3,323 matches
-
ceea ce crede el că este adevărul - Ringbaum Încalcă deci regula de bază a bibliotecii virtuale, mai precis că este Îngăduit să se vorbească despre cărți necitite. Făcând acest lucru, el transformă acest spațiu Într-un loc al violenței, prin exhibarea brutală a intimității sale. Într-adevăr, prin gestul său, el dezvăluie adevărul despre cultură, adică faptul că ea este un teatru Însărcinat să ascundă ignoranța individuală și fragmentarismul cunoașterii. Prin asta, el nu se mulțumește să se dea complet În vileag
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Μ Ce face ca unele confruntări să fie considerate competiții, altele lupte, iar altele războaie? Faptul că unele se desfășoară cu respectarea unor reguli și, implicit, drepturi omenești, iar altele, nu. Trebuie observat Însă faptul că obișnuirea unora cu confruntările brutale, nonconformiste poate deschide apetitul acestora pentru acceptarea și chiar complacerea cu situațiile dezumanizante, de război. Μ În evoluția psihică a copilului avem, se știe, revelația cunoașterii a ceea ce Înseamnă constituirea treptată a atributelor psihologice ale ființei umane. Din ce moment
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
faptul că „știe că știe” (că-și „gândește gândirea”), sau și prin altceva? În plus, el are și perspectiva devenirii sale, prin conștiința responsabilității sociale și morale a faptelor sale. Μ Degeaba Îl batem pe copil atunci când a greșit: forța brutală frânează, nu stimulează obținerea consimțământului afectiv al acestuia (copilul nu se deschide decât În fața sentimentelor de iubire, Încredere și speranță). Creația populară surprinde foarte frumos rolul acestui resort al iubirii În relația omului nu numai cu semenii, dar cu tot
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În care trăiești cu ei Împreună, și a vieții pe care o duci alături de ei” (Simțul comun și cunoașterea științifică, 1969). Μ Cine ne oprește de la anumite fapte? Când nu este propria conștiință, este ceva dincolo de ea: poate fi teama brutală de o anumită decizie sau reglementare exterioară ori reținerea sublimată, derivată din convingerea existenței unei Îndreptățite justiții divine. Μ Sub influența psihanalizei clasice, persistă prejudecata: „Nimic nu este În inconștient, ce n-a fost Înainte În conștiință”. Deci inconștientul n-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
oficiale scripte ale oricărei clase sacerdotale aflate la putere. Foarte bine. Dar absența totală a Carității, în examinarea unor cazuri în care aceasta ar fi prin definiție esențială, nu poate fi considerată drept previzibilă și normală. Ci este o ofensă brutală adusă acelei demnități umane care nici măcar nu e luată în considerare. Experiența umană pe care se bazează aceste sentințe în activitatea de examinare a cazurilor este în întregime nereligioasă: pesimismul pragmatismului său e fără limite. Viața interioară a oamenilor este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o pălire a certitudinii cu privire la propriile valori, care poate să meargă până la renegare (lucru ce s-a petrecut chiar în Sicilia, în acești ultimi ani, din cauza emigrării în masă a tinerilor în Germania și în nordul Italiei). Simbolul acestei „deviații” brutale și deloc revoluționare a propriei tradiții culturale îl constituie anihilarea și umilirea dialectului, care, deși rămâne intact - vorbit din punct de vedere statistic de același număr de persoane -, nu mai este un mod de a fi și o valoare. Chitara
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Este tragic, de fapt, ca un intelectual ce se consideră avansat, cult, uman, să nu înțeleagă că singura soluție a problemei era, înainte de toate, să o dedramatizeze. Este tragic că nu înțelege - într-un mod atât de instituționalizat și de brutal conformist - că o relație homosexuală nu este Răul sau, mai bine zis, într-o relație homosexuală nu există nimic rău. Ea este o relație sexuală ca oricare alta. Unde sunt, nu zic toleranța, ci inteligența și cultura, dacă nu se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
traumă pe care n-a depășit-o pe deplin niciodată. Când văd în jurul meu tineri ce pierd vechile valori populare și absorb noile modele impuse de capitalism, riscând astfel o formă de dezumanizare, o formă de atroce afazie, o absență brutală a capacităților critice, o pasivitate subversivă, îmi amintesc că acestea erau tocmai formele tipice trupelor SS; și văd astfel întinzându-se peste orașele noastre umbra oribilă a zvasticii. Desigur, viziunea mea este apocaliptică. Dar dacă alături de ea și de neliniștea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și nu au mai reușit să ajungă. Deportații bolnavi, precum Magyari, Hrușcă și Teutsch, au fost duși În Germania de Est și fie au rămas În RDG, fie s-au Întors În România. Prezența lor acolo a fost mărturia tratamentelor brutale de care au dat dovadă sovieticii, șocînd și Întristînd populația nativă care, la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
soluție, „Împotriva forțelor reacționare din interior”. Reacția era exact aceeași pe care am văzut-o la București În ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - Între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 Își mai aduc aminte probabil de o manifestație În fața clădirii În care era atunci Ambasada Albaniei la București, la care Stelian Tănase și alții scandau: „Domnule ambasador, / De ce albanezii mor?”. De fapt, desfășurarea unui film asemănător cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dat, că toate sistemele lumești sînt fundamental rele”, deci și acela care funcționează În Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să Își păstreze demnitatea și să iasă la cale chiar și confruntați cu cea mai brutală alcătuire lumească”. Cu altă ocazie, același autor consideră, referindu-se la relațiile comunității române transatlantice cu țara de origine, că „trebuie din nou subliniat că membrii comunității despre care vorbim nu sînt români În America, ci români-americani, și aceasta reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
într-o lume în care valorile sunt destrămate. Tot așa, personajul în jurul căruia se coagulează acțiunea romanului Sărbătoare legală (1990), întrupează stingerea unui mod de a fi, acela al lumii vechi, țărănești, dislocată din rosturile ei prin colectivizare, prin intruziunea brutală a istoriei. SCRIERI: Vedere de pe balustradă, București, 1968; Războiul pâinii, București, 1974; Stația de salvare, București, 1975; Oamenii pământului, București, 1978; Puterea unui sat în fața lumii, București, 1985; Sărbătoare legală, București, 1990; Ismail și Turnavitu. După Urmuz, București, 2003; Teatru
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
ușoară, binevoitoare, plină de vervă și umor bonom. Dornic de amuzament și de bună dispoziție, el folosește abil ascuțișul ironiei, dezvăluind cu menajamente slăbiciuni, defecte sau tare cotidiene. Improvizațiile sale au adeseori scăpărări malițioase, dar foarte rar sunt caustice sau brutale. De regulă se mențin în limita unei ținute demne, indicând un spirit pe cât de echilibrat, pe atât de vioi și pătrunzător. Prozodia lasă pe alocuri de dorit, din cauza neglijențelor de ritm. Se întâlnesc totuși câteva catrene antologice, precum epigrama Unor
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
în special drama femeii, mult mai dependentă de deciziile familiei. Prozatoarea reușește să evidențieze discrepanța dintre aspirațiile Adei și realitatea pe care este obligată să o accepte, alternând imaginile diafane ale amintirilor ei din tinerețe cu descrierea unor aspecte concrete, brutale ale existenței imediate, având grijă să fixeze ambianța obiectuală și umană a fiecărui moment. Proza din volumele Natalița (1916), Tulburea (1922), Făclii în noapte (1930) continuă în bună măsură acest tip de proză. Povestiri ca Natalița, Purim aparțin Amintirilor..., iar
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
să fi fost Belleville. Comunarzii, În defensivă militară la sfârșitul lui mai 1871, s-au retras spre nord-est și Belleville. Acolo, la primărie, s-a dat ultima luptă, după care acest adăpost al revoluționarilor a făcut obiectul unei ocupații militare brutale. Înfrângerea Comunei a fost marcată de două ironii simptomatice. Prima a fost aceea că proiectul strategic al lui Haussmann a avut succes. Bulevardele și liniile feroviare pe care cel de-al Doilea Imperiu sperase să le poată folosi pentru Înăbușirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cerealelor, a hotărât să lase deoparte colectivizarea și să Încurajeze producția și comerțul la scară mică. Unii spun că, În ultimele sale lucrări, el se arăta mai favorabil agriculturii țărănești, speculându-se că nu ar fi susținut pe deplin colectivizarea brutală ordonată de Stalin În 1929. În ciuda importanței pe care au căpătat-o aceste atitudini, aveam puține motive să credem că Lenin și-ar fi abandonat vreodată principalele convingeri extrem-moderniste. Acest lucru se vede chiar și În felul În care Își
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aburi, dar acum văd că nu este așa ceva”. Andrei Platonov, Cevengur Colectivizarea agriculturii sovietice a fost un caz-limită, dar ilustrativ de planificare autoritară extrem-modernistă. Ea a reprezentat o transformare fără precedent a vieții și producției agricole, impusă cu toată forța brutală de care dispunea statul. Mai mult, cei care au dirijat această schimbare masivă au acționat fără a cunoaște prea bine condițiile naturale, sociale și economice ale zonei rurale. Zburau cu ochii Închiși. Între Începutul anului 1930 și 1934, statul sovietic
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
importante decât diferențele. Persista aceeași credință În reforma făcută de sus și În marile ferme mecanizate moderne ca o cheie a agriculturii productive. Din păcate, același era și nivelul de necunoaștere a unei economii rurale foarte complexe, ignoranță Însoțită de brutale raiduri de rechiziționare a cerealelor. Deși asemănările au persistat și după 1930, ceea ce a adus nou dorința de colectivizare totală a fost voința revoluționară a statului de a reface Întregul peisaj instituțional al sectorului agricol, indiferent de preț. Noul stat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stat bolșevic avea de-a face cu o societate rurală mult mai opacă, mai rezistentă, mai autonomă și mai ostilă decât cea cu care se confruntase administrația țaristă. și dacă aceasta provocase o rezistență și evaziuni masive din cauza „metodelor moscovite brutale de colectare a impozitelor” În timpul primului război mondial, existau toate motivele pentru a presupune că bolșevicilor le va fi Încă și mai greu să „smulgă” grâne de la țărani. și dacă mulți dintre aceștia din urmă resimțeau ostilitate față de bolșevici, sentimentul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
funcționarii din agricultură să se adapteze sau să negocieze cu supușii săi de la țară. Apoi, Însăși capacitatea statului de a-i reduce la șerbie pe producătorii rurali, de a le dezmembra instituțiile și de a le impune voința sa, prin brutala practică a aproprierii, explică În foarte mare măsură faptul că nu a reușit să realizeze decât un simulacru al agriculturii extrem-moderniste pe care Lenin o ridica atât În slăvi. Controlul și aproprierea de către stat Pornind de la istoria colectivizării sovietice, mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rus, precum și retorica marxist-leninistă joacă un rol ideologic important, nu trebuie să credem că acestea au fost singurele surse de inspirație. Am fi putut la fel de bine să ne oprim asupra masivelor strămutări forțate din Africa de Sud, care au fost mult mai brutale și mai distructive din punct de vedere economic. Am fi putut de asemenea analiza oricare din marile planuri capitaliste de producție, ce au necesitat frecvent importante mișcări demografice și care au fost Întreprinse cu asistență internațională În țările sărace. Viziunea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fără a trata natura și pe subiecții umani ca pe niște variabile din cadrul unor proceduri administrative de rutină. Departe de a fi doar regretabile anomalii, aceste efecte secundare comportamentale sunt inerente campaniilor extrem-moderniste de gen. Las aici intenționat deoparte acțiunile brutale, inevitabile ce câte ori o mare putere este pusă În mâinile unor autorități iresponsabile, presate de sus să obțină rezultate, oricâtă rezistență ar opune populația. Vreau să subliniez Însă două elemente-cheie ale reacției birocratice, ilustrate În cazul campaniei de Înființare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cazul proiectului tanzanian este viteza, amploarea și intenția lui de a oferi servicii publice, cum ar fi școlile, dispensarele și apa potabilă. Deși s-au desfășurat forțe considerabile pentru a-l finaliza, consecințele sale nu au fost chiar atât de brutale și iremediabile precum cele ale colectivizării sovietice. Relativa slăbiciune a statului tanzanian și faptul că el nu a vrut să recurgă la metodele staliniste, precum și avantajele tactice ale țărănimii de aici (printre care fuga, producția și comerțul neoficiale, contrabanda și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
faptul că modernismul extrem reprezintă o atracție firească pentru o elită intelectuală și pentru un popor care s-ar putea să aibă un motiv serios să disprețuiască trecutul. Modernizatorii târzii din colonii și-au folosit uneori puterea Într-un mod brutal, pentru a transforma o populație pe care o considerau Înapoiată și cu o mare nevoie de a fi educată. Revoluționarii aveau toate motivele să disprețuiască trecutul feudal, marcat de sărăcie și inegalitate, pe care sperau să Îl facă uitat pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
faptul că proiectele reacționare extrem-moderniste sunt pe cât de ample, pe atât de progresiste. Nu am deloc intenția să pledez pentru conservatorism. Conservatorii de diferite orientări pot să fie la fel de puțin preocupați de libertățile civile și pot să recurgă la mijloace brutale pentru a rămâne la putere, Însă ambițiile și orgoliul lor sunt mult mai reduse; planurile lor (spre deosebire de cele ale moderniștilor reacționari) nu necesită răsturnarea ordinii sociale pentru a se crea noi colectivități și loialități, o nouă familie și un nou
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]