1,350 matches
-
ești aproape de mine/ Și-ți sunt cât Dumnezeu de drag", Olivia). Jocul dintre sublim și derizoriu, specific generației sale, are evident menirea de a-i contraria pe cei care mai asociau încă limbajul poetic cu enunțurile în stil înalt. Poza boemă este caracteristică lui Stelaru, dar e aici și o încercare de a da autenticitate sentimentelor exprimate, de a refuza clișeele și a se folosi de un limbaj curent (apropiat de cel al lui Miron Radu Paraschivescu). Poeziile închinate Eumenei se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
toți măsluitorii/ și odată cu ei o bucată -/ o bucată din chipul satelitului palid". Sugestia afundării, a coborârii și a prizonieratului în adâncuri este prezentă și aici. Adâncul cuprinde totul, atrage atât umanul, cât și divinul, idealul. Cârciuma, motiv al peregrinărilor boeme, devine aici un receptacol al lumii, un loc de întâlnire al tuturor, o matrice fundamentală. Imaginile sunt cu atât mai tragice, cu cât nu se observă aici nicio posibilitate de evadare, nicio încercare măcar. Repetițiile sunt esențiale la Tonegaru, e
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
folosirea constantă a imperfectului pentru a surprinde o anumită încremenire în timp a imaginii) apare și aici, totul este cuprins de moleșeală, plictiseala este una dintre coordonatele lumii descrise. Tentația pozei, atitudinea sfidătoare este atribuită de astă dată sufletului, imagine boemă a propriului eu, "Stătea picior peste picior și fuma o țigară/ scuturând scrumul blazat de atâta monotonie,/ ultimele roșcove atârnau ca niște limbi de dulăi/ plictisiți c-au fost prost imprimați pe vreo litografie". Literatura tinde și ea să fie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a legăturilor poeziei cu realul prin impunerea banalului. Ne amintim astfel și de Dimitrie Stelaru care declama în Înger vagabond "Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea/ Noi n-am avut alt soare decât Umilința". Viața sa cu accente boeme își află și ea locul în poezie, mizeria existenței cotidiene estompează accentele lirice chiar și în textele care au în centru o figură feminină: "În dimineața aceasta m-am trezit lângă Maria-Maria/ Pe scândurile patului pline de păduchi și sânge
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în fața clădirilor cu coloane și lei, a vitrinelor splendid ornate, a saloanelor cu candelabre și oglinzi, vorba acestuia se dovedește a fi cea mai sugestivă caracterizare, atît în momentele de „mînie proletară”, cît și - chiar mai mult - în cele destinse, boeme. Evident, pentru cei dedați cu subînțelesurile. Dincolo de scepticism Pe lîngă poemul omonim, volumul Cu voi.... (1930), mai conține unul intitulat ,,Vobiscum”, cuvînt latinesc care înseamnă același lucru. Inițial, și primul s-a numit la fel. Cronologic, între e o distanță
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fie niciodată totală. Care-i restul ireductibil? Amintirea unei greșeli, care revine periodic în minte, un gînd imposibil de înăbușit, obsedant. Cert e, după confruntarea cîtorva ipoteze, că zbaterea sa este una de natură morală, legată de evenimentele tinereții sale boeme, ale anilor de libertinaj, dezordonați. îl chinuie, fără îndoială, și ceea ce i-au făcut alții, dar, cred, mai ales, regretele pentru propriile erori. în proză, o dată, lucrurile sînt spuse aproape direct 2). în poezie, în schimb, ele sînt abia sugerate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am mai găsit la A. Agapus, unul din tovarășii săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine se sfarmă./ Pe soclii morți se ridică,/ Sicriul de plumb al uitării”. (Spre Ideal..., Tipografia Societății „Neamul Romînesc”, 1912, p. 6) Și: „Se înfășur învinșii grămadă,/ Sicriul de-aramă al morții
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
schimbări în psihologia societății noastre postbelice: după un deceniu și ceva de entuziasm la comandă, se iviseră primele semne de oboseală și o irepresibilă nevoie de autenticitate. Impresionată de laconismul și sinceritatea operei sale, promoția ’60, mai exact partea ei boemă, găsea în Bacovia reflexiile ontologice de care avea nevoie, cît și profețiile amărăciunilor ce vor urma. Autorul Plumbului apărea nu numai ca un model artistic, ci și, mai ales, ca un model etic. E adevărat că el fusese un alcoolic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îl favorizează faptul de a fi trăit în Capitală, pe altul acela de a fi trăit în provincie. Pe unul studiile, pe altul experiența, „școala vieții”. Pe unul tinerețea, pe altul vîrsta înaintată. Pe unul o existență ordonată, pe altul boema. Pe unul „relațiile”, pe altul lipsa lor. La începuturile lor, Minulescu și Topîrceanu au beneficiat de o primire mult mai largă și mai binevoitoare decît Bacovia, dar apoi situația s-a inversat. Ce i-a uzat pe primii și ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-o așteaptă nimeni și de asta n-o trage inima să se întoarcă. Ea, Ceuță și mulți alții pot subscrie oricînd versurile poetului: „Cumplit/E golul singurătății!”. în pofida figurii de ins „obosit” și a vocii de bariton afectat de boemă, d-l O. Soviany, pe care l-am ascultat la sediul Uniunii Artiștilor Plastici, face impresia unui tip cu discurs abundent, articulat, însuflețit, mult mai bun decît al celuilalt invitat la „Zilele Revistei «Ateneu»” (octombrie 2007), d-l Mircea Mihăieș
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tipice romanului. Spre exemplu, în povestire colonelul încearcă să explice viziunea progresistă a lui McCarthy prin prisma rochiei ei de borangic verde crud, a sandalelor și a părului prins în coc, ce ar fi putut sugera că este o persoană boemă: "Ochii săi au refractat o imagine ciudată a persoanei mele ca artist, pe de-a întregul, pătată de ocupația mea asemeni mâinilor unui vopsitor" (233). Astfel, ea a trebuit să se apere de imaginea de Celălalt pe care "alții" o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cele obiective. După cum notează Gerald Graff în activitatea sa instituțională despre studiile engleze, până în anul 1930, "savanții" și-au asumat conducerea departamentelor de engleză pe cheltuiala "generaliștilor" (146). Drept urmare, "mulți critici tineri, cu tendințe generaliste, au aspirat spre jurnalism și boemă - opțiuni încă existente într-o perioadă economică în care viața de zi cu zi era "condimentată" cu critica literară, cu traduceri și activitatea periodică la edituri. În anii '20 a luat ființă o diferită clasă anti-academică de jurnaliști literari, din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la edituri. În anii '20 a luat ființă o diferită clasă anti-academică de jurnaliști literari, din care făceau parte Van Wyck Brooks, H.L. Mencken, Edmund Wilson și Malcolm Cowley" (147). Bineînțeles că din perspectiva academiei engleze, "aspirația spre jurnalism și boemă" era privită ca un pas înapoi. Generaliștii care au rămas fideli academiei "au început să își adapteze interesele generaliste la modelul metodologic al Noului Criticism" (147); cu alte cuvinte, sa fie capabili să reziste hegemoniei critice ce îi aștepta din partea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Dani, Central Sinaia, Casa Ta, Condor, Eliza, ecaterina, Felix, Floare de Colț, Gabi, Ileana, Iordan, Iulia, Izvor, Lucia, Heidi, Marald, Piatra Șoimului, Pitty, Raul, Retezat, Ryana, Ralu, Smarald, Splendid, Soarelui, teo Alex, Tornada, Voicu etc; - pensiuni: Andree, Alina, Anemona, Argeșu, Boema, Carmen, Casa Iannis, Casa Tom, Casa Teo, T.V. Condor, Clasic, Dona, Eden, Fratelli, Montana, Gura Pădurii, Master, Mieșunica, Raluca, Teleferic, TUI, Thomas, Valea Iancului etc; - motel: Izvorul Rece; - cabane: Stăna Regală etc. JUDEȚUL SIBIU AVRIG. - Săpături arheologice (Săcădate); - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
săi. Mai mult decât atât, Pariziana se deosebește de ea însăși, multiplă și schimbătoare. Suntem în prezența unui personaj modern în toată complexitatea să descumpănitoare și fascinantă. Astfel apare acest personaj complex al femeii pariziene, seducătoare și inaccesibila, elegantă și boema, intelectuală și spirituală, care, prin personalitatea să puternică, are un impact direct asupra destinelor personajelor și intrigii românești. 1.2.3. Pariziana în viziunea romancierilor francezi Începând cu secolul al XVII-lea, în contextul favorabil al circumstanțelor politice și administrative
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și a răspândirii unor parodii (și auto-parodii?) adesea licențioase, ce făceau deliciul boemei ieșene și bucureștene până târziu, după al doilea război mondial. Totuși, remarcăm că, în paralel și fără nici o legătură cu aceste frivolități din marginea vieții literare, personalități de prim rang au citit, editat și comentat scrierile lui Eminescu: Titu Maiorescu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
epistolar intitulat Dublă cetățenie, fie la modul confesiunii „totale”, ca în volumul Capăt de linie. Citind paginile „cu cheie” de sub primul titlu, parcă regret un pic că generațiile tinere nu vor ghici în Victor Mitrea pe simpaticul personaj din vechea boemă ieșeană - Valer Mitru. Sau prototipurile unor Bandrabur, Sorcaru, Mateuț, destul de antipatice ca să mai fie nevoie de o „scară tâlcuitoare” (D. Cantemir) a numelor. Importantă pare a fi eliberarea de un balast „social cultural” peste care imaginația poetului încerca odinioară să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și a răspândirii unor parodii (și auto-parodii?) adesea licențioase, ce făceau deliciul boemei ieșene și bucureștene până târziu, după al doilea război mondial. Totuși, remarcăm că, în paralel și fără nici o legătură cu aceste frivolități din marginea vieții literare, personalități de prim rang au citit, editat și comentat scrierile lui Eminescu: Titu Maiorescu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
epistolar intitulat Dublă cetățenie, fie la modul confesiunii „totale”, ca în volumul Capăt de linie. Citind paginile „cu cheie” de sub primul titlu, parcă regret un pic că generațiile tinere nu vor ghici în Victor Mitrea pe simpaticul personaj din vechea boemă ieșeană - Valer Mitru. Sau prototipurile unor Bandrabur, Sorcaru, Mateuț, destul de antipatice ca să mai fie nevoie de o „scară tâlcuitoare” (D. Cantemir) a numelor. Importantă pare a fi eliberarea de un balast „social cultural” peste care imaginația poetului încerca odinioară să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de ani, fără bani și protecție de capitală, însă nasul lui de vulpoi nu-l va trăda. Prima întâlnire cu Pușkin nu are loc, se amână, ba chiar îl dezamăgește pe tânărul „malorus“ care nu prea știe cum e cu boema de Petersburg. Când ajunge acasă la Pușkin, cere o întrevedere cu poetul. I se spune că nu poate să-l primească. Gogol, naiv, întreabă: „Ce face Maestrul, scrie?“. I se răspunde calm că „Alexandr Sergheevici a jucat cărți și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
și profesorul care a fost. O personalitate a fizicii ieșene, care, prin modul în care a trăit și a activat, a lăsat în sufletele celor ce au avut șansa de a-i fi contemporani, imaginea unui om, cu ușoare înclinații boeme, dar care a reușit să îmbine armonios activitatea didactică și științifică, desfășurate într-un domeniu relativ rigid, cu pasiunea pentru frumos, cu dragostea pentru viață, așa cum este ea, cu lumini și umbre, cu bucuria de a fi mereu înconjurat de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George Astaloș, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mică... În al doilea rând - și mi-e cam greu să vorbesc despre asta acum, când Maestrul abia a închis ochii - viața noastră împreună devenise infern. Ca artiști, ne înțelegeam foarte bine, dar ca soț și soție... Nu era o boemă frumoasă? — Glumești? — Doar întreb. Doi artiști, două personalități creatoare... — Ba da, dar după ce ne-am despărțit! Am fost în legătură permanentă și destinul a vrut să rămânem apropiați, în ciuda celor două mii de kilometri distanță dintre noi. Să știi că, deși
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în acest sens, dar nu se putea prevedea reacția președintelui comisiei, vestitul matematician Petre Sergescu. Mătăhălosul Sergescu, cu fața lui mare și rotundă, profesor la Universitatea din Cluj (apoi, după ce a fugit din România comunistă, la Sorbona), în ținută cam boemă, cu pantalonii ca burlane încăpătoare și pantofi scâlciați, căsătorit cu o poloneză (iar „polonezii“, ca și „protopopii“!) care scria în franceză cărți pentru copii, avea, de fapt, o bună și actuală informație literară, după cum urma să constat eu, examinatul, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
răspund nevoilor lor de mobilitate. Contrar vechii burghezii, ei nu au prejudecăți legate de anturajele "exotice", populare, iar scumpirea cartierului, pe care ei o provoacă, nici nu lasă multe șanse vecinilor săraci să rămână acolo. Inițiată de fracțiunea cea mai boemă a claselor avute, aceea care are un capital cultural superior celui economic, care este atrasă de ambianța și estetica locurilor, această mișcare de gentrificare este astăzi explicit favorizată de politicile urbane 519 ale municipalității, grijulii, în cadrul proiectului ei urban, să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]