2,096 matches
-
Marginea Pădurii și făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Avea 1160 de locuitori, o școală frecventată de 62 de elevi (dintre care 10 fete) și două biserici. Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci era o parte a satului Valea Scheilor, din comuna Tohani, fiind amenajat ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
10 fete) și două biserici. Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci era o parte a satului Valea Scheilor, din comuna Tohani, fiind amenajat ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore al IV-lea Ghica în 1828. În perioada interbelică, i s-a arondat și satul Fințești, după desființarea comunei Fințești, comuna Jugureni având atunci
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
componența actuală, cu cele patru sate. Șapte obiective din comuna Jugureni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Dintre ele, unul este un sit arheologic, aflat „la Biserică”, lângă satul de vacanță din Boboci, sit ce cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului și de necropole din perioada Latène, secolele al IV-lea-al VII-lea e.n. și din Evul Mediu. Alte cinci sunt monumente de arhitectură: casele Ana Mihai (prima jumătate a secolului
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
Rățoiul este negru cu flancurile albe și cu un moț de pene, iar rața are un colorit mai brun și nu prezintă moț. Depune 6 până la 14 ouă în perioada mai-iunie într-o gaură din sol, lângă apă, sub vegetație. Bobocii ies după 24 de zile de clocit și sunt acoperiți cu un puf brun-negricios, cu pete galbene pe abdomen.
Rață moțată () [Corola-website/Science/332861_a_334190]
-
de această dată Disney doar a propus o altă voce pentru Randy, în cazul în care vocea originală din filmul Compania Monștrilor nu se mai apropia de original, datorită faptului că au trecut 7 ani de la dublajul primului film (2006) : bobocul Randy Boggs de la Universitatea Monștrilor are aspirații mari pentru viața de colegiu. Monstrul cu aspect de șopârlă, cu mulțimea sa de brațe și picioare deșirate, plănuiește să se licențieze în Sperieturi și să ducă o viață socială activă, plină de
Universitatea monștrilor () [Corola-website/Science/330699_a_332028]
-
Cochirleanca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Boboc, Cochirleanca (reședința), Gara Bobocu, Roșioru și Târlele. Are o populație de aproximativ 5000 de locuitori și se află în partea de est a județului, în Câmpia Râmnicului. Comuna se află la de orașul Buzău și este cunoscută pentru Școala de
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
o populație de aproximativ 5000 de locuitori și se află în partea de est a județului, în Câmpia Râmnicului. Comuna se află la de orașul Buzău și este cunoscută pentru Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu” din satul Boboc. Comuna Cochirleanca este așezată în Câmpia Râmnicului, în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Brăila. Este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre nord-est de Bălăceanu și spre vest de Poșta Câlnău (unde se intersectează
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
Murgești. Altitudinea variază între . Reședința comunei este satul Cochirleanca, aflat la o distanță de față de orașul Buzău și la față de orașul Râmnicu Sărat, având o suprafață de , din care reprezintă terenuri agricole. Comuna cuprinde 5 sate: Cochirleanca (satul de reședință), Boboc, Roșioru, Gara Bobocu și Târlele. Se învecinează la nord cu comunele Ziduri și Bălăceanu, la vest cu comuna Poșta Câlnău, la sud cu comunele Săgeata și Vadu Pașii (toate din județul Buzău), iar la est cu comuna Galbenu din județul
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
apartenența confesională. Ocupația de bază este agricultura. Se cultivă grâu, porumb și floarea soarelui. Există și suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru). Există
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru). Există și 4 grădinițe pentru preșcolari, în toate satele câte una (cu excepția satului Târlele). Vestigii arheologice au fost descoperite la Roșioru și ele aparțin culturii Sântana de Mureș
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
finanțarea funcționării spitalului. După moartea Mariei Minculeasa, însă, boierii Hrisoscoleu au continuat să administreze moșia, dând-o pe mâna unor arendași; statul a cerut în instanță respectarea testamentului și Sultana Hrisoscoleu a trebuit să cedeze pământul statului în 1846. Satul Boboc a luat naștere pe la 1848, când un mocan, pe nume Radu Bobocu, a construit aici prima casă pe o vatră de sat veche; satul s-a numit la început Bobocu-Siliștea. Satul Roșioru (denumit și "Roșiori" în documentele vremii) a fost
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
și a fost păstrat de o vale din zonă, astăzi complet colmatată. În Primul Război Mondial, comuna a suferit de pe urma regimului de ocupație germană, locuitorii fiind obligați să predea alimente armatei de ocupație. Peste 200 de localnici din satele Găgeanu, Boboc și Roșioru au luptat în armata română în acest război, iar reforma agrară din 1921 a dus la împroprietărirea lor și a altor țărani stabiliți în zonă, care au înființat noul sat Târlele. În perioada interbelică, proprietățile țărănești s-au
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
înjure. Și nu va scrie niciodată după indicații. Laurențiu Ulici, Virgil Mihaiu, Tudor Nedelcea, Mircea Moisa, Aureliu Goci, Alex. Ștefănescu, Artur Silvestri, Constantim M. Popa, Marian Barbu, Constantin Sorescu, Lucian Chișu, Ov. Ghidirmic, Victor Atanasiu, Ioan Lascu, C. Avramescu, Alina Boboc, Geo Vasile, Luminița Ristea, Janet Nică, Constantin Dumitrache etc. (Literatura română contemporană);" (SLAST, „Țăranii sunt frumoși când sunt autentici”, 1987, după apariția primei ediții a romanului Drum în tăcere). "„Ce este, în definitiv, un mare scriitor?” se întreabă acad. Eugen
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
Getica” (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce compun Forțele Terestre Române, precum și trei batalioane din subordinea acesteia unul de geniu, unul de comunicații și informatică și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la Boboc se află o școală de aplicații pentru aviație. Cea mai înaltă instanță judecătorească ce funcționează în oraș este Tribunalul Buzău, cu jurisdicție asupra întregului județ. În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una, Judecătoria
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
în Comuna Cochirleanca din estul județului Buzău, la o altitudine de 87 metri, față de nivelul mării. Se află aproximativ la 45 grade și 11 minute latitudine nordică și 27 grade, 1 minut longitudine estică. Accesul se face pornind din satul Boboc, pe drumul comunal pietruit nr. 14, pe o distanță de . Denumirea satului are legătură cu stânele care existau aici înainte de construirea primei case (târlă = stână). Satul are 63 locuitori, din care 42 bărbați și 21 femei.Toți sunt de etnie
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
care existau aici înainte de construirea primei case (târlă = stână). Satul are 63 locuitori, din care 42 bărbați și 21 femei.Toți sunt de etnie română și de religie ortodoxă. Nu există biserică și nici cimitir, oamenii mergând la biserica din Boboc. Chiar și morții îi îngroapă tot la Boboc. În sat funcționează o școală I-IV, cu un singur învățător, cu predare simultană. În anul școlar 2008 - 2009 aici au învățat 5 elevi, 3 la clasa I, 1 la clasa a
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
stână). Satul are 63 locuitori, din care 42 bărbați și 21 femei.Toți sunt de etnie română și de religie ortodoxă. Nu există biserică și nici cimitir, oamenii mergând la biserica din Boboc. Chiar și morții îi îngroapă tot la Boboc. În sat funcționează o școală I-IV, cu un singur învățător, cu predare simultană. În anul școlar 2008 - 2009 aici au învățat 5 elevi, 3 la clasa I, 1 la clasa a II-a și unul la clasa a III
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
predare simultană. În anul școlar 2008 - 2009 aici au învățat 5 elevi, 3 la clasa I, 1 la clasa a II-a și unul la clasa a III-a. De la clasa a V-a elevii merg la școala din satul Boboc. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, respectiv cultura cerealelor (grâu și porumb). Se cresc și animale: vaci, oi, porci și păsări. Nu există agenție poștală, nici curse auto care să facă legătura cu alte localități. Satul beneficiază de alimentare cu
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
cea a femelelor. Speciile sudice arată de obicei mai puțin dimorfism sexual. Unii oameni folosesc termenul de "rață" specific pentru femela adultă și "rățoi" pentru mascul. Termenul de "rățușcă" se folosește pentru o rață mică, un pui de rață (un boboc), indiferent de sexul ei. De obicei împerecherea se face în apă. Rața merge în fața rățoiului și se lasă relaxată, în timp ce rățoiul se urcă pe ea. Apoi, când rățoiul a reușit să găsească cloaca femelei, își introduce penisul. Peste un timp
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
post de anus, vagin, penis etc. Penisul rățoiului este în formă de spirală, răsucită contrar acelor de ceasornic, pentru a intra în vaginul femelei spre stânga. Rațele sunt adesea pradă a altor animale. Cele mai vulnerabile sunt rațele tinere și bobocii, pentru că au dificultăți mai mari în a zbura și a se apăra. Rațele cad pradă mai multor alte rase de animale, ca de exemplu șerpii, crocodilii și ulii. Rațele femele care clocesc pot fi prinse de o varietate de specii
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
anului 2015. Studenții aleg cursuri din 38 de programe majore incluse în programa de sudii. Nu se impune urmarea unui curriculum de bază sau îndeplinirea vreunei cerințe, studenții putându-și stabili propria programă de studii pe care să o urmeze. Bobocii pot alege cursuri avansate, iar cei din anii terminali pot alege cursuri introductive. Pentru promoția 2020, Amherst a primit 8.397 de cereri și a acceptat 1.149, având o rată de acceptare de 13,7%. Amherst a fost clasat
Amherst College () [Corola-website/Science/337612_a_338941]
-
Boboc Valeriu Victor (n. 5 mai 1985 Bubuieci, municipiul Chișinău, Moldova, d. 8 aprilie 2009 Piața Mării Adunări Naționale, municipiul Chișinău, Moldova) a fost una din victimele revoltei anticomuniste ce a avut loc în Chișinău în zilele de 6 și 7
Valeriu Victor Boboc () [Corola-website/Science/317040_a_318369]
-
2009 Piața Mării Adunări Naționale, municipiul Chișinău, Moldova) a fost una din victimele revoltei anticomuniste ce a avut loc în Chișinău în zilele de 6 și 7 aprilie 2009. A murit după ce a fost bătut cu cruzime de polițiști. Valeriu Boboc a fost decorat post-mortem cu cea mai înaltă distincție de stat din Moldova. Conform Procuraturii Generale, Valeriu Boboc, aflat în custodia poliției, a murit pe 8 aprilie 2009 la ora 1.15, în drum spre Spitalul de Urgență. Din informațiile
Valeriu Victor Boboc () [Corola-website/Science/317040_a_318369]