1,121 matches
-
semnat de Radu de la Afumați, prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa Teleajenului, cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi ) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de boierii: Oancea din Urlați (același de
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Începând cu aprilie 2008, Okazii.ro a lansat platforma Magazine Okazii.ro prin care micii comercianți își pot deschide propriul magazin online. Pe Okazii.ro, în perioada 1-13 noiembrie 2011, s-a desfășurat campania de licitare a mănușilor lui Lucian Bute, devenită cea mai de succes inițiativă de acest gen din istoria site-ului, dar și cea mai vizibilă licitație caritabilă online a anului 2011 în România Dacă la finalul anului 2000, pe Okazii.ro, erau doar 5.000 de produse
Okazii.ro () [Corola-website/Science/314533_a_315862]
-
în biserica bărbaților. Turnul era protejat de un coif ascuțit cu bază octogonală peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereții erau ridicați drepți, din bârne cioplite în patru fețe.
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Unele specii de animale sunt endemice, de exemplu porumbelul sălbatic "Columba janthina", melcul "Ogasawara okamono aragai", „șopârla Ogasawara” („Cryptoblepharus boutonii”), melcul "hishikata maimai" („Mandarina exoptata Pilsbry”), "Hahajima meguro" („Apolopteron familiare hahasima”, desemnat „monument național” al Japoniei) sau "Ogasawara nosuri" („Buteo buteo toyoshimai”, un fel de șopârlar, singura pasăre de pradă de pe insule). Singurul mamifer endemic este „Pteropus pselaphon” ("Bonin flying fox" în lb. engleză). În oceanul din jurul insulelor sunt ca. 20 de specii de balene, printre care „Megaptera novaengliae”, „Tursiops t
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
cm lungime. De regula femelele nasc serii: sau doar femele, sau doar masculi, sexul puilor fiind definit de mai mulți factori, precum temperatura la care sta femela în perioada de gestatie. Dușmanii naturali ai acesor vipere sunt păsările răpitoare ("Buteo buteo"; "Circus pygargus"; "Circus aeruginosus"; "Milvus migrans"; "Aquila clanga"; "Aquila pomarina" și "Circaetus gallicus"), mistreții ("Sus scrofa"), jderii ("Mustela putorius" și "Mustela erminea"), bursucii ("Meles meles"), nevăstuicile ("Mustela sibirica"), vulpile ("Vulpes vulpes") și ariciii ("Erinaceus europaeus"), mai rar barza ("Ciconia"). De
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
Pașcani a început să crească numeric după 1965. Ca urmare a înființării la Pașcani a mai multor fabrici (Integrata, Fabrica de perdele, Fabrica de traductoare etc.), s-au stabilit în oraș muncitori din satele cu populație catolică aflate în împrejurimi: Butea, Hălăucești, Mircești, Mogoșești-Siret, Răchiteni, Tețcani etc. În ultimii ani ai regimului comunist, de asistența spirituală a credincioșilor pășcăneni s-a îngrijit pr. Ștefan Demeter, paroh de Mircești. Comunitatea catolică din Pașcani fiind în creștere, a devenit necesară construirea unei clădiri
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
Cavanis” care au o casă deschisă în Parohia Pașcani. În prezent, Parohia Pașcani are următoarele filiale: Blăgești, Boșteni, Bursuc, Dolhasca, Gâștești, Hărmăneștii Noi, Heci, Lespezi, Ruginoasa, Sodomeni, Stolniceni, Vânători-Gura Bădiliței. Ea aparține de Decanatul de Valea Siretului, cu sediul la Butea. În această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Din rândul enoriașilor Parohiei Pașcani provin pr. Hugo Daniil Hampel, OFMConv. (1891-1934), pr. Petru-Bogdan Răchiteanu (n. 1975) și pr. Samiras-Gabriel Brahas, OFMCap. (n. 1979). La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
, întâlnit și sub ortografierea Gheorghe Peț (n. 14 aprilie 1894, orașul Hârlău, județul Iași - d. 20 martie 1974, comuna Butea, județul Iași) a fost un preot romano-catolic român, care a îndeplinit funcția de ordinarius substitutus (locțiitor de episcop) al Diecezei Romano-Catolice de Iași (25 mai - 15 noiembrie 1950), până la arestarea sa de către regimul comunist. s-a născut la data de
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
creștine în parohie. În paralel, el s-a ocupat și de administrarea Parohiei Romano-Catolice Bârgăuani din județul Neamț. În toamna anului 1933, episcopul Mihai Robu l-a numit pe părintele Petz în postul de preot-paroh al Parohiei Romano-Catolice din satul Butea (județul Iași), în locul pr. Ioan Ferenț, care administrase parohia timp de zece ani și decedase la 3 august 1933. La începutul lui octombrie 1933, părintele Petz predă administrarea Parohiei Gherăești către noul paroh, pr. Ioan Mărtinaș. Ca o apreciere a
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
Romano-Catolice de Iași, după arestarea la 26 iunie 1949 a episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici. Acesta îl numise ca succesor al episcopului Marcu Glaser la deținerea jurisdicției Diecezei de Iași. La data de 6 august 1949, au sosit la Butea două mașini de la Securitatea din Roman pentru a-l aresta pe părintele Gheorghe Petz. Alertați de clopotul Bisericii care a început să sune, peste 3.000 de țărani s-au adunat cu furci și topoare și au răsturnat mașinile. Chemată
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
de ordinarius substitutus, dar nu a fost recunoscut ca atare de către autoritățile comuniste ale României care doreau o Biserică Catolică nesubordonată Scaunului Papal de la Vatican. Deși organele de securitate au încercat în aceeași zi să-l împiedice să părăsească satul Butea, autoritățile comuniste declarând comuna Butea ca fiind "contaminată de tifos exantematic" , pr. Petz a reușit să ajungă în aceeași seară la sediul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. Ulterior, el a călătorit la București, având o serie de întâlniri cu nunțiul apostolic
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
a fost recunoscut ca atare de către autoritățile comuniste ale României care doreau o Biserică Catolică nesubordonată Scaunului Papal de la Vatican. Deși organele de securitate au încercat în aceeași zi să-l împiedice să părăsească satul Butea, autoritățile comuniste declarând comuna Butea ca fiind "contaminată de tifos exantematic" , pr. Petz a reușit să ajungă în aceeași seară la sediul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. Ulterior, el a călătorit la București, având o serie de întâlniri cu nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara (9-20
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
a călătorit la București, având o serie de întâlniri cu nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara (9-20 iunie 1950). Nereușind să obțină recunoașterea calității oficiale de conducător al Diecezei Romano-Catolice de Iași, pr. Gheorghe Petz s-a întors în satul Butea la data de 2 august 1950, administrând de aici Episcopia. A fost acuzat de Securitate că i-a adăpostit în clădirile Parohiei Butea pe aviatoarea Smaranda Brăescu și pe sătenii Iosif Gal și Mihai Albert, urmăriți de Securitate, că a
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
calității oficiale de conducător al Diecezei Romano-Catolice de Iași, pr. Gheorghe Petz s-a întors în satul Butea la data de 2 august 1950, administrând de aici Episcopia. A fost acuzat de Securitate că i-a adăpostit în clădirile Parohiei Butea pe aviatoarea Smaranda Brăescu și pe sătenii Iosif Gal și Mihai Albert, urmăriți de Securitate, că a refuzat să dizolve "gărzile de apărare" constituite la Butea, că a refuzat să semneze "Apelul de pace de la Stockholm", îndreptat împotriva papei Pius
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
aici Episcopia. A fost acuzat de Securitate că i-a adăpostit în clădirile Parohiei Butea pe aviatoarea Smaranda Brăescu și pe sătenii Iosif Gal și Mihai Albert, urmăriți de Securitate, că a refuzat să dizolve "gărzile de apărare" constituite la Butea, că a refuzat să semneze "Apelul de pace de la Stockholm", îndreptat împotriva papei Pius al XII-lea și că a refuzat să adere la acțiunile antibisericești de la Târgu Mureș. Ca urmare a acestor acuzații, părintele Petz a fost arestat la
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
și de exterminare la care a fost supus. A fost eliberat din închisoare în anul 1955, cu 20 zile înainte de termen, beneficiind de o amnistie. Eliberat din închisoare cu sănătatea zdruncinată, părintele Petz a revenit la 21 noiembrie 1955 la Butea, fiind recunoscut din nou paroh în anul următor. I s-a întocmit de Securitate un dosar de urmărire informativă, care a fost închis în anul 1967, când s-a considerat că bătrânul preot nu mai reprezenta un "pericol" pentru regimul
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
următor. I s-a întocmit de Securitate un dosar de urmărire informativă, care a fost închis în anul 1967, când s-a considerat că bătrânul preot nu mai reprezenta un "pericol" pentru regimul ateu comunist. A continuat să locuiască la Butea și după pensionarea sa. Preotul Gheorghe Petz a încetat din viață la 20 martie 1974, fiind înmormântat în cimitirul parohial din Butea, la ceremonia sa funerară luând parte episcopul Petru Pleșca (care a rostit un discurs în care i-a
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
considerat că bătrânul preot nu mai reprezenta un "pericol" pentru regimul ateu comunist. A continuat să locuiască la Butea și după pensionarea sa. Preotul Gheorghe Petz a încetat din viață la 20 martie 1974, fiind înmormântat în cimitirul parohial din Butea, la ceremonia sa funerară luând parte episcopul Petru Pleșca (care a rostit un discurs în care i-a omagiat personalitatea), 100 de preoți și peste 2.000 de credincioși.
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
butylformiat [1]; tert-butylformiat [2]; isobutylformiat [3] DE: Butylformiat [1]; tert-Butylformiat [2]; Isobutylformiat [3] EL: EN: butyl formate [1]; tert-butyl formate [2]; isobutyl formate [3] FR: formiate de butyle [1]; formiate de tert-butyle [2]; formiate d'isobutyle [3] IT: formiato di buțile [1]; formiato di terz-butile [2]; formiato di isobutile [3] NL: butylformiaat [1]; tert-butylformiaat [2]; isobutylformiaat [3] PT: formato de butilo [1]; formato de terc-butilo [2]; formato de isobutilo [3] FI: butyyliformiaatti [1]; n-butyyliformiaatti [1]; tert-butyyliformiaatti [2]; isobutyyliformiaatti [3] SV: butylformiat
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]