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea uliul la găini și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plug; în ceremonialul nupțial românesc, după ce se întorc de la biserică, mirele și mireasa trebuia să mănânce un ou. De Paști, pentru realizarea coparticipației cu strămoșii, cojile de ouă roși erau aruncate pe o apă curgătoare pentru a ajunge în țara blajinilor.249 Ca simbol al divinității primordiale, Oul de Paști, înfrumusețat, prin vopsire și încondeiere, în Săptămâna Patimilor, este jertfit și mâncat sacramental în ziua de Paști. Oul vopsit era prezent în ceremoniile antice de înnoire a anotimpului, potrivit concepției cosmogonice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spațiului, trece prin moarte spre viață, în fiecare an.250 După ritualul denumit "ciocănitul ouălor", din ziua de Paști, cojile ouălor se aruncau pe pământ, pentru rodul semănăturilor, în vii și în livezi, sau în apele curgătoare pentru a vesti Blajinilor sosirea Paștelui; se puneau în hrana animalelor și păsărilor sau se păstrau pentru vrăji și descântece.251 Alături de motivele cosmice soarele, luna, stelele pe ouăle încondeiate apar și motive avimorfe cocoșul, creasta cocoșului, coada rândunicii, laba gâștei. După Paști, de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Arion, Ministru l Instrucțiunii Publice, care a făcut ca Societatea Scriitorilor Români, întemeiată în 1911, să‐ și aibă viață; Ștefan Petică, „care ca și alții s‐a stins în flacăra primei tinerețe; Constantin D. Lupașcu,”cu sprijinul lui, inteligent și blajin, a făcut să apară revistele „Ion Creangă” și „Miron Costin”, dar și calendarele scoase în Bârlad; Iată un editorial apărut în numărul 3‐4 din martie ‐ aprilie 1931, intitulat Nicolae Iorga, cu prilejul împlinirii de către acesta a vârstei de 60
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la os, și mâna pe par. 7 octombrie 2009 În plin sezon de ales președinți, scriitorii din această parte a țării își fac astăzi mâna, deocamdată, cu alegerea șefului regional al acestei bresle, iubită și disprețuită în egală măsură. Poeții blajini se transformă în fiare electorale, poetesele devin, cu bucurie, majorete persuasive, criticii se visează strategi, iar prozatorii își freacă mâinile cu speranța că vor avea material suficient pentru a plăsmui personaje de roman. Găștile literare dau în clocot, iar energia
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
soare, dar n-avea fier de călcat), a scos motocicleta din șopron, și-a pus niște ochelari negri și s-a dus În sat, dând rateuri pe drumul de pământ care șerpuia printre pini. Ziua era luminoasă și caldă. Briza blajină dinspre sud nu izbutise să Îndulcească de una singură temperatura de pe dig, când el s-a oprit și a sprijinit motocicleta pe suport. A admirat o clipă albastrul cobalt al mării de cealaltă parte a molului cu felinar din port
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
naivi par a fi niște cronicari mondeni ai clipei, malițioși nu o dată, urmărind faptele la fața locului, exagerînd adesea spre a atrage atenția. Moraliști deghizați, ei nu uită faptul că prin ironie pot restabili primatul eticii. Ei urmăresc o conciliere blajină cu ordinea comunitară, și nu se sfiesc ca săgețile ironiei să țintească propria persoană.” (2). Toți pictorii naivi autentici sînt sinceri și au viziunea lor asupra lumii, o lume unică și diferită de a oricărui altuia și de aceea arta
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
undeva din trecut, făcîndu-te să simți nostalgia unor vremuri de mult apuse. Umorul, uneori debordant, alteori discret, Împletit cu morala subînțeleasă, adesea mușcătoare, facilitează depășirea narațiunii simple și pătrunderea În domeniul expresiei simbolice. "Din mersul ... culorii ... strunită În tiparul rîsului blajin, s-au născut Întîmplările formei ... Din ea rînjesc moșnegi care mulg cocoși, rădăcini, muieri care nu vor mai fi și toate animalele adunate cu strădanie În fuiorul basmului Gheorghe Boancă" (Valentin Talpalaruă. Ai senzația că parcă chiar În timp ce privești, tabloul
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]