2,202 matches
-
lase înmiresmat. Să nu arunce brumă cea rece peste câmpiile înflorite, iar păsările să nu mai plece de frig să nu fie fugarițe. Dar toamnă nu vrea să m-asculte frunzele- s de vânt spulberate, păsările au plecat supărate, iar brumă cade pe-nserate. E tristă acum și depărtarea pustie pădurea plânge frunzișul , plânge în mii de valuri marea că-i singură pe tot întinsul. Doar toamnă fără odihn- aleargă se-mprastie printre clipe fugare, vrea să cuprind- o lume-ntreagă și
TOAMNA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343793_a_345122]
-
Acasa > Strofe > Timp > FRUNZELE TOAMNEI Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Era o toamnă ca-n povești, cu frunze-ngălbenite, un vânt hoinar le-mprăștia pe aleile-nsorite. Le arginta bruma în zori punându-le-n valoare, și Soarele când răsărea sclipeau mărgăritare. Le auzeam foșnind discret, ușor înfiorate, și-n sarabandă s-avântau de Luna-ncurajate. Se repetau la nesfarsit mișcarile lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive
FRUNZELE TOAMNEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343839_a_345168]
-
caval. În noaptea tristă -ici și colo- Doar liliecii mai cutreier. Din iarba reavănă, tremolo, Mai risipește câte-un greier. Haotic clipele măsoară O cucuvea cobind anost. Un câine bate către moară, Smucindu-și lanțul fără rost. Aleargă umbre peste brume Prin dimineața ponosită, Și, plictisită să le-ndrume, Adoarme luna obosită. *** Referință Bibliografică: Lună obosită / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
LUNĂ OBOSITĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343929_a_345258]
-
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ȘI REFORMA Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului ÎNVĂȚĂMÂNTUL ȘI REFORMA Din 1989 și până acum, „reforma” ne-a bulversat existența. Acestei paradigme i-au căzut pradă relativa noastră liniște, bruma noastră de bunăstare, de trai decent, sentimentele de mândrie națională, precum și limba noastră strămoșească. La fel ca întotdeauna, când am înlocuit, prin „revoluție”, un mod de producție cu altul, n-am folosit ceea ce era bun în vechea „infrastructură”, ci am
ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI REFORMA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343972_a_345301]
-
stelei sale, nu și-a trăit-o din temporalitatea toamnei, ci din anii propriei vârste și n-a prădat-o decât de vreun strop amar de vin, vreun măr căzut, vreo barză rănită nezburată cu sorele din calea iernii, vreo brumă vânătă, cernută peste ani, vreo tuse, vreun vârtej de frunze, vreun plâns străin, dușman inimii, vreo iubire dușmancă minții, căci acestea-s toate averile toamnei, restul e al poeților, pictorilor, cântăreților?! Cu ce drept, toamna, va să zică, ia speranța omului și
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Trec penitențe prin genele scripturii, Sprâcene înverzite înmuguresc mirate, Orașul iar își zbate, în clocotul armurii, Trăirile făpturii în firi abstractizate. Din murmur adormit renaște verdea brumă În spintecate zări de cântec înfrunzit, Miros de cer descântă tot praful de pe lună, Absorbitor respiră în piept neostenit. Cu dorul travestit, pocnind, muguri exultă Iubirea de departe, iubirea de aproape, Și nunta-și ciripește vestirea ca o undă, Nostalgicele
SONET XLIX de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342794_a_344123]
-
fiecare fulg de nea. Ceva din acele atingeri, reci și topite pe obrazul meu, pe buze, pe gene, încă resimt, chiar dacă frunzele cad departe de mine”. Dar o altă latură a naturii este respinsă: „Nu mi-au plăcut ploaia, ceața, bruma, vântul. Răcelile de sezon. Strănutul stradal. Tusea”. (Mai e mult până-n decembrie?). Cum să-ți placă aceste fenomene, care adâncesc suferința, tristețea, induc o stare de disconfort, de angoasă, de descompunere!? În acest spațiu-timp (iluzoriu, de altfel), se petrec toate
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TOAMNA ULTIMEI FRUNZE Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se scutură toamna în clinchete de frunze, zac brume istovite pe umbra unei crengi, se-ascute frigu-n ceață și,viața în clipite, mai tremură o frunză, în urme de poieni. Și-agață lin paltonul pe un suspin de bocet, se face că n-o vede, cum stă,blând,la
TOAMNA ULTIMEI FRUNZE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342877_a_344206]
-
-atât de zdrențuită Și dimineața cade-nvinsă-n zori, Ne regăsim în zona cea vrăjită, Unde se-ntâmplă-așa de multe ori, Să spunem că e ziua potrivită, Ca să iubești sau poate ca să mori. NIMB Nu pleacă toamna, chiar dacă-i târziu Și bruma-i tot mai groasă, dimineața, Iar pe alei mai deasă este ceața Și parcul e mai singur, mai pustiu. Tot mai aproape e de noi și gheața, Covorul e, de frunze, ruginiu, Dar sufletul pădurii e tot viu Și ne
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
al secretelor divine tu omule te lași despicat lași cu speranța că vei înțelege muzica minciunile glasului ecoul minciunii te domina continuu arbori înalți în neant de falsă lumină despicat în lături printre degete tale trec zeii iluzii împinse de bruma speranței chipuri ce au luat forma muntelui de zăpadă iluzia sunetelor pleacă unde nimeni nu știe picură picură sânge desfă-ți degetele palmei doar tu știi momentul topirii. Referință Bibliografică: Momentul topirii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MOMENTUL TOPIRII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342910_a_344239]
-
ultimă barcă a-ndesat în ea gândurile-ți stranii și sufletu-ți trist ce-n zadar încearcă să-și zvânte anii. În criza de timp care te sugrumă încerci să oprești curgerea de clipe ce-ți picură-ncet o ciudată brumă peste arìpe. Anatol Covali Referință Bibliografică: Stări / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
STĂRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342973_a_344302]
-
uitare. Ai venit și te-ai pierdut în mine Cu toamna pe drumuri fără de sfârșit Suspină clipele, sângele mustește-n vine Cu tine pâlpâie lumină-n nor și-n asfințit. Ascunse lacrimi înfloresc sub geană în ochiul vremii pictat de brumă Frunze de gând le strâng în palmă Cu parfumul tău iubite rămas în urmă. Valentina Geambașu 22.10.2015 Referință Bibliografică: ÎN AȘTEPTAREA TA / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de
ÎN AŞTEPTAREA TA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342979_a_344308]
-
Universul chiar poți de vrei să-l pipăi. Trist e că-nțelegi că-n loc de etape totul risipă-i. Zbor șovăitor, mersul spre alături din apocalips spre o altă lume, unde nu mai sunt geruri și omături, rouă sau brume. Anatol Covali Referință Bibliografică: Trecere / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1745, Anul V, 11 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TRECERE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343254_a_344583]
-
GÂNDULUI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi sprijin tâmpla de un gând și-n liniște-i ascult tăcerea. Îmi spune c-ai plecat, precipitat, cu frig în suflet, cănd toamnă brumă și-a lăsat. Era în dimineața-n care nici soarele n-avea culoare și, neatent, tu ai uitat că inima-ți scăpase, pitindu-se-ntre două frunze ruginițe, îndrăgostite. Acum, cănd iarnă a venit, mergând la pas prin parc, cănd
TĂCEREA GÂNDULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343293_a_344622]
-
cu alta Se adună-n cârca vieții, Trece timpul ca și ploaia Și trec anii tinereții. Veșnic verde nu-i pădurea Toamna veștedă-i pe drum, Viața noastră e asemeni Ca a firului de fum. Toamna frunze aurite Cad în bruma dimineții Și asemeni, ca acestea, Se duc anii tinereții. Și bătrâni, gârbovi de toate, Ne ducem către mormânt, Nu a fost și nu se poate Să rămâi pe-acest pământ. Referință Bibliografică: Viață / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VIAȚĂ de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343403_a_344732]
-
de tristețe, Pe colțuri de stele îi spânzura zei. Chipuri de vânt pândesc suspinând, Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui, Ploi de-arabescuri în foșnet de gand Mosc risipește în ochii căprui. În mine uitat, în tine pierdută, Vâltoare de brumă-n amestec de tei, Trestii de jar, în prăpastii de iuta, Ecou prin vitralii de albi porumbei. Tumult și risipă, neliniști de veghe, Navală de freamăt ce nu ni l-am spus, Doruri vrăjmașe-n frunzare de zeghe, Iubiri amânate
CHIPURI DE VÂNT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343428_a_344757]
-
E prea târziu ? Nu e târziu deloc atâta timp cât pot să cânt, să joc și să mă bucur că în a mea lume e forfotă de mii de împliniri pe ale căror splendide rodiri n-au mai căzut de mult ciudate brume. E prea târziu? De ce ar fi astfel când mă îndrept zâmbind către alt țel cu sufletul întinerit de visuri în care-au dat în clocot noi puteri când viscolele-s calde adieri și nu mai văd în jurul meu abisuri. E
E PREA TÂRZIU ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343433_a_344762]
-
-i strălucește. Când pe covor moale pășește. În cale-i, i sau așezat frunze... Și-adulmecă din flori miresme! Răcoarea, întinsul va brăzda, Iar semințele se vor scutura. Frunzele uscate și îngălbenite, Pe rând, din pomi s-or desprinde. Căci bruma și vântul năprasnic, Sunt prietenii buni ai Toamnei. Împreună, frunzele le-or sălta, Și din înalt, la pământ le-or lăsa. Din ele, doar o urmă va rămâne, O lacrimă de frunză brumărie... Ce s-o așeza pe-un bătrân
A VENITTOAMNA... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343438_a_344767]
-
cu alta Se adună-n cârca vieții, Trece timpul ca și ploaia Și trec anii tinereții. Veșnic verde nu-i pădurea Toamna veștedă-i pe drum, Viața noastră e asemeni Ca a firului de fum. Toamna frunze aurite Cad în bruma dimineții Și asemeni, ca acestea, Se duc anii tinereții. Și bătrâni, gârbovi de toate, Ne ducem către mormânt, Nu a fost și nu se poate Să rămâi pe acest pământ. Referință Bibliografică: Părinților mei, cu toată dragostea. / Mihai Vâlvă : Confluențe
PĂRINȚILOR MEI, CU TOATĂ DRAGOSTEA. de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344045_a_345374]
-
se strâng în ele, Ce iluzii și ce gânduri aveam ieri!? Răvășesc dorul peste visele mele... Nu știu unde ești...nu te văd nicăieri... Ne-am pierdut sub un cer plin de nori plumburii, Frunze desenează-n drum durerea mea, Sub pleoape bruma veghează-n nopți târzii Și timpul mă-nțeapă cum acele de nea... Referință Bibliografică: ROPOTUL VREMII / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1750, Anul V, 16 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate
ROPOTUL VREMII de LIA RUSE în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344123_a_345452]
-
cu alta Se adună-n cârca vieții, Trece timpul ca și ploaia Și trec anii tinereții. Veșnic verde nu-i pădurea Toamna veștedă-i pe drum, Viața noastră e asemeni Ca a firului de fum. Toamna frunze aurite Cad în bruma dimineții Și asemeni, ca acestea, Se duc anii tinereții. Și bătrâni, gârbovi de toate, Ne ducem către mormânt, Nu a fost și nu se poate Să rămâi pe acest pământ. Citește mai mult Populară,S-a mai dus o zi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
hambar.Și așa o zi cu altaSe adună-n cârca vieții,Trece timpul ca și ploaiași trec anii tinereții.Veșnic verde nu-i pădureaToamna veștedă-i pe drum,Viața noastră e asemeniCa a firului de fum.Toamna frunze auriteCad în bruma diminețiiși asemeni, ca acestea,Se duc anii tinereții.Și bătrâni, gârbovi de toate,Ne ducem către mormânt,Nu a fost și nu se poateSă rămâi pe acest pământ.... IV. VOM FI LIONS,, de Mihai Vâlvă , publicat în Ediția nr. 1890
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
cu alta Se adună-n cârca vieții, Trece timpul ca și ploaia Și trec anii tinereții. Veșnic verde nu-i pădurea Toamna veștedă-i pe drum, Viața noastră e asemeni Ca a firului de fum. Toamna frunze aurite Cad în bruma dimineții Și asemeni, ca acestea, Se duc anii tinereții. Și bătrâni, gârbovi de toate, Ne ducem către mormânt, ... Citește mai mult Viață,Mihai VâlvăS-a mai dus o zi și, mâine, Se va duce în zadar,Trece timpul vieții noastre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
hambar.Și așa, o zi cu altaSe adună-n cârca vieții,Trece timpul ca și ploaiași trec anii tinereții.Veșnic verde nu-i pădureaToamna veștedă-i pe drum,Viața noastră e asemeniCa a firului de fum.Toamna frunze auriteCad în bruma diminețiiși asemeni, ca acestea,Se duc anii tinereții.Și bătrâni, gârbovi de toate,Ne ducem către mormânt,... X. AMINTIRE,, de Mihai Vâlvă , publicat în Ediția nr. 1698 din 25 august 2015. Amintire, Mihai Vâlvă S-a-ntunecat încet cărarea Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
Ci pâlpâie precum un felinar. DUNGI Ne-mbrățișează adierea blândă, De parcă s-au întors din nou zefirii, Ne-nvăluie-n miresme trandafirii, Chiar dacă iarna rece stă la pândă. Iar vântul nu va rezista pornirii Să frângă iarăși creanga tremurândă, Să-mbrace-n brumă iarba cea plăpândă Și să ofere frunza-ngălbenirii. Ne mai răsfață toamna cu blândețea, Încă o zi și-apoi o noapte lungă, Iubirii ne grăbim să-i dăm binețea Și fericirea vrem să ne ajungă. Dar când zărim prin ceață bătrânețea
PATRU SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343088_a_344417]