4,944 matches
-
va spune adevărul, și anume că el este ucigașul fratelui ei, însă tulburarea nu este mai mare decât cea care atinge de la bun început cele două făpturi. O altă dimensiune a extaticului: chipul lui Gretchen este înlocuit cu sexul ei blond. Scena de dragoste din Faust și Gretchen are două moment de climax, unul focaliaz pe contemplarea sexului ei care strălucește într-o lumină nefirească. Privirea lui Mefisto este fără excepție maculantă, însă privirea lui Faust conduce către o sublimarea a
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
geamăt ușor. Cu stânga lui frumoasă, cu degete lungi în chip de fuse, îi luase între vârfurile arătătorului și degetului mare sfârcul sânului drept al Valentinei și i-l învârtea încetișor. Trupul lui Filip era auriu și firele de păr blonde de pe brațele și coapsele lui musculoase străluceau în bătaia soarelui. Afară de brațele și picioarele ei bronzate, pielea Valentinei era de o culoare palidă și albăstrie. Se răzima în coate și din această pricină avea o cută peste pântece deasupra buricului
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
să ia un drink și să schimbe o vorbă, Pia își alesese un loc retras, lângă cămin și citea o carte. Murumurul vocilor însoțea melodia unui șlagăr, atunci la modă. Un tânăr ofițer englez, foarte înalt și voinic, cu părul blond și cârlionțat, ochii intens albaștrii și nas acvilin, ca un cioc de pasăre răpitoare, a observat-o pe mica cititoare singuratecă și a invitat-o la dans. Era Anthony Edwards medicul acelui campus militar, care peste 10 ani va deveni
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
uriaș. Răsuflând din greu, intră în cameră și - obicei vechi - își trecu degetele prin părul ei. Percepu o sugere ușoară a buzelor și înțelese că visa și nu dorea să fie deranjată. Se îndepărtă. Îi rămaseră în minte două codițe blonde și un chip bucălat și neted ca un imens cer pal stropit cu steluțe roșcate. Mâine seară o va duce pe Christine să facă un tur pe strada Măcelarilor. Ea își va pune fusta pantalon din jeans și tricoul cu
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
subtil. Una e o fată voinică, cu piept masiv, al cărei trup exală un miros și a cărei atitudine, cu un zîmbet vioi și o replică vioaie, are o sexualitate sănătoasă, ca a unei barmanițe sau a unei scandinave (e blondă). Elementul și poziția ce i se potrivesc sînt pe pat, cu picioarele desfăcute. A doua, o fată mărunțică, timidă și ștearsă, cu pieptul plat, feminină și lipsită de sexualitate, cu o anumită drăgălășenie blîndă. Timidă și timorată în abordare, cu
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
Mircea Popa Îl cunoscusem cu prilejul unui congres matematic, în stațiunea balneară Pyrmont, din Westfalia, în toamna 1934. Aveam în urma noastră o corespondență științifică veche de câțiva ani, ne vedeam însă pentru întâia dată. Mic de stat, cu un cap blond de adolescent, Weiss impresiona prin energia îndărătnică a trăsăturilor. Totuși impresia globală era aceea a unei mari candori. Nici urmă de preocupări literare. În afară de geometrie și de doctrina național-socialistă, la care aderase încă din primele timpuri, părea să nu-l
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
sosit Radu Demetrescu Gyr. Fusese pe front ca soldat, dar a fost decorat cu Virtutea Militară și Crucea de Fier. Acum era adus lângă ceilalți (În urgia temniței de la Aiud - n.a.). Era conferențiar universitar de franceză și română la București. Blond, originar din Craiova, cu tată artist, mama din Ardeal, firav, cu o defecțiune la intestine, foarte cult, tăcut și discret, atent cu toată lumea. Era un punct de atracție (...) Împrăștia În jur un aer de sănătate morală, de Încredere și bărbăție
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
trotuar în plin curent și încearcă să iasă la liman gesticulînd, cu brațele în lături, ca pe sîrmă. Din pragul frizeriei un bărbat scund cu impermeabil, înconjurat de o ceată de tineri cu mîinile în buzunare, strigă ceva unei "tipe blonde". Cristina se asigură în geamul unei vitrine că are gluga trasă pe ochi în așa fel încît să nu depășească nici un fir de păr. Nu se vede nicăieri vreo librărie. Stă lălîie, nehotărîtă în plină ploaie spre mila cucoanei de la
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
general, spuneau prietenii. "Vinul dulce și femeia slabă"... rîdeau, cu afectuoasă superioritate și oarecare dispreț. De altfel, lui Pați îi plăceau și vinurile dulci. Iar în ceea ce o privea pe Cristina, de cîte ori se întîmpla să-i evoce silueta blondă, (cam convențională) ochelarii albăstrii, gesturile de balerină (cam artificiale) și dacă încerca să-și justifice admirația față de ea, nu găsea altceva de spus decît că avea "charme". - Ți s-a desfăcut sandaua - l-a anunțat Cristina privind atentă în jos
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
am băut și bere, la "Gambrinus", în vecinătate, rămânându-ne din cei zece lei puși la bătaie cât să ne cumpărăm și țigări. A doua zi apăru, într-adevăr, Fănuș Neagu, căci el era vânzătorul de pepeni salvator, o namilă blondă cu alură izbitoare de rusnac. De pe urma acesteia s-a ales, peste ani, cu un rol într-un film de Andrei Blaier, acela al generalului Susaikov, trimisul rușilor în Comisia aliată de control, mare petrecăreț și frecventator asiduu, cum reiese din
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
bronhoscopului în plămîni. Zbătîndu-mă ca un animal, fără gînduri... brută captată... Senzația de sfîșiere a "interiorului" scormonit tacticos. Și foștii mei colegi de an asistînd la, nu-i așa?, cazul... Mai tîrziu, în salon, de sub pături, urmărind pofticios o soră blondă, cu ochi verzi, coșuroasă, șoldurie, destul de semnificativă-n avîntul sînilor, chicotitoare cînd umple seringa cu habar n-am ce... Noaptea, trezit de omul care-și înjura durerea. Se așeza pe marginea patului și născocea o sudalmă infinită, ingenioasă, estetică, clocotind
Cui îi place să interpreteze? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16159_a_17484]
-
încorda tremură tot mai tare... Dar Glasul? Sfîrtecat de furia nepăsătoare A miliardelor de Aparate Fonatoare. Lumea Nouă În Lumea Nouă-n care vrei s-ajungi, Pe-oceanul de alcool și-anfetamine, Sînt cuști de sticlă lăptoasă, moale, pline Cu femei blonde, goale, dormind ca niște prunci. Poți să faci dragoste cu care îți convine... Pe urmă Spectatorii,-n halate largi, în dungi, Se strîng în jurul ei și, în genunchi, Îi sorb pe rînd copiii, abia pompați de tine. Și dacă urli
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
năvalnică cîinii de sanie sub prelate negre tălpile lui cuviincioase în această lume modernă cu gnomii și circarii călcînd prin praful de colofoniu cum se cerne zăpada în globul de sticlă cum păianjănul urcă pe spatele unui tablou cu păr blond cu gura strîmbă el vine de cîte ori vrea intră ca un ogar în vizuina dihorului perdeaua se dă la o parte primitor și dulce dezveliș al nopții cînd mîngîi în somn sulul de papirus de fapt ce iubesc eu
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
își acorda vioara și coarda întinsă la maxim sub luna năvalnică aerul pocnind ca o cheie aruncată în cutia de fier poți să-ți vezi de treabă nebunia mea se descurcă și singură nu e prea înalt nu e prea blond nu e prea bărbat îmi vine să spun îngere oprește-te dar el se revoltă își arată dinții e un cîine de rasă de fapt e pulverizarea unei imagini la trezirea din vis și recad în bulbii cepoși ai hiacintului
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
o colosală clepsidră de Cuvinte cu miezul ca lava lavelor, fierbinte Hartă veche, de Ev Mijlociu părea inima mea străpunsă de sulițe, de lănci, de halebarde - abia își mai aducea aminte de Drumul Mătăsii prin ținuturi lombarde II Îngerul meu blond, rebel și pauper a sunat din trâmbița de argint pe pământ și în cer (savuram mirosul foii de dafin - semn de carte într-un poem de Apollinaire) Boemul meu înger păzitor mi-a transmis Ordinul de prezentare la Sinedriul Poetic
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
împărătești cu metaforele facile vâsla este cât întreg alfabetul cu privirea ațintită spre miracolul oglinzii de apă băiatul desferecă ziua își invită concetățenii la o călătorie păstrând pentru sine speranța că își va însuși întreaga înțelepciune a lumii din care blondul nostru Filip ne trimite semne fără speranță printr-un ram de măslin bătându-și capul cuprins de delir: grăbește-te Alexandre Școala de seară am fost nemaipomenit de aproape mâna ta în preajma formelor vii ale zilei a mea aduna frunze
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe unicul corn - i-un mascul tînăr, efeminat - apoi pe ochiul stîng traversat de o lacrimă și părînd încă o dată mișcat. Vis de maimuță Țin în brațe copilul blond, cîrlionțat, paraplegic. Mă veghează ciori. Fratele mai mic al altuia, acela fugise iar eu acceptasem - o vreme - să fac pe fratele surogat. Coada Blănosului s-a vindecat, mă urmează acum peste tot, în Moara Spartă, la rîul telepat: izvorăște din
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
doctorii. Tăriceanu nu. Fiindcă-i prieten cu Botoș procurorul și The Oil Man. Prin urmare, țeapăn. Un motociclist din Fanar cu celularul de la miezul nopții, Midnight Caller, cu prefix de București. De Elena Udrea. Și serviciile secrete ca Talpeș sînt blonde. Și francmasonii. Oů sont totuși les services secrets d'antan? Cum adie iarna, cum te inundă nostalgia, de-ți vine să pui mîna pe bîtă. Aia cu sistem de ochire de la 1907. Ce harnică era ea, securitatea, pe vremuri. Ca
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
dinte strâmb și galben. Când are de spus ceva, își dezlipește buzele, ca să întindă între ele o ață de scuipat. De când nu ne-am văzut, ciuperca din spatele urechii i s-a mărit cât țelina și supurează. Un craniu pleșuv, lațe blonde la ceafă, un ochi bulbucat și celălalt pătat de albeață completează fizicul amicului meu" (p. 155-156). Grotescul expresionist din ,panorama searbădă a existenței" e, fără îndoială, specialitatea prozatorului. Amorul e zguduit intens de pornirile instinctuale și străbătut de un paroxism
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
văd pe Lucifer stând de vorbă cu Isus, tęte-ŕ-tęte, din tabloul pictat în secolul al XIV-lea la Siena și intitulat chiar așa, Prietenii : un italian sumbru, tuns scurt, bărbat frumos, Prințul cunoașterii discutând cu un Mântuitor al sufletelor, blajin, blond, suedez, cu plete lungi. Binele și răul, complementare. * Când lumina scade treptat în blocul operator și se face întuneric, exclam naiv în sinea mea, cu partea de jos amorțită...na, s-a stins lumina! Când scot, în acest sens, un
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
nimeni nu-l crede pe Trăistaru când îl vede în fața ochilor. Într-o epocă saturată de reprezentări religioase, un motan vorbitor nu poate fi decât Ucigă-l toaca. Savuroasă e și ,reîncarnarea" lui Ștefan cel Mare în ipostaza unui bărbat blond și îndesat care abia așteaptă să dea iama în dușmani. Ștefaniștii îl divinizează, însă după ce omul e închis și supus unor tratamente specifice, revine în brațele discipolilor cu alte amintiri și un profil diferit de războinic: al lui Ion Vodă
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
al pinilor, simțim treptat cum se deschide orizontul spre o imensă vale...Ba mai mult, o culoare repetată de această vale pe frunzele îngălbenite, repetată pe nenumărate frunze, ne face să ajungem chiar mai repede la Fedra fiindcă distingem culoarea blondă a părului ei înainte chiar să o vedem, grație acestui miracol ce metamorfozează, cu doar câteva cuvinte, peisajul în culoare, și culoarea în spațiul vast ce conține deja personajul imanent. Tra i verdi pini l'imensa valata ripete in foglie
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
toți". Soția lui Demetrius era evreică botezată, pe numele de fată Rabinovici. Provenea dintr-o numeroasă familie foarte săracă, descrisă în carte amănunțit pe mai multe pagini. Veneau în casa lor, înainte de 1918, poetul macedonskian Oreste, ,un tânăr delicat, năltuț, blond, cu barbă, cu un chip de Crist", D. Nanu, Panait Istrati, care povestea foarte frumos. Moștenindu-l pe tatăl ei, Lucia avea compasiune pentru cei oropsiți, mai târziu, nu va suporta violența din filme. Fiind mică, părinții au dus-o
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
fiu singur în casa mea din beton armat și de provizorie sticlă. și dați-mi și-un câine s-alerge bezmetic prin otava poienilor ce nu mai există! Vietatea canină va fi porția mea de tăcere și patria ca o blondă chemare de lună, când trec prin pădurea voastră nebună. știu, inima mea rătăcită învață să tacă, iar eu plutesc sub norii de fum și mătase unde m-așteaptă irezistibila-mi noapte unde marele timp tot uită să treacă. Iată, cineva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
repezi a vorbirii acestora, care neînțeleși de către anglo-saxoni, erau luați în derâdere că limba lor este un fel de „blah, blah, blah”! Oare acest domn Blach nu este cumva brunet, cu un ten mai închis la culoare decât germanul acela „blond”, ca spicul grâului și la păr și la piele, pe care îl știe toată lumea? Interesant este faptul că și regretatul scriitor francez de origine româna, Virgil Gheorghiu, în romanul său „Ora 25” îl prezintă pe personajul principal Ioan Moriț (Johan
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]