12,392 matches
-
fost atunci în sufletul lui! Bine că l-au pus la loc. Copii are? — De unde vrei să știu eu, bre? Ce, eu sunt boier, să stau cu el la masă? - se supără târgovețul. — Așa e, că nu prea arăți a boier - zise moșneagul. Da: ia ascultă, nu vrei să cumperi niște ceapă? Am ceapă roșie, de la Soroca. — Vezi-ți, omule, de treabă - făcu târgovețul și se depărtă. Răzășul privi ce privi în urma lui, apoi murmură: — Cum se schimbă Vodă, cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să vă fie! Episodul 199 LA PALAT Pe cât se apropia de curtea domnească, pe atât lui Barzovie i se strângea inima: cum îl va primi oare Râmza-Pașa? Va încuviința el această a doua suire în Scaun? E drept că doi boieri trimiși înainte ca să iscodească ce gândește turcul se-ntorseseră cu vestea că Barzovie e binevenit, dar niciodată nu se putea ști ce se-ascunde în dosul vorbelor unui pașă. Dacă totul nu-i decât o cursă, iar Sima-Vodă stătea ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
coboară peste mine bice bice spinarea mea valurile bălții albe spinarea mea valurile mării moarte părul roșu al Wandei Îmi curge din răni părul negru al Annei Îmi crește pe pubis unde ți-e pășunea oierule pe căpitan Întrebați-l boierule șapte văi și-o vale-adîncă tauri mulți mi-or paște-o Încă destul turnați vin de ambră și calomel pe creștetul mielului să-l răcorim să-l trezim În aerul dulceag al abatoarelor veniți fecioare din Ierusalim fecioare din Bolintin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pletele fetelor, Împletite cu zdrențe roșii și bănuți de aramă, cîntecul deochiat al băiatului care cositorea cazane amuțind la apariția domnișoarei cu umbreluță roz, pentru că și țiganul are obraz, o finețe veche În degetele subțiri, În coapsele prelungi „Bate-mă boierule, bate-mă că nu-ți semăn!“. Seara pe străzile Întunecate care se deschideau din piețe adormite ca degetele dintr-o palmă, acordurile Încete ale unui pian „Für Elise“ și tu acolo În spatele tuturor pereților aceia răsfoind o carte, turnînd ceaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să mă contrazici, dar nu-i nimic, m-am învățat cu tine. Scotocise în muntele de bagaje cu care venise și scosese de acolo o nouă sticlă de pălincă. Inspectorul zâmbi văzând ce scria pe eticheta lipită pe ea: "pentru boieri". Asta-i numai pentru sufletul nostru, ținuse bătrânul să îi explice lui Cristi. Am păstrat-o special pentru noi doi. Cristi privi în oglinda retrovizoare, în mașină era prea întuneric ca să poată vedea ceva în spate. Întinse mâna printre banchete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a avut o domnie controversată. În perioada în care s-a aflat la conducere, Rusia era măcinată de numeroase războaie. Statul trebuia întărit pentru a putea face față acestei situații. Sub conducerea sa, profitând și de sprijinul unui grup de boieri cu vederi progresiste, au fost luate o serie de măsuri reforma toare. El a introdus un nou cod de legi, a reorganizat organele administrative și a restructurat armata. Pe plan extern, Rusia a continuat să se extindă. Ivan a cucerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
hanatele de la graniță efectuau raiduri de pradă, ajungând în mai multe rânduri chiar până la Moscova. Toate aceste lupte au secătuit Rusia. Mobilizarea unui număr atât de mare de soldați și jafurile tătarilor au dus la un regres economic fără precedent. Boierii începuseră să cârtească iar țăranii au declanșat o serie de răscoale înăbușite cu greu. Temându-se de uneltirile boierilor, Țarul Ivan al VI-lea a înființat "Opricina", adică "cei ce slujesc", o poliție secretă ai cărei membri purtau robe negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
secătuit Rusia. Mobilizarea unui număr atât de mare de soldați și jafurile tătarilor au dus la un regres economic fără precedent. Boierii începuseră să cârtească iar țăranii au declanșat o serie de răscoale înăbușite cu greu. Temându-se de uneltirile boierilor, Țarul Ivan al VI-lea a înființat "Opricina", adică "cei ce slujesc", o poliție secretă ai cărei membri purtau robe negre și aveau mână liberă să îi anihileze pe toți dușmanii țarului, fără a mai fi judecați. Crimele și torturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și obosit de treburile domniei, Boris Godunov moare pe neașteptate, după numai șapte ani de domnie, cel mai probabil ca urmare a unei hemoragii cerebrale. În următoarele luni, soția sa împreună cu Fiodor al II-lea, fiul său, sunt uciși de către boierii rivali, pe tronul Rusiei urcând pentru prima dată dinastia Romanovilor. Imediat după examenul de bacalaureat, tânărul Boris Godunov plecase spre casă, cu gândul să se bucure de vacanță de vară. Aici îl aștepta ordinul de încorporare în armată. Plecase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
proprie în perspectiva creată prin multiplicarea livrescă a orizonturilor, încât se poate afirma că atunci când profesorul Ion Cernat scrie, spune. Merită remarcat efortul autorului de a cuprinde complexitatea vieții în această parte de țară. Prezintă interes analiza raporturilor economice între boieri și rani (răzeși și răzeși deveniți clăcași). Explorarea acestei dimensiuni a vieții st sub incidența întrebării tulburătoare pentru istorie: cum a devenit? cum s-a ajuns, la ceea ce astăzi este? ... Atragem atenția, de asemenea, asupra explorării dimensiunii spirituale a vieții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doar la satul Lunca sau comuna Filipeni. Cel mai valoros material documentar scos la lumină de Olimpia Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente Vasile Rosetti, o sută de documente care se referă la moșia Filipeni, la familia de boieri Rosetti, la judecățile nesfârșite cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, la cumpărări de pământ, la hotarele moșiei. Aceste documente, unele scrise în limba română cu caractere chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu caractere chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei, care singure pot alcătui o culegere de acte și documente folositoare celor care studiază istoria și relațiile dintre boieri și răzeși, boieri și clăcași. Olimpia Bădăluță ar fi vrut ca cele 100 de documente să fie publicate într-o carte separată; așa a lăsat să se înțeleagă într-o discuție purtată între mine și ea la București, prin anul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei, care singure pot alcătui o culegere de acte și documente folositoare celor care studiază istoria și relațiile dintre boieri și răzeși, boieri și clăcași. Olimpia Bădăluță ar fi vrut ca cele 100 de documente să fie publicate într-o carte separată; așa a lăsat să se înțeleagă într-o discuție purtată între mine și ea la București, prin anul 2002. De asemenea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Fruntești. în ultimii 40 de ani, satul Lunca a început a se chema Filipeni, o substituire de nume care nu are nicio bază reală, este mai mult o măsur administrativă. Lucrarea pledează pentru păstrarea denumirii de Lunca - Filipeni a boierilor Rosetti și Sterian. M-am ferit de afirmații gratuite care nu au acoperire în documente, dup cum m-am ferit de interpretări forțate sau false, de accentuarea unor cauze care sau dovedit ulterior că vin din insuficienta cunoaștere a fenomenelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
face o comună distinctă, a cărui hotar de sud venea până aproape de ultimele case ale luncașilor, așezate în partea de nord. Comuna Filipeni îngloba, în 1865, satele (le punem în ordinea vechimii lor, după documentele istorice) Filipeni, unde era reședința boierului Rosetti, Fruntești (ambele sate răzășești) , Lunca cu Dobreana, Slobozia, apărut în secolul al XVIIIlea, Valea Boțului (robi țigani eliberați). Satul de reședință al comunei Filipeni este Lunca (satul format din bejenari bucovineni, începând cu 1785), iar confuzia între Lunca și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului Lunca. Indiferent de unde vine confuzia, trebuie spus că nu există niciun motiv de identitate între cele două localități, Filipeni și Lunca, au avut evoluții și origini diferite. Atât doar că Filipeni fiind sediul moșiilor familiei Rosetti, și unde era boierul era și sediul administrativ, comuna creată la 1865 s-a chemat Filipeni. Revenind la hotarele comunei Filipeni, vom spune că în partea de nord se mărginește cu fosta comună Mărăști, de care se desparte printr-un hotar natural format de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste hidronime și toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a dat numele de familie. Alte toponime vechi din documentele de vânzare-cumpărare sunt: Obârșia Dunaviciorului, Siliștea lui Dobromir, Sălașele, ultimele două mai dificil de aflat cu precizie unde se aflau. Siliștea lui Dobromir
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo de la întemeiere, din sus, din jos, partea de sus, partea de jos, la vale, la deal; sus și deal indica nordul; jos și vale însemna sudul (Iorgu Iordan). Când răzeșii își vând părțile de moșie între ei sau unor boieri, care încalc dreptul de, protimisis, se spune din hotarul Filipeni, de exemplu, cât mi se va alege (partea) când e vorba de pădure, imaș, păscătoare, iaz și moară, dar când vorbește de vie, prisacă, săpături, livadă - obținute prin muncă proprie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cal, La Mănăstire etc. Un caz aparte de substituire a unui toponim (oiconim) cu altul prin intervenția administrației, îl constituie renunțarea la denumirea Lunca pentru satul de reședință al comunei Filipeni cu Filipeni, cătun unit cu Slobozia, fost sediu al boierilor Rosetti. Cazul poate fi rezolvat tot prin intervenția administrației a Consiliului Local care ar putea să se adreseze Comisiei Naționale de atribuire a numelor de localități. Procesul de substituire Lunca cu Filipeni a început în a doua jumătate a secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de deal format din gresie moale, vânătă) coboară în Cot, urcă în Dealul Oprii (acolo era o vie și niște cireși cu cireșe amare, bune de dulceață!) se ajunge La Vărzărie (era un mic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe partea stângă a pârâului Dunavăț, de la hotarul cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru orientare: tiubiana, denumire veche, însemnând valea cu știubeie, loc pentru prisacă (și acum în gura Știubienei era o stupină!), boierii din familia Rosetti aveau aici o moară, acareturi și locuințe pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana. De înțeles este toponimul Dealul Stânii, locul unde se organizau stâni, luncașii fiind crescători de oi. Acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se punea cașul la zvântat, de unde, peste o zi sau două, era dus pe lesa sau lesele dinăuntrul stânii, unde se usca. După ce cașul era gata uscat se plătea lună de lună, după înțelegere, boierului proprietar al pământului, ciobanilor, dacă aceștia erau angajați, restul se consuma sau se vindea de către cel care organiza stâna Î Nu țin minte să fi fost paturi la stână. Se dormea pe pământ, peste care se întindea un țol. Când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vechile sate românești erau sate devălmașe ale obștilor țărănești, apărute încă din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de răzeși din Moldova au apărut mai târziu, cel puțin așa rezult din documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile și domnia -, apar satele de clăcași, dăruite de domni unor beneficiari. Nevoia de brațe de muncă, rezistența satelor răzășești la transformarea lor în sate de clăcași, dispariția unor sate (Filipeni) i-au determinat pe unii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Și atunci când se stabileau hotarele, se marcau drumurile, se bătea câte un stâlp, așa cum întâlnim și în cercetarea făcută „în pricina dintre banul Ștefan Roset și răzeșii din Fruntești pentru Poiana Runcului”, la data de 25 mai 1801, de către un boier rămas neidentificat, „ Își zice că din gios, unde au fost satul și biserica au pus stâlp, unde și astăzi se numește La Stâlp.” Stâlpul care marchează vatra satului este identic cu „talpa” satului care marchează actul de atestare, de întemeiere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]