1,277 matches
-
că se întind pe două mii de pagini. El respingea învățăturile elementare ale creștinismului și avea o teorie proprie a vieții. Termenul de "Universism," a fost împrumutat dintr-o carte de despre . Cartea lui De Groot susținea că taoismul, confucianismul și budismul fac toate parte dintr-o religie mondială denumită de de Groot „Universism”. Quisling descria cum noua sa filosofie „...derivă din teoria relativității universale, ale cărei instanțe speciale sunt teoriile relativității restrânsă și generală.” Quisling dorea ca universismul să devină religie
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
investigheze, în scopul de a oferi și contribui înapoi grupurilor care le cercetează și a "construi o societate mai bună" Vezi și [[Sociologie publică]] Cele mai multe, daca nu toate dintre [[Religie|religiile]] lumii promovează altruismul că o valoare morală foarte importantă. [[Budism]]ul, [[creștinism]]ul, [[hinduism]]ul, [[islam]]ul, [[jainism]]ul, [[iudaism]]ul și [[sikhism]]ul, etc, pun un accent deosebit pe moralitate altruista. [[File:Monks collecting alms - Bun Vat Phu.JPG|thumb|Călugări primind milostenie]] Altruismul joacă un rol proeminent în
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
ul, [[creștinism]]ul, [[hinduism]]ul, [[islam]]ul, [[jainism]]ul, [[iudaism]]ul și [[sikhism]]ul, etc, pun un accent deosebit pe moralitate altruista. [[File:Monks collecting alms - Bun Vat Phu.JPG|thumb|Călugări primind milostenie]] Altruismul joacă un rol proeminent în Budism. Dragostea și compasiunea sunt componentele tuturor formelor de Budism, si sunt centrate pe egalitatea tuturor ființelor: dragostea este dorința că toate fiintele să fie fericite, iar compasiunea este dorința că toate fiintele să fie libere de suferință. "Multe boli pot
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
iudaism]]ul și [[sikhism]]ul, etc, pun un accent deosebit pe moralitate altruista. [[File:Monks collecting alms - Bun Vat Phu.JPG|thumb|Călugări primind milostenie]] Altruismul joacă un rol proeminent în Budism. Dragostea și compasiunea sunt componentele tuturor formelor de Budism, si sunt centrate pe egalitatea tuturor ființelor: dragostea este dorința că toate fiintele să fie fericite, iar compasiunea este dorința că toate fiintele să fie libere de suferință. "Multe boli pot fi vindecate prin unicul leac al dragostei și compasiunii
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Multe boli pot fi vindecate prin unicul leac al dragostei și compasiunii. Aceste calității sunt ultima sursă a fericirii umane, iar necesitatea lor stă chiar la miezul ființei noastre" (Dalai Lama) Deoarece "toate fiintele" includ individul, iubirea și compasiunea în Budism sunt înafara opoziției dintre sine și alții. Se spune chiar că distincția între sine și alții este o parte din rădăcina cauzei suferinței noastre. În termeni practici, totuși, din moment ce majoritatea dintre noi suntem spontan pe șine centrați, Budismul ne încurajează
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
compasiunea în Budism sunt înafara opoziției dintre sine și alții. Se spune chiar că distincția între sine și alții este o parte din rădăcina cauzei suferinței noastre. În termeni practici, totuși, din moment ce majoritatea dintre noi suntem spontan pe șine centrați, Budismul ne încurajează să focalizam dragoste și compasiune pe alții, categorisindu-se astfel ca fiind "altruist". Mulți ar fi de acord cu [[Dalai Lama]], ca Budismul că religie, reprezintă bunătate față de alții. Cu toate acestea, într-o astfel de perspectivă asupra
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
suferinței noastre. În termeni practici, totuși, din moment ce majoritatea dintre noi suntem spontan pe șine centrați, Budismul ne încurajează să focalizam dragoste și compasiune pe alții, categorisindu-se astfel ca fiind "altruist". Mulți ar fi de acord cu [[Dalai Lama]], ca Budismul că religie, reprezintă bunătate față de alții. Cu toate acestea, într-o astfel de perspectivă asupra lumii, noțiunea de altruism este modificată, din moment ce credință este ca o astfel de practică promovează propria noastră fericire: "Cu cât ne pasă mai mult de
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
este ca o astfel de practică promovează propria noastră fericire: "Cu cât ne pasă mai mult de fericirea altora, cu atat devine mai mare sensul propriu de bunăstare" (Dalai Lama). În contextul discuțiilor etice vaste privind acțiunea morală și judecată, Budismul este caracterizat prin credință că consecințele negative (nefericite) ale acțiunilor noastre, derivă nu din pedepsirea sau corectarea bazată pe judecată morală, ci din legea karmei, care funcționează ca o lege naturală de cauză și efect. O simplă ilustrare a unei
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
a unei astfel de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
astfel de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
este înțeleasă a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate (Pali "vipaka") atunci cand întâlnesc condițiile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor păstra una în roată samsara, alții o vor elibera în [[Nirvana|nirvana]]. Budismul relaționează karma direct la motivele din spatele unei acțiuni. Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni include aspectul ignorantei; astfel o acțiune bine intenționată de la o minte ignoranța poate ușor să fie "rea" în faptul
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
acțiuni. Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni include aspectul ignorantei; astfel o acțiune bine intenționată de la o minte ignoranța poate ușor să fie "rea" în faptul că formează rezultate neplăcute pentru "actor". În budism, karma nu este singura cauza pentru tot ce se întâmplă. Așa cum este învățat în textele antice, tradiția clasifică mecanismele cauzale ce guvernează universul, în 5 categorii, cunoscute ca Niyama Dhammas: Principiile fundamentale ale [[Jainism]]ului gravitează în jurul conceptului de altruism
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
face la fel. [[Advaita Vedanta]] diferă de perspectivă că karma este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta|Advaita]], reiterează aceleași opinii în comentariul său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. În comentariul său
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
practică vechiile lor tradiții. Multe din credințele lor și utilizarea derivatelor din plantele ce cresc în mod natural în pădure, au fost încadrate în religiile africane, spiritiste și populare. Există grupuri restrânse ce se declară ca aparținând: iudaismul (186.000), budismul (215.000), șintoismul, Mișcarea Rastafari și altele.Adepții acestor religii sunt imigranți veniți in secolul al XX-lea sau urmași recenți ai acestora din estul Asiei, Orientul Mijlociu sau din estul Europei. Șapte procente din populația țării se declară ca aparținând
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
preocupare artistică majoră nu a avut loc decât în secolul al III-lea î.Hr. Încă de la începuturile ei, arta indiană a manifestat puternice influențe religioase, reflectând o concepție care a făcut din India locul de naștere al hinduismului, jainismului și budismului. Vechii indieni trăiau un sentiment puternic față de tot ceea ce însemna viață și arta cea mai cunoscută era sculptura. Sculpturile erau, de obicei, elegante, opulente, prezentând o carnație splendidă, ce sugera o dezvoltare organică, dar care încă nu atinsese maturitatea. Aceste
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
grecești în provincia de nord-vest, Gandhara, au creat imagini parțial elenizate ale lui Buddha, într-un stil greco-budist, care s-a răspândit pe arii extinse. Un alt stil, relativ moderat, a continuat în perioada clasică Gupta (320-600 d.Hr.), deși budismul absorbise deja multe alte elemente mitice, cum ar fi cele yakshi (femeia cu trei spirite, reprezentată de sculptorii budiști într-un mod lipsit de austeritate, ca niște dansatoare voluptoase, cu piept bine evidențiat). Sensul indian de parcurgere a vieții a
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
Dintre templele budiste, probabil că cel mai monumental este pagoda construită în secolul al IX-lea, ridicată în jurul și deasupra unui deal din Borobudur, în Java, decorată cu basoreliefuri. Și în alte regiuni, mai ales în Tibet, China și Japonia, budismul a creat tradiții artistice complexe și variate. În India, tradiția artistică dominantă a fost modificată de prezența unei religii importante: islamismul. Invadatorii arabi au introdus islamismul încă din secolul VIII, însă cel mai puternic impact artistic a fost resimțit sub
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
cavourile și care includeau îmbrăcăminte, bijuterii și cosmetice, dar și personaje din bronz, basoreliefuri și țigle mulate pe acestea. Au apărut primele sculpturi în piatră, de dimensiuni monumentale, care în curând au devenit un lucru obișnuit, o dată cu câștigarea terenului de către budism. Această religie, originară din India, a reprezentat sursa de inspirație pentru multe stiluri și curente și chiar tehnici artistice chinezești, din ale căror realizări trebuie amintite templele și sculpturile din Yuankang, create direct în piatră, după vechea modă indiană. Deși
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
-lea de către dinastia Liao au migrat spre sud și au participat la fondarea Imperiului Mongol al lui Genghis Han. O diferență fundamentală dintre mongoli și tătari constă azi în religiile diferite pe care aceștia le-au îmbrățișat: în timp ce mongolii practică budismul de orientare lamaista, tătarii sunt musulmani suniți. În Evul Mediu, tătarii au ocupat arii întinse ale Rusiei de azi, în special cele din vecinătatea fluviului Volga. Unele din aceste teritorii au constituit hanate tătărești independente care au fost treptat cucerite
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
parte inclus în Schweizer Pfingstmission), metodismul (0,13%), Noua Biserică Apostolică (0,45%), Martorii lui Iehova (0,28%), alte culte protestante (0,20%), Vechea Biserică Catolică (0,18%), alte culte creștine (0,20%). Grupările necreștine minore sunt hinduismul (0,38%), budismul (0,29%), iudaismul (0,25%) și „alte religii” (0,11%). 4,3% nu au declarat o religie. Eurobarometrul din 2005 a constatat că 48% din populație cred în zeități de orice fel, 39% cred într-un spirit sau forță vitală
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
cărbune, minereuri de cupru și feroase. Populația este foarte rară(2.550.000 loc.). Aproape patru cincimi din populație sunt mongoli, minoritățile se compun din kazahi, ruși și chinezi. Limbile vorbite: mongola khalkha, limbi turcice, rusa și chineza. Religii: tradiționale, budism, islam. "Articol principal: Cultura Mongoliei" Între 2003-2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective culturale sau naturale din Mongolia.
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]
-
orez, cafea, cauciuc, ceai, îmbrăcăminte, electronice. Aproape 90% din populație este vietnameză; minoritățile cuprind chinezi, hmong, thailandezi, khmeri și chan. Populația țării este de 91.600.000 loc.. Limba oficială este vietnameza. Alte limbi sunt: franceza, engleza, chineza, khmera. Religii: budism, daoism, confucianism, creștinism, islam, Hoa Hao și Cao Dai. Rata natalității: 16,26‰ Rata mortalității: 6,22‰ Rata fertilității: 1,8 copii născuți/femeie Acces la internet: 130 locuitori/mie. Acces la internet: 43.90% sau 40,597,779. Alfabetizare
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
de un val tsunami de 10 metri înălțime, ce a urmat cutremurului din Oceanul Indian. Valul tsunami a provocat peste 5.000 de victime în Thailanda, jumătate dintre acestea fiind turiști. Constituția prevede pentru rege puteri directe scăzute, însă este protectorul budismului thai și un simbol al identității și unității naționale. Actualul monarh, Bhumibol Adulyadej, se bucură de un mare respect popular și autoritate morală, care este ocazional folosită în rezolvarea crizelor politice. Șeful guvernului este primul ministru, care este numit de
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
în timp ce senatorii pentru 6 ani. Organul suprem judiciar este Curtea Supremă sau "Sandika" - ศาลฎีกา, ale cărei ședințe de judecată sunt stabilite de rege. Thailanda este membru activ al Asociației națiunilor din Asia de sud-est (ASEAN). Religia națională a Thailandei este Budismul Theravada. Practicat de peste 90 % din thailandezi, este influent, semnificativ și deosebit de vizibil în existența oamenilor de rând. În ce privește personificarea lui Buddha, thailandezii au creat un tip uman deosebit, care este considerat una dintre cele mai sugestive expresii ale artei asiatice
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
în jos sau mărite, cu o urna (un semn pe frunte reprezentând al treilea ochi al viziunii spirituale) și cu ushinsha, o protuberanță cranială reprezentând cunoașterea. Lacașele de cult se numesc wat. Pentru a înțelege importanța wat-ului și influența budismului în gândirea thailandeză este necesară înțelegerea caracterului multifuncțional al mănăstirilor și cât de folositoare le sunt oamenilor de rând. Familiile din zonele rurale se simt în nesiguranță la gândul de a-și ține bunurile de valoare în casă, prin urmare
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]