1,700 matches
-
Tratatul de la Brest-Litovsk (martie 1918), sau imediat după război, după conflictul Sovietelor cu Polonia. Și țările baltice, ca și Basarabia, au reușit să se desprindă, tot atunci, de Rusia, și tot datorită războiului mondial și dezagregării Imperiului țarilor prin revoluția bolșevică și războiul civil. Însă odată ce Rusia își revenea, lua înapoi mai mult decât pierduse. Pactul Ribbentrop-Molotov și al Doilea Război Mondial au redat Rusiei toate teritoriile pierdute, ba chiar și unele pe care nu le avusese niciodată Bucovina de Nord
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
singuri statutul relațiilor familiale, independent de factorii economici. Toate ideile sale s-au concretizat, în final, în lucrarea Originea familiei, a proprietății private și a statului. Vladimir Ilici Lenin (1870-1924). Numele acestuia, la naștere, era Ulianov. A fost conducătorul mișcării bolșevice, cel care a condus Revoluția din Octombrie 1917. După Revoluție, a devenit conducătorul Uniunii Sovietice. Numele de Lenin l-a adoptat în 1902 (la 32 de ani), după numele râului siberian, Lena. În ianuarie 1887, când Lenin avea 17 ani
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
o parte din trupul țării care nu a aparținut niciodată rușilor și nici Basarabiei sau Bucovinei. Din acel ceas al zilei de 29 iunie 1940 a început calvarul familiei mele și a miilor de familii refugiate sau rămase sub cizma bolșevică. Astfel, la 14 ani am început să am responsabilități, să înțeleg viața, să mă maturizez. Mă reculeg un minut în fața crucii și rămășițelor pământești ale eroului Cpt. Boroș Ioan, unul din primii căzuți în crâncenul război pentru apărarea pământului strămoșesc
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Mihail Malaşincu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1690]
-
de viață și a sănătății curente a populației rurale, liderii politici ai României s-au convins de necesitatea de a direcționa eforturi substanțiale pentru rezolvarea acestor probleme abia după primul război mondial și mai ales după experiența Înfricoșătoare a Revoluției Bolșevice de peste graniță. Rezultatul acestor eforturi a fost votul universal pentru bărbați și reforma agrară dintre 1921 și 19237. Românii din Transilvania se confruntau cu o situație diferită. Bazele sistemului politic și ale economiei moderne fuseseră deja așezate În Transilvania, În timpul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
poloneză sau maghiară este teama de bolșevism. Nancy Bermeo a rezumat foarte bine problema în lucrarea sa Ordinary People in Extraordinary Times: "Perioada interbelică ar fi fost cu totul și cu totul diferită dacă n-ar fi început cu revoluția bolșevică. Succesul asaltului stângii asupra primei adunări alese din Rusia s-a vădit a fi mobilizator pentru unii și oribil pentru alții. Trebuia oare repetată victoria bolșevicilor de-a lungul și de-a latul Europei?". Teama s-a născut încă din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
și miner, apoi a luptat în războiul civil din Rusia (1918-1920). A absolvit, în 1930, Academia Agricolă „K. A. Timireazev”, din Moscova. A fondat organizația „Răsăritul” (1928) a scriitorilor din RASS Moldovenească. Literatura scrisă de A. este rudimentară, îndatorată propagandei bolșevice. A tipărit două volume intitulate Poezii (1929, 1931) și o antologie, Versuri alese (1932). A tradus din literaturile franceză (Paul Béranger) și maghiară (A. Hiday). SCRIERI: Poezii, Balta, 1929; Poezii, Tiraspol, 1931; Cum a fost treaba, Tiraspol, 1931; Versuri alese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285356_a_286685]
-
au trimis celor din Basarabia următorul apel: „Fraților moldoveni, ruși și alte neamuri din Basarabia. Nu mai putem duce viața de suferință și chin la care ne-au adus anarhia de la noi. Lăsați goi și flămânzi, zilnic prădați de bandele bolșevice, copilașii noștri mor, femeile și fetele noastre sunt necinstite chiar în fața noastră. Noi suntem veșnic purtați pe drumuri, bătuți și îngroziți de muncă; nici un chip nu știm nici ce o să mâncăm și Domnii ce vin ne acuză că nu lucrăm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Luța Petre, Astra Bucovinei - Veronica Micle, de Marian Leca, Din Eminescu inedit - Din Eminescu necunoscut; despre scriitorul soldat; Casa lui Pumnul, Panait Istrati, de Pop Augustin, Goethe și Eminescu de TcaciucAlbu N.; Pe urmele vremii - Patria în literatura germană; Rusia bolșevică văzută de un scriitor german, de Antonescu George; Din realizările Societății pentru cultură; Teatrul Național; Bucovina Culturală cere și Ministerul Culturii Naționale promite; Turneele teatrelor românești, de Loghin Constantin, Eminescu și „Arboroasa Bucovinei”, G. Sion și Bucovina, de Morariu Leca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Constanța Dunca, care a vorbit despre „Femeia de rasă latină” și despre „Femeia în familie”. De la acest ciclu a pornit tradiția „Universității libere” care continuă și astăzi.” Tot în „Pe urmele vremii” (Nr.10, octombrie 1942) George Antonescu prezintă „Rusia bolșevică văzută de un scriitor german” E vorba despre Edwin Erich Dwinger, autor al mai multor romane, și care, în „Und Gott Schweigt?”, apărut în 1936, un amplu reportaj asupra celor văzute și trăite ca emigrant în 1933, în Rusia sovietică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unirii Basarabiei cu România (Ibidem, p. 20, pp. 68-73, p. 90). O explicație pentru oscilațiile cunoscutului lider politic basarabean ar putea fi și fluctuația raportului de forțe politico-militare în zonă, care a fost la un moment dat net favorabilă grupărilor bolșevice. Într-un discurs din mai 1918, ținut la Huși, Ion Inculeț ar fi declarat că "am cerut în taină ajutor, prin intervenția francezilor. Bolșevicii spuneau că vin trupele române iar noi necontenit le spuneam că nu vin, și tot așa
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la descălecat trup din trupul Mol dovei, Basarabia a fost totdeauna sub sceptrul domnitorilor moldoveni. Basarabia ne-a fost răpită printr-un act de putere abuzivă de țarii ruși“23) sau - din ce în ce mai îngrijorat de ceea ce se întâmpla în vecina Rusie bolșevică - la „aberația dictatorilor comuniști de la Moscova care au decretat proscrierea intelectualilor și așezarea lor la un nivel inferior celui pe care îl au lucrătorii manuali“24. După război, Constantin Bacalbașa, vechi participant la multe încercări de organizare profesională a ziariștilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu rolul de a identifica și anihila acțiunile antiromânești în aria lor de activitate. Zamfir Husărescu, licențiat în drept, inspector de Poliție și Siguranță, a fost numit în fruntea Subinspectoratului General de Siguranță din Chișinău. Experiența lui în ceea ce privește începutul atacurilor bolșevice asupra României - de la treceri clandestine de frontieră cu materiale de propagandă și până la cazuri de spionaj, sabotaj și atentate pe calea ferată - a fost transpusă în lucrarea Mișcarea subversivă în Basarabia. Este prima lucrare care a abordat pericolul acțiunilor subversive
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subversivă în Basarabia. Este prima lucrare care a abordat pericolul acțiunilor subversive care veneau de dincolo de Nistru, concomitent cu măsurile de anihilare a acestora. Ulterior, Husărescu a mai publicat o lucrare - Mișcarea revoluționară de la Tatar-Bunar - care prezintă, pe larg, tentativa bolșevică de destabilizare a statului român din anul 1924. Eugen Cristescu, viitorul șef al Serviciului Special de Informații, era în perioada respectivă un tânăr polițist, ambițios și capabil, care îl seconda pe Romulus P. Voinescu, directorul D.P.S.G. În anul 1925, Cristescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aflate de sute de ani sub stăpânire străină (Finlanda, Serbia, România). Nemulțumirile sociale au adus în prim plan curentele extremiste, care s-au făcut simțite în întreaga Europă. În Rusia, la sfârșitul anului 1917, puterea a fost preluată de mișcarea bolșevică, o grupare radicală de stânga. Având experiența activității ilegale și profitând de situația grea a maselor populare, această mișcare a declanșat, încă din timpul războiului, o propagandă agresivă care a avut succes. Mai întâi, țarul Nicolae al II-lea a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un secret din intențiile sale expansioniste în această direcție. În acest sens, au fost focalizate toate sursele informative și au fost alocate resurse financiare importante cu sarcina de a obține date punctuale și anticipative despre organizarea și activitatea serviciilor secrete bolșevice în spațiul românesc. La 5 decembrie 1921, inspectorul general N. Dimitrescu, șeful Inspectoratului General de Siguranță al Bucovinei, a comunicat la D.P.S.G. identificarea unei școli de spionaj în orașul Harkov, în care elevii „cei mai numeroși” erau recrutați dintre prizonierii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Austria și în țările limitrofe. Serviciul a fost organizat pe următoarele grupe: 1. Grupa emigranților comuniști, condusă de Josef Landler, Bela Vago și Georg Lukacs, care au avut „roluri active” în timpul regimului comunist din Ungaria și continuă „a alimenta” mișcarea bolșevică cu date de interes. 2. Grupa socialiștilor de stânga, condusă de Siegmund Kunfi, Alexandru Garabi, Wilhelm Bohm și Zoltan Ronay. 3. Grupa emigranților, coagulată în jurul ziarului „Becsi Magyar”, coordonată de Mihaly Karoly, Johann Hock, Oscar Jaszi, Bela Linder și Paul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
închiderea frontierei cu Ungaria pentru călătorii, reglementarea situației străinilor din țară, expulzarea persoanelor considerate periculoase pentru ordinea publică și siguranța statului. Anul 1919 a fost unul dramatic pentru ardeleni, regiunea fiind o zonă de război între trupele române și cele bolșevice ungare. Guvernul de la Budapesta nu a fost dispus să recunoască pierderea Transilvaniei, nici prin dreptul cetățenilor majoritari de a-și alege singuri destinul și nici cu prevederile Conferinței de Pace de la Paris. Ca orice zonă de conflict, aici s-au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În luna martie 1917 au fost puse bazele unui organ de teroare politică, după indicațiile date de Moise Uritzki, care a funcționat, la început, la Petrograd, pe str. Gorokhovaia nr. 2. La 20 decembrie 1917, după succesul inițial al revoluției bolșevice, s-a înființat C.E.K.A., sub conducerea lui Felix Dzerjinski, de origine polonez. Cinci ani mai târziu, la 15 noiembrie 1922, instrumentul de teroare și-a schimbat denumirea în G.P.U. (Administrația Politică a Statului) fără a-și modifica principiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1925, în care au murit 200 de persoane (cei mai mulți fiind ofițeri), alte 600 fiind rănite. În spațiul românesc, primele acțiuni cu caracter terorist au apărut în 1917, odată cu părăsirea frontului de către trupele ruse în debandadă și inocularea acestora cu ideile bolșevice. Prin Cristian Racovski și Mihai Gheorghiu-Bujor, refugiați la Odessa, a luat ființă, în iulie 1918, Batalionul revoluționar român, ca nucleu al unor viitoare acțiuni subversive în România. Gheorghiu-Bujor a devenit președintele Comitetului Militar Revoluționar român, iar colonelul Muraviev - comandantul Batalionului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nucleu al unor viitoare acțiuni subversive în România. Gheorghiu-Bujor a devenit președintele Comitetului Militar Revoluționar român, iar colonelul Muraviev - comandantul Batalionului, ambii având misiunea de a conlucra pentru a ocupa Basarabia. Acțiunea teroristă în România a fost condusă de centrele bolșevice de la Kiev și Harkov, care au coordonat subcentrele Balta și Odessa. În aprilie 1918, la Chișinău, a luat ființă un comitet revoluționar condus de Ivan Criverucov, venit de la Balta, urmat de un comitet al mișcării comuniste, provenit de la Odessa. Alte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organele informative române au descoperit 13 nuclee teroriste și au arestat 327 de persoane. Anul următor numărul organizațiilor identificate s-a ridicat la 22, ocazie cu care au fost arestate 222 de persoane. Succesul cel mai important al acțiunii teroriste bolșevice în România s-a petrecut la 8 decembrie 1920, când a avut loc un atentat în Senatul României. Autorii - Max Goldstein, Saul Osias, Leon Liechtblau - erau agenți CEKA, care au acționat având mai mulți complici. Explozia bombei a provocat trei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
i-a fost intentat, a fost condamnat la închisoare pe viață (28 iunie 1922) și încarcerat la Doftana, unde a decedat, în octombrie 1925, după 60 de zile de greva foamei. În 1921, după trei ani de la încheierea războiului, agresivitatea bolșevică a luat forme din ce în ce mai violente, de la manifeste lipite pe ziduri sau aruncate în locuri publice la atacuri armate în plină zi asupra locuitorilor, instituțiilor publice (bănci, oficii poștale, biserici, primării) și organelor administrativ-militare (posturi de jandarmi, cazărmi militare, prefecturi, judecătorii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tipărit sau difuzat. Peste două săptămâni, la 9 aprilie 1921, Comandamentul Trupelor de Est a trimis Ministerului de Război telegrama nr. 5090 în care s-a comunicat rezultatul unor cercetări asupra mișcărilor subversive: descoperirea de către organele D.P.S.G. a unor „cuiburi bolșevice și comuniste”, dispunând de tipografii secrete și având ca membri „în special studenți evrei basarabeni”. În legătură cu birourile de spionaj, ancheta a dovedit și implicarea unui român basarabean, Timotei Marin, președintele Centrului Studențesc al basarabenilor. Colonelul Florescu, cel care a semnat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost trimisă de la Odessa o «troică teroristă», care a organizat mai multe atentate: pe calea ferată, între Tighina și Căușeni (4 și 24 octombrie 1921) și asupra sediului Brigăzii de Siguranță din Cetatea-Albă. Un număr de 26 de atacuri bolșevice au fost respinse de-a lungul Nistrului, iar 34 de nuclee teroriste au fost anihilate. Sfârșitul anului 1921 a adus din nou în prim-plan problema manifestelor lansate de Partidul Comunist bolșevic din Basarabia, al căror conținut era îndreptat contra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
plan problema manifestelor lansate de Partidul Comunist bolșevic din Basarabia, al căror conținut era îndreptat contra guvernului și armatei din România, după cum atestă nota Corpului de Jandarmi către Ministerul de Interne din 6 decembrie 1921. Numărul mare de organizații revoluționare bolșevice destructurate prin acțiuni informative și represive de către D.P.S.G. a continuat și în anii următori (13 în 1922, 10 în 1923, 19 în 1924), însă atacurile teroriste înregistrate au continuat (11 în 1923, 17 în 1924), fără să mai fie contabilizate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]