4,934 matches
-
care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CONVORBIRE TELEFONICĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domnișoară, eu n-aud ce zici Că pe la noi plouă cu broaște Privește tabloul și hai, recunoaște Că asta e coada altei pisici! Și-aceea care e, de fapt nu e Așa cum ai crede, cu coadă Să fugi toată viața de gluma neroadă, De cel care-ți bate pingelele-n cuie Iar
CONVORBIRE TELEFONICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356506_a_357835]
-
frumos ca la școală, unde profesorii ne băteau dacă nu știam lecția, pe care nici nu o explicaseră. Ne puneau mereu să citim. Eu nu înțelegeam de ce, că doar știam să citim. Făceam gropi adânci pe malul apei, unde puneam broaște și peștișori. Culegeam flori și le plantam pe malul râului; eram sigură că se prind și vor înflori și la anul. Au fost două săptămâni de vis. Fără grijă, fără școală. Numai că în duminica aceea frumoasă de mai a
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
deși are un contur agresiv vasul marin ifrim este un vas schizofrenic până la măduva apelor vasul marin ifrim are o dinamică stranie și caută golfurile femeii cu apucături de canibal vasul marin ifrim e o ambarcațiune cu însușiri stranii o broască țestoasă cu aripi de fluture negru. CURENTUL MARIN (I) Departe de literatură și modelele ei curentul marin e o apă de ploaie bine dozată de cuscrii Terrei această femeie cu orgasm continuu pe scara Richter departe de literatură și modele
CARTEA CU PRIETENI (X) de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355847_a_357176]
-
lumina, Nici nu dreapta, nici nu stînga, Fără vină și cu vină. Vai cui o să aparțină? Că șunt oi , sau ca șunt capre, Grîul cu neghina-n parte. Nu e viața nu e moarte,; Toate șunt amestecate: Frunze, flori și broaște hîde Ti-vine-a plînge, ti-vine-a rîde; Dac-ai ști ziua de mîine. Soare-n bălti neaerate, Cu paianjeni case-nalte, Sau castel cu geamuri sparte. Vărsături cu nestemate; Frumos cu urît de-mbina, Zilele cînd se termină, Fi-va beznă sau
15,16) de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354883_a_356212]
-
și muncitorii au început să-l salute. Ajuns în localitatea unde își avea sediul mina, s-a dus întins la apartamentul său să-și vadă soția. Ajuns în fața ușii apartamentului a scos cheile fără să observe că nu mai era broasca yalle pentru care avea el cheile! Apăsând pe butonul soneriei a auzit o alta melodie. Atunci cineva a ieșit în ușa apartamentului, a apărut un bărbat întrebându-l pe cine caută. Inginerul a rămas și mai surprins! Acesta era apartamentul
CAZUL INGINERULUI PARDOS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354874_a_356203]
-
multe altele sunt păstrate în această rescriere. Real și fantastic, tărâmuri cu alte vietăți și cu o vegetație deosebită sau pustiuri, cu două Luni, în loc de una, cu doi Soare, cu balauri sau Scorpii și Ghionoaie, „trup de șarpe, cap de broască, spaima spaimelor”, întuneric sau lumină violetă, Zgripțuroaica decapitată, creaturi de basm pe care, după legile basmului feciorul le va învinge și supune. El trebuie să învingă, pentru că reprezintă binele! Ispita și dragostea, Fericirea și din nou Ispita. Sau interdicția. Lângă
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
otrăvitor. Face parte din familia pitonilor purtând denumirea științifică „Morelia spilota cheynei”. De obicei trăiesc în jungla (pădure), dar odată cu dezvoltările urbane li s-a restrîns habitatul fiind nevoiți să supraviețuiască în zonele rezidențiale unde se hrănesc cu șobolani, șoareci, broaște, păsări, sau cu animale mici domestice precum pui de găină, pisica sau de câine. Au capacitatea de a crește până la o lungime de doi metri. Dacă sunt provocați, atacă... Mușcătură este foarte dureroasă și dacă nu este tratată la timp
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
ei de bărbat, dar Roua nu-l lăsa, din teama să nu-l apuce și pe el pandaliile, dacă s-o uita prin cărțile alea cu semne ciudate, de phisică și alchimie și cînd o citi despre metale, creuzete, laba broaștei, sulf și aloe de leac, să nu cadă în lumea aia fără sfîrșit și fără început, în cautarea acelui adevăr absolut, care nu numai că nu există, dar mai este și periculos pentru suflet, că de la el pleacă toate relele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
cu miros de sarmale și gust de salată de beof, pentru că damele erau mai întîi și mai întîi gospodine și abia apoi putea fi luată în vizor și disponibilitatea lor de femei moderne, care părăsesc bucătăria și se transformă ca broasca rîioasă în zîne fermecătoare ... Ba chiar așa este povestea asta, pentru că în celelalte povești și basme broscoiul rîios se transformă într-un prinț fermecător! După ce Adelina s-a asigurat că și-a cumpărat tot ce-i trebuia, s-au întors
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
vorbim cu marea, legenda să-nțelegem unui trecut apos, din care ne-am făcut și noi Și zarea. Te uită valul candid ne cunoaște, parc-ar vrea să ne apuce de picioare, ca-ntr-un joc pe când eram doar niște broaște, ori poate chiar o rătăcire sub o bătrână apă stătătoare. Ascultă-n gânguritul său cum spune că ochii săi albaștri au văzut începutul neînceput de lume. Că a-mbrăcat Pământul cu vajnicul său nume, apoi făcu din ouă de Nimic, cu
VORBINDU-NE OCEANUL de STELIAN PLATON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356716_a_358045]
-
silaba de gand într-o limbă în care ostateca sunt, uite, rană adâncă pe care ți-o fac se inchide-ntr-o clipă, cât vârful de ac! nimeni nu-mi poate cere să nu știu s-aleg! aduc ușii fără broască, aduc lanț să te leg, aduc pieptene veșnic cu păduri fermecate: ochiul tău greu și fierbinte străbate! Tu-mi spui: sufletul tău este foarte amar! nor cu nor, îmi spui tu, se-ntalnesc foarte rar, cal cu cal, si mai
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
feșele piftioase (am inventat un cuvînt!, dar asta e nimic față de cuvîntul inventat de domnișoara de la mezeluri, care mi-a zis că o să-mi felieze parizerul! și eu care gîndeam licențios!); în cealaltă mînă avea o undita. Madam Jorjet pescuiește broaște. Agață o frunză în cîrlig și le întărită pe orăcăitoare. Cînd prinde o broască, țipă fericită, excitata, răvășita de invazia hormonilor libidinoși și copiii dau grămadă peste ea. O înghesuiesc, orăcăie, le curg balele, țopăie într-un picior, se prostesc
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
domnișoara de la mezeluri, care mi-a zis că o să-mi felieze parizerul! și eu care gîndeam licențios!); în cealaltă mînă avea o undita. Madam Jorjet pescuiește broaște. Agață o frunză în cîrlig și le întărită pe orăcăitoare. Cînd prinde o broască, țipă fericită, excitata, răvășita de invazia hormonilor libidinoși și copiii dau grămadă peste ea. O înghesuiesc, orăcăie, le curg balele, țopăie într-un picior, se prostesc, sar la bătaie, isi trag picioare, ghionturi, palme, tălpi, scuipături, broască este eliberată sau
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
Cînd prinde o broască, țipă fericită, excitata, răvășita de invazia hormonilor libidinoși și copiii dau grămadă peste ea. O înghesuiesc, orăcăie, le curg balele, țopăie într-un picior, se prostesc, sar la bătaie, isi trag picioare, ghionturi, palme, tălpi, scuipături, broască este eliberată sau omorîta cu pietre, madam Jorjet scoate o altă frunză din chiloți și pescuitul de batraciene se reia. Pauză. Am castrat nodul gordian. Punem înapoi în raft volumul Annales Laurissenses, fericiți că armata lui Carol cel Mare a
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
undă genetică replicativa. Savanții au reușit să capteze în laborator unde genetică replicativa, o captează de pe oul de ratza o pune pe oul de găină și iese ratza. Sau o captează de pe oul de crocodil o pune pe oul de broască țestoasă și iese crocodilul. Și sunt aproape convins că și la oameni se fac acum astfel de experimente. În comunism și în capitalism am fost “clonați”, fără ca noi să știm. Noi suntem acum pur și simplu niște sisteme electrice iar
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
răsfățat și-ți vei uita și limbă - și păcat aici e iadul - camera de gardă oricâți ne vin - de-aici încep să ardă li se lumìnă-aici nimicnicìa goi vin la noi - nu știu ce-i veșnicia nu-ți mai ascunde capul printre broaște până și stânca seacă stă - aici - să-mproaște: din acest Nil - prin acest mâl - târât te vei alege doar cu un nou rât... ...nu lungiți vizita la vorbitor căci toate-s bune - nădejdile când mor... --------------------- Adrian BOTEZ 15 Iunie 2017
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
ceva vreme se mută cu toată familia în pădurea de lângă lac. Era mulțumit că în acele locuri vânatul se găsea din belșug și nici că-i păsa că lacul din apropierea casei era tăcut ca un mormânt și lipsit de pești, broaște sau alte vietăți obișnuite în lumea apelor. Vânătorul acesta avea doi copii, o fetiță înțeleaptă și cuminte și un băiețel curios peste măsură și neastâmpărat. Locul preferat de joacă al copiilor era tocmai lacul din apropierea casei. Cât era ziua de
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
pe oricine încerca să se apropie de sălașul lor. Flăcăul se opri pe malul lacului încurcat parcă de faptul că locuința vrăjitoarelor se ridica întunecată chiar în mijlocul apei, pe niște picioare lungi de piatră acoperite cu straturi groase de mătasea broaștei. La o vreme, felinarele din dreptul ferestrelor înalte fură stinse și casa fu acoperită de bezna deasă a stufului care o înconjura. Regele pădurilor văzu cu surprindere cum flăcăul își scoase tichia pe care o purta pe cap și valuri
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
printr-o fereastră deschisă. Era o fată curajoasă. Mai rămânea să vadă ce urma să se întâmple cu ea când aveau să o prindă vrăjitoarele. Parcă îi părea rău că o fată atât de frumoasă avea să fie preschimbată în broască sau bufniță. Ar fi vrut ca înainte să afle de ce se înverșuna să le caute pe vrăjitoare, sau, mă rog, pe cea mai bătrână dintre ele. - Cine e acolo? Țipătul ascuțit aproape că îl năuci pe Regele Pădurilor. O mătură
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
de pământ.Laptele gras de la vaca Bujoara era și el cald. Mâncam în fugă și alergam la râul cu apa ca firul de ață, șerpuitor și limpede, și priveam ore întregi, cu picioarele până la gleznă în mâlul cald, mormolocii de broască și peștișorii. Pe malul apei, la umbra sălciilor pletoase, ne făceam păpuși din coceni de porumb și mingi din păr de capră. Râul cu apa ca firul de ață a avut un rol mare în viața noastră, oferindu-ne un
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
pură întâmplare că același suf. îl avem și în tăuraș? Adăugăm aici că termenul maghiar corespunzător este ökör „bou“ fără f de la începutul cuvântului. Și alte topice sunt legate de nume de animale: Ceylon de la „leu“, Camerun de la „rac“, Galapagos „broaște țestoase“, Paraguay ~ „papagal“, Yukatan „țară yukului (cerb)“. (Al. Graur, Nume de locuri, p. 32-33). A se compară și legendă întemeierii Moldovei când vânătorii au alergat după un bour, ungurii după o căprioară etc. Dacă cineva ar ține morțiș să găsească
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
deoarece pătura întunecată a nopții era alungată de lumina zorilor și țânțarii erau acum inofensivi. Se prefigura o zi frumoasă, chiar dacă nu era promițătoare în temperaturi ridicate și nici nu ne doream asta. Pe lac, din când în când, o broască țestoasă își scotea capul deasupra apei, în zona pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
în zona pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un semn sigur că ea va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată din abundență în zona unde erau plasate forfacurile de la lansete. Rămânea doar să tragă peștele, care deocamdată, se lăsa așteptat. Am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal, pe lângă stuf. Nu am apucat să arunc momeală în acel loc, ca să nu stârnesc interesul broaștei țestoase, când am ridicat undița și în cârlig se zbătea o roșioară destul de frumoasă. - Iată primul tău pește. - Nu-i al meu că l-ai prins tu! zise ea râzând. - Bine, atunci este al nostru, că doar suntem o echipă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]