1,697 matches
-
acolo. Ai impresia că ești într-o aulă universitară, doar că lipsesc tablourile de rigoare. În loc de tablouri, în pereții drepți și acoperiți parțial de ierburi, erau găuri mari, probabil excavate de bursuci, vulpi sau iepuri. În centrul aulei erau 12 butuci, așezați în cerc, pe care stăteau 12 tăblii, recent lucrate din lemn de frasin. Lîngă butuci erau alți 12 butucei, acoperiți cu blănițe de cîrlan și care țineau loc de scaune. În centru ardea un foc fără fum care încălzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tablouri, în pereții drepți și acoperiți parțial de ierburi, erau găuri mari, probabil excavate de bursuci, vulpi sau iepuri. În centrul aulei erau 12 butuci, așezați în cerc, pe care stăteau 12 tăblii, recent lucrate din lemn de frasin. Lîngă butuci erau alți 12 butucei, acoperiți cu blănițe de cîrlan și care țineau loc de scaune. În centru ardea un foc fără fum care încălzea cu o intensitate invers proporțională cu distanța la pătrat. Într-un soi de anexă domnea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
crape datorită acestei fapte rușinoase. Îi umplu paharul la refuz, mai aduc o sticlă plină și apoi, fără nici o mustrare de conștiință, îl împing în stradă. Era clampă votantul hoțului. Ca de obicei, moșul se culcă pe pămînt și adoarme butuc, iar eu mă simt bine că ăla, hoțul și potlogarul, nu va fi parlamentar european. Mă lipesc de televizor și aștept cu emoții rezultatele decise de popor. Un pic tot sînt optimist. Pe lîngă votul meu am făcut și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
strălucite. Cînd să adorm din nou aud, luat prin surprindere: Trosc, boc, trosc... Vecinul tăia lemne. Mă concentrez cît pot ca să vad desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului. Mai trebuie o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru și pătrund în lumea visului. O mașină vrea să întoarcă pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Vecinul tăia lemne. Mă concentrez cît pot ca să vad desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului. Mai trebuie o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru și pătrund în lumea visului. O mașină vrea să întoarcă pe la poarta vecinului. Acesta aleargă cu toporul, sparge parbrizul și dă să-i spargă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
În general, se mulțumea să iasă pînă la colțul străzii, să-și ia alimentele de pe cartelă sau să mai cumpere cîte ceva. Lemnul i se aducea din Matanzas, îl aprecia, plătea și făcea următoarea comandă. Cîte puțin, pentru că dintr-un butuc ieșeau nenumărate piese. Fiecare așchie era bună să genereze un obiect de artă. Cele mai plăcute clipe pentru Quintanal Fernandez de Luz erau orele sale libere și zilele nelucrătoare. Era o fericire nedisimulată pe fața sa, era alt om, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de construcții și cea destinată pentru joaca copiilor, era un platou cu o suprafață ceva mai mare. Nu știu exact cât, dar pe suprafața rămasă disponibilă au fost plantați pomi fructiferi , câte unul, doi, din fiecare specie, un număr de butuci de vie producătoare, straturi de flori, căpșuni, arbori ornamentali etc. Lecțiile de botanică la care erau prevăzute activități practice se executau la începutul primăverii având succesiunia care corespundea cu cea din gospodării și muncile agricole generale. Unele din aceste lecții
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fi „inventat” probabil pomul de Crăciun. Dar - așa cum am arătat mai sus - este vorba într-adevăr de o invenție recentă. Și totuși, această invenție nu s-a născut pur și simplu din nimic. Fiindcă alte obiceiuri medievale sînt perfect atestate : butucul de Crăciun (devenit produs de patiserie la Paris) făcut dintr-un trunchi destul de gros ca să ardă toată noaptea ; lumînările de Crăciun, de o mărime adecvată pentru a asigura același rezultat ; împodobirea clădirilor (încă de pe vremea Saturnaliilor romane, asupra cărora vom
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
se dovedească de scurtă durată, pentru că “tovarășii” de la C.A.P., cărora trebuia să le dea o cotă de struguri au hotărât să o desființeze pe pretext că era nerentabilă. Ce ironie a sorții! Învățătorul Ioan Marcu avea să-și vadă butucii de vie, plantați și altoiți cu mâna sa, aflați acum în al treilea an de rod, întorși cu rădăcinile în sus de tractorul “revoluționar” trimis de la C.A.P. Câtă supărare a putut să îndure bietul învățător Ioan Marcu! Și măcar
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
mică! - destule precedente care i se pot Întoarce Împotrivă. Cu România e Însăși Natura, care Îi oferă un mediu unic, singular pe mapamond: esența, adică apa, care udă Întreaga românime, izvorăște din Carpați și atât, precum spițele unei roți din butuc, pentru a se uni În obada Tisei, Nistrului și Dunării. Iată și de ce nu mai avem astăzi ce-a fost În afara acestei obezi În vremea lui Burebista. „Observator“, 1 septembrie 1999, ora 14,18 6. D’ale presei Am strivit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de Planeta Albastră? Unde m’ar atrage un loc unic, ceva rotund ca și farfuria zburătoare În care m’aș afla. Văd câteva râuri, Someșul, Crișul, Mureșul, Oltul, Dâmbovița, Ialomița, Siretul, Prutul, care-și au obârșia dintr’un fel de butuc, care sunt Carpații. Văd și un fel de obadă, care adună aceste „spițe“, adică Tisa și Nistrul care, pe o bună parte, sunt chiar „spițe“, căci tot din Carpați izvorăsc, și Dunărea, dreptu-i venită de departe, dar de acolo unde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n’a luat-o de-a dreptul spre Nistru și Siretul la fel, ci adună și ceea ce pleacă spre răsărit, precum Siretul cu Moldova ori Trotușul, mânându-le spre sud? Dar așa, „obada“ Nistrului nu se sprijină prin „spițe“ pe „butucul“ Carpaților. Și, firesc, „roata“ s’a strâmbat aici, iar câtă vreme nu vom putea Întocmi niște „spițe“, desigur nu geografice, dar culturale, economice, spirituale, toată roata românească va șchiopăta, hurducându-ne chiar și pe autostrăzile netede ca’n palmă ale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pichetul din munții Porumbacului... Când l-am văzut după v-o săptămână era umflat tot de bătaie ; spunea că tâlharii i-au pus găteje între degete și lau strâns cu lanțurile peste mâini de i le-or umflat ca niște butuci.» IX Autoritățile superioare ale statului maghiar, simțind pericolul ce izvora din cărțile de propagandă națională pe care Badea Cărțan le trecea Carpații și le răspândea românilor din Ardeal, au dat dispoziție severă de confiscare a lor. Comoara sa sufletească compusă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
coborau pe jgheab cu iuțala glonțului de tun. Batâr de am fi dus-o mai ușor primăvara. Dar atunci trudeam la robot în apa adâncă până la brâu, rece, abia topită din neaua munților. Căram butuci. Pe mulți i-au îngropat butucii de vii ; trupuri zdrențuite și dărăbuite. Nu i bai, că și atunci dormeam, ud leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață butuc buștean C canapei canapea ce se strânge ziua cale drum îngust de hotar căldărit amețit, beat cănceu cană pentru apă capeneață cutie cărigă roată cărare drum de picior, potecă căroaie căruț cu două roate tras de om cărăbănit dus căscat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ca câinii pentru a se înlocui unii pe alții. În acest scop, se acuză cu patimă nemăsurată..." Spre a concluziona cu năduf, în martie 1941: "Nici dracu' nu-i poate împăca pe toți, darămite eu..." * "P e vremea când tăiam butuci / Să ne-ncălzim, să facem cina / Și căram apă cu găleata / Nu cumpăram nimic de-a gata / Știam să mânuiesc și sapa / Și-l citeam și pe Shakespeare / Cum de-aveam timp? Acum mă mir. / Pe vremea când umblam pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un tablou al meu pentru posteritate. Cine va reuși, va primi jumătate din tezaurul împărăției și pe fata mea, singura mea odraslă, giuvaerul vieții mele, în căsătorie... Dar cine va îndrăzni și nu va reuși, îi voi tăia căpățâna pe butuc, în piața publică din Capitală. Ei, ne-am înțeles? Înțeles, Măria Ta!, au răspuns sfetnicii tremurând și alergând care încotro să-i îndeplinească întocmai și cât mai curând porunca. Fiindcă, în caz contrar, li se tăiau și lor capetele pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ia cu el, ca să ne scoată oricând basma curată cu crizele și certificatul lui. — Mi-e că tot o criză d-aia ai avut și când i-ai tras lu’ moșu' o rangă-n cap și l-ai pus pe butuci... Laur clipește parșiv peste umăr: — Și nu te râde, părințele, că tot eu v-aș scăpa și din nenorocirea asta. I-ați dat la cap, i-ați golit curtea, iau totu’ asupra mea, că eram În crize și nu știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Descrierea stemei: Stema orașului Târgu-Neamț, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut având fond albastru, pe care se profilează un zid crenelat de argint, dotat în centru cu un scut de dimensiuni mai mici, roșu, încărcat cu un butuc de vită având patru ciorchini de struguri și două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - zidul simbolizează Cetatea Neamț și relevă continuitatea de locuire; - butucul
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
butuc de vită având patru ciorchini de struguri și două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - zidul simbolizează Cetatea Neamț și relevă continuitatea de locuire; - butucul de vită de vie, preluat de vechiul sigiliu al orașului, amintește bogățiile naturale, bogățiile solului și ale subsolului, comuniunea cu natura; - coroană murala definește localitatea ca centru urban, evocă comuniunea locuitorilor. Anexă 10 STEMA ORAȘULUI TEIUS este publicată în Monitorul
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
3. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) fanetele naturale, plantele cultivate sub plante protectoare, ierburile semănate pentru fertilizare sau pentru pășunat; ... b) plantele decorative (grădini de flori, tufișuri, pomi, pajiști etc.); ... c) livezile de pomi fructiferi, arborii și arbuștii fructiferi, butuci de vie, plantațiile de căpșuni, zmeura și alte fructe; ... d) plantațiile de păduri; ... e) pepenierele de orice fel; ... f) culturile aflate în sere și răsadnițe. ... -----------
NORMA din 9 februarie 1988 de asigurare şi tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a culturilor agricole şi a rodului viilor aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125653_a_126982]
-
3. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) fanetele naturale, plantele cultivate sub plante protectoare, ierburile semănate pentru fertilizare sau pentru pășunat; ... b) plantele decorative (grădini de flori, tufișuri, pomi, pajiști etc.); ... c) livezile de pomi fructiferi, arborii și arbuștii fructiferi, butuci de vie, plantațiile de căpșuni, zmeura și alte fructe; ... d) plantațiile de păduri; ... e) pepenierele de orice fel; ... f) culturile aflate în sere și răsadnițe. ... Anexă 3 NORMELE și tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a animalelor 300
DECRET nr. 35 din 9 februarie 1988 privind perfecţionarea sistemului asigurărilor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
greci, vinul era alfa și omega colonizării comerciale. Grecia captivă (a devenit provincie romană în 146 î.Hr.) a captivat Roma, în timp ce Mare Nostrum devenea o mare a vinului, iar legiunile romane se mobilizau la cea mai mică tulburare sub semnul butucului de viță-de-vie, baston de comandă al centurionului. În acest sens, comerțul cu vin nu a fost fără îndoială străin de anumite războaie. Este adevărat că la Roma negustorii de vin (negotiatores vinarii) au fost printre cei care au contribuit la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
estul Statelor-Unite, filoxera 126, vehiculată prin intermediul căii ferate, a atacat podgoriile de pe coasta vestică. California, sădită la vremea aceea cu soiuri europene, a fost devastată în întregime. Ca și în Franța, soluția a fost aceea a grefării varietăților atinse pe butuci indigeni care rezistau parazitului. Printr-o revenire ironică a situației de mai demult, filoxera, care în secolul trecut a distrus viile franceze, a reînceput, în 1992, să facă ravagii în podgoriile californiene. Potrivit specialiștilor, există riscul ca în următorii zece
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ani, poate chiar mai repede, filoxera să afecteze mai bine de jumătate din exploatările viticole: 20 000 de ha de vie din 26 000 de ha cu soiuri nobile, în văile Napa și Sonoma, vor trebui probabil smulse și replantate, butucul care poartă grefa rezistând teribilului parazit. Un alt flagel care nu a reușit să nimicească industria vinicolă a Statelor-Unite a fost "prohibiția". Din fericire, la 6 decembrie 1933, cel de-al treizeci și doilea președinte al Statelor-Unite, Franklin Delano Roosevelt
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]