1,819 matches
-
zână, care-i spune a venit momentul să nemperechem amândoi. Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia Înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna Îl duce pe fecior Într-o pădure, ca să-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și a ozonului “curs pe palele de vânt”, cum spune poetul de sub munte, de la Mălini. Și totuși câțiva amatori de decoruri noi vor fi privind la geam, în aburii dimineților răcoroase, culmile domoale ale Obcinilor și valea înmiresmată a Moldovei, bordeiele presărate ici și colo în zări, pe sub păduri, locuințe sezoniere pentru munteni, care știu să-și facă altfel fânul și să-l așeze pe Cel care vine în zona de munte spre toamnă, după ce au dat primele brume și cerul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
toate satele din Romania Orientală, vechea organizare gentilico-tribală. După cum s-a putut constata în urma descoperirilor arheologice și a studierii documentelor scrise, satul protoromânesc și românesc vechi avea între 20 și 30 de case de diferite forme și mărimi, predominând locuința bordei și locuințele de suprafață, cu o singură sau mai multe încăperi <footnote Mircea D.Matei, Emil I.Emandi, Habitatul medieval rural în valea Moldovei și în bazinul Șomuzului Mare (secolele XI-XVII), Ed.Academiei, București, 1982, p. 129-131. footnote>. În acest
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
apoi de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și Moldovița ca și pe văile înguste ale pâraielor care se varsă în aceste râuri. Inițial, nu putem vorbi de fenomenul roirii satului, ci de fixarea unor locuri unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de vatra satului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unor locuri unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de vatra satului, în munte, unde stau vitele și oile. Fenomenul de extindere și de roire a satului Vama poate fi urmărit pe baza mărturiilor, relativ târzii, din secolul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu a modificat simțitor numărul de vite din Vama, deoarece cei veniți erau oameni săraci, fugiți din Galiția. După ce au fost date de guberniul de la Lvov legi restrictive cu privire la pădure, interzicând lăzuirile, vămenii s-au văzut siliți să-și dărâme bordeiele și colibele făcute pe dealuri și pe munți, acolo unde aveau fânațuri, fiind amenințați de funcționarii germani, de feșteri (pădurari-n.a.), denumire care se mai folosește și acum în Vama. Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
germani, de feșteri (pădurari-n.a.), denumire care se mai folosește și acum în Vama. Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din 20 decembrie 1810, îl avea în vedere pe feșterul Țintenowski, care îi amenințase că le dărâmă bordeiele și colibele și se roagă “ca să ne lase bordeiele și colibele care avem pe la fânațe după cum am apucat de la moși și de la părinții noștri ... de unde nu este cu putință să cărăm fânul acasă” <footnote Arhivele Statului Cernăuți, Dosar 94, Pachet
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai folosește și acum în Vama. Plângerea vămenilor adresată Kreismatului (Oficiu Cercual) de la Câmpulung, din 20 decembrie 1810, îl avea în vedere pe feșterul Țintenowski, care îi amenințase că le dărâmă bordeiele și colibele și se roagă “ca să ne lase bordeiele și colibele care avem pe la fânațe după cum am apucat de la moși și de la părinții noștri ... de unde nu este cu putință să cărăm fânul acasă” <footnote Arhivele Statului Cernăuți, Dosar 94, Pachet II, f. 241, Fond: Documentele mănăstirilor din Bucovina, de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din Bucovina, de T. Bălan, vol. XII - 1783-1875. footnote>. Cererea vămenilor s-a rezolvat favorabil, deoarece nu s-a mai insistat de către organele silvice să nu se mai intre în păscători și fânețe sau să nu-și țină vitele la bordei - ar fi fost o grea lovitură pentru economia pastorală a vămenilor. Plângerea este semnată cu degetul de mai mulți gospodari printre care și Toader Iosep care era vornic (primarul comunei), cu toată grămada satului, și este întărită cu pecetea comunei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
10 țărani mai nevoiași; b. mijlocașii aveau cel puțin o pereche de boi de tracțiune și câteva vaci; c. codașii erau săraci în vite și în pământ (aceasta nu însemna că nu au vite sau pământ); d. colibașii aveau casă (bordeiul, coliba, de unde vine și numele) și grădină. La fel ca celelalte categorii de țărani, aveau aceleași drepturi la toloacă și la islazul satului. Această categorie făcea numai 6 zile de clacă pe an <footnote Ibidem. footnote>. La alți autori, pe lângă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Din nefericire, în ultimul secol românul na mai fost frate bun cu codrul , ci frate vitreg. Bineînțeles că după ce trecea iureșul năvălirii se stabilea un "modus vivendi" cu noii stăpâni, iar gospodarii ieșeau din codri și și refăceau casele și bordeiele. Întrun document din 1617, septembrie 26, de la Radu Mihnea (pe când domnea în Moldova, citim: Când au fost leșii în țara domniei mele, țara toată fugise în codrii". În timpul migrațiilor, locuitorii au continuat să cultive pământul (grâu, mei, secară ), au continuat
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
suprafață, de formă dreptunghiulară, construite dintr-un schelet de trunchiuri subțiri, din împletitură de nuiele, din lipitură de lut amestecat cu paie, iar deasupra se punea un acoperiș din trestie realizat în două ape. Paralel s-au folosit însă, și bordeiele până la mijlocul neoliticului, după care au predominat locuințele de suprafață. În neoliticul mijlociu se renunță la bordeie ca locuințe permanente și se adoptă locuințele de suprafață, care au predominat acest teritoriu.Locuințele dreptunghiulare, clădite în sistem paiantă, prevăzute cu podeaplatformă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de lut amestecat cu paie, iar deasupra se punea un acoperiș din trestie realizat în două ape. Paralel s-au folosit însă, și bordeiele până la mijlocul neoliticului, după care au predominat locuințele de suprafață. În neoliticul mijlociu se renunță la bordeie ca locuințe permanente și se adoptă locuințele de suprafață, care au predominat acest teritoriu.Locuințele dreptunghiulare, clădite în sistem paiantă, prevăzute cu podeaplatformă de lut-au fost preluate și continuate de ctitorii culturii Cucuteni în Moldova.Podeaua platforma de lut
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
au rămas neatinse. încă de la început Marele Cartier General a planificat ca unitățile Corpului Voluntarilor Ardeleni, pe măsură ce soseau în țară să fie dirijate către Hârlău pentru constituirea pe regimente. Spre deosebire de ostașii Diviziei 13 Infanterie care au locuit iarna 1916-1917 în bordeie făcute în pământ, au murit peste 600 de tineri recruți de febră tifoidă și febră recurentă, voluntarii au avut la dispoziție 22 locuințele locuitorilor din Scobinți, Hârlău și Deleni și barăcile ce au fost construite (bărăci metalice tip Doekker). O
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi repede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordei; pe urmă ieșea, îl punea iar cu gura la soare, și tot așa făcea... Drumețul nostru, nedumerit, zise: -Bună ziua, om bun! -Mulțămesc dumitale, prietene! -Da’ ce faci aici? -Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
îl punea iar cu gura la soare, și tot așa făcea... Drumețul nostru, nedumerit, zise: -Bună ziua, om bun! -Mulțămesc dumitale, prietene! -Da’ ce faci aici? -Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordei, ca să am lumină, și nici că-l pot... -Bre, ce trudă! zise drumețul. N-ai vrun topor la îndemână? -Ba am. -Ie-l de coadă, sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa, și lumina soarelui intră în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ca să am lumină, și nici că-l pot... -Bre, ce trudă! zise drumețul. N-ai vrun topor la îndemână? -Ba am. -Ie-l de coadă, sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa, și lumina soarelui intră în bordei." 1.a) Completează enunțurile: b) Încercuiește varianta corectă : * Acțiunea se petrece : a) într-o iarnă ; b) noaptea ; c) ziua. * Omul întâlnit de drumeț ducea soarele în bordei cu : a) găleata; b) ulciorul; c) oborocul. c)Povestește fragmentul dat. d ) Scrie
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa, și lumina soarelui intră în bordei." 1.a) Completează enunțurile: b) Încercuiește varianta corectă : * Acțiunea se petrece : a) într-o iarnă ; b) noaptea ; c) ziua. * Omul întâlnit de drumeț ducea soarele în bordei cu : a) găleata; b) ulciorul; c) oborocul. c)Povestește fragmentul dat. d ) Scrie ideea principală a fragmentului. 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: ținea, nedumerit, mirare, trudit . 3. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele de mai jos: deșert
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
în căutarea fetei; după 9 am ajunge într-o pădure frumoasă, în care vede trei fete în jurul focului. Acestea îi știau numele. După ce le spune pe cine caută ("Margareta cu ochii de marmură", fata împăratului), Ursitoarele-l îndrumă spre un bordei, unde se află Ursoiul. Acesta îl asigură că Margareta îl va recunoaște, deoarece l-a visat, și-l sfătuiește cum să procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui Simon i se pare că aude o fetiță
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de aur ("Cât creșteau alți copii într-un an, el creștea într-o lună"), care întreabă părinții unde-i sunt frații. Cum află, își alege un cal cu care ajunge la o vale semănată cu mac, după aceea la un bordei, "ținut parcă într-o gheară de cocoș". Baba îi spune că frații lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc. Își amintește, brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
partea, "dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul". Pe drum se întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea "haragi pentru vie". Află că s-a născut în ziua "celor ce au să trăiască trai de bordei" și nu a celor care să trăiască în curțile împărătești. "De asta n-avea noroc". Se întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat "o treabă de făcut pe la țarcul oilor". Feciorul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și-ți mănâncă bucățica ta; ...ia și te însoară, că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi de pe norocul lor." Un împărat își alungase fata de-acasă "să-și caute singură norocul"; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se însoară cu ea. "De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta!" Tânărul pleacă în târg să vândă basmaua fetei. O cumpără un boier care-i dă o pereche de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zână, care-i spune "a venit momentul să ne-mperechem amândoi". Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna îl duce pe fecior într-o pădure, ca să-i arate bordeiul în care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află în mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]