3,117 matches
-
și cunoscută sub denumirea de „vișinată” ... -`Neața, domn' Petrică! îl trezi din amorțeală o voce binecunoscută. Văzându-l pe bătrânul Marmeladov, lui domn' Petrică-i mai veni inima la loc, pentru că prezența acestuia, la acea oră, în incinta afumată a cârciumii, îi dădea speranța unei zile cu profit cel puțin normal. Porecla bătrânului îl făcea să zâmbească, de fiecare dată când îl vedea intrând pe ușă, întrucât nu se putea abține să n-o asocieze cu starea în care va pleca
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
Nea Marmy mișcă din cap într-un fel care, în afară de faptul că transmitea o confirmare indubitabilă, părea să conțină și o ușoară apostrofare, de genul: „Dacă știi, la ce mă mai întrebi?”. -Bună dimineața, bună dimineața! răsună dinspre intrarea în cârciumă, salutul repetat al lui Bebe, tâmplarul, care se pare că iar era in criză de comenzi, altminteri el fiind un fidel client de seară al speluncii lui domn' Petrică. Cei doi îi răspunseră aproape în același timp, bătrânul întorcându-se
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
doi clienți se întoarseră iar Petrică-și ridică surprins - dar mulțumit - privirea spre locul respectiv, unde ajunsese neobservat de nimeni Procuroru', care acum le zâmbea șăgalnic, cu mâna dreaptă ridicată-n sus, în semn de salut. Referință Bibliografică: Povești din cârciumă - 1. Gripa porcină / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul I, 25 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Liviu Gogu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
cu certitudine că acest lucru este inevitabil. Potaia este peste tot. Ea tinde, mai întotdeauna spre poziții de lider. Așa că, de cele mai multe ori, o s-o vedeți în postura de șef de haită - mai mică sau mai mare.... IX. POVEȘTI DIN CÂRCIUMĂ - 2. VISCOL ȘI FLORI, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011. Fumul gros și înecăcios din cârciumă fu serios amenințat de încercarea lui Fanică Iubărețu de a părăsi încăperea. În clipa în care omul, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
ori, o s-o vedeți în postura de șef de haită - mai mică sau mai mare.... IX. POVEȘTI DIN CÂRCIUMĂ - 2. VISCOL ȘI FLORI, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011. Fumul gros și înecăcios din cârciumă fu serios amenințat de încercarea lui Fanică Iubărețu de a părăsi încăperea. În clipa în care omul, cu echilibrul grav afectat de cantitatea semnificativă de „adio mamă” ingurgitată, deschise ușa, viscolul nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă, iar remarca haioasă stârni hohote de râs printre comesenii săi, care știau cam ce fel de „whisky” consumă respectivul. Citește mai mult Fumul gros și înecăcios din cârciumă fu serios amenințat de încercarea lui Fanică Iubărețu de a părăsi încăperea. În clipa în care omul, cu echilibrul grav afectat de cantitatea semnificativă de „adio mamă” ingurgitată, deschise ușa, viscolul nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
undeva din mijlocul speluncii.- Fănica, fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă, iar remarca haioasă stârni hohote de râs printre comesenii săi, care știau cam ce fel de „whisky” consumă respectivul.... X. POVEȘTI DIN CÂRCIUMĂ - 1. GRIPA PORCINĂ, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 237 din 25 august 2011. E aproape ora zece, iar prin micuța bodegă de cartier, botezată, mai în glumă, mai în serios, „La vișinica parfumată”, cam bate vântul. Nu vântul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
la tine. - Vania, la mine-i bine, și i-am arătat cu mâna fruntea capului, nu e bine la tine... Ai înțeles cum se spune? - Bine, bine... Marine, da nu bine, așa-i? Râdea ca un bețiv buimac ieșit din cârciumă. Când nimeni nu se aștepta să-l mai vadă pe Ceapaev, ne-am pomenit cu el că bagă capul în mașină și se uita la noi cum lucram. Cascheta o ținea în mână, iar dovleacul pe care mai rămăseseră câteva
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
-n zăvoi, Când apare luna plină, S-o aștept, când trece-acasă, Și cu grație se-nclină... Mi-a trecut la altă masă. Gheorghe-nchină și se roagă: - Doame-ajută!... iar mi-e bine: Iar mă-mbăt și pierd o doagă, Cade cârciuma pe mine... S-a slăbit și-i putrezită... Hei, Mariță...umple cana! Setea-i tare-afurisită... S-a stricat la butoi vrana? Chirea lasă-ncet arcușul Pe o strună de vioară; Stan s-a-ncins jucând Călușul: Cum mai saltă..., parcă
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
mai spună: “Cârciumioara n-o uita!” Cum nici eu, pe-al meu tată, N-am uitat, fiindcă-a slujit Cârciumioara minunată - Și din suflet m-a iubit. Dragul meu tată, Ilie Voican, a slujit în mare iubire și credință în „cârciuma fermecată” peste 65 de ani, acolo unde în copilărie am deprins meșteșugul cântecului nepieritor, am învățat din măietria lăutarilor vestiți ce înseamnă adevărata muzică de suflet și m-am bucurat de-o dragoste paternă cum nu pot s-o descriu
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
tot. Ia-o mai ușurel că nu pricep. Cum avea, dar nu avea? - Soț avea, însă era un bețiv, care stătea mai mult prin birturi, decât pe acasă. Cum cobora de pe munte din pădure, unde lucra, cum se oprea la cârciumă și nu mai ajungea acasă, decât atunci când își făcea plinul. - Până aici am priceput. Dar de ce nu era la maternitate femeia? Pe ăia de la maternitate nu-i interesează unde-i soțul. - Ei, este mai complicat de explicat și de înțeles
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
mea epică , de mâine! Întunericul suge ca un vampir , gheizerele de pe chip. Noaptea, când vocile copacilor , trase-n furouri de cașmir , narează lunii cu bigudiuri haioase, despre hard diskuri interne defecte, eu abdic în șoaptă de la existență. Sfinții prinși prin cârciumi sacre , molfăie pesmeticele iluzii ale liberului arbitru. La Naiba, tată, cu îmbrățișările fără contur! La naiba , mamă, cu apelurile incinerate! Referință Bibliografică: LA NAIBA! Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17 martie 2017. Drepturi
LA NAIBA! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340239_a_341568]
-
cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - Mai lasă dracu' rachiu'! Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracu'... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar dracu'! - Mergi și ia-i de la Jenică, Iani-ți poate confirma
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340444_a_341773]
-
malul unor mlaștini care se întind până spre stepele Rusiei. Un parfum de groază și mister străbate narațiunea însă în realitate casa, dacă o putem numi așa, lui Bibănel este exact în marginea satului și se vede foarte bine de la cârciumă iar întinsele mlaștini sunt doar o baltă care vara, pe timp de secetă, chiar seacă. Asta nu înseamnă însă că numitul Bibănel, singurul fiu al lui Bibanu, numit cu drag de consăteni Suloi, nu are un rol important în comunitate
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
vaca și să o recupereze. În asemenea condiții, ce să mai faci!? Bibănel se alătură fiarei și cu chiu cu vai scoaseră vaca din mlaștină iar Mățău, un adevărat gentleman îi mulțumi scuipându-l în ochi. Numai că seara, la cârciumă, gospodarul povesti celor din jur prin ce întâmplare misterioasă trecuse el și cum nenorocitul de Bibănel pe care îl avea ca pe un copil de suflet se dovedise a fi un fel de profet, că altfel nu se poate explica
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
se împrăștie zvonul că a suferit moarte de martir înecându-se în mlaștina cea necuprinsă... Oamenii, buni la inimă și creștini cu frica bunului Dumnezeu îl pomeneau mai mereu cu evlavie și vărsau câte un strop de băutură pe dușumeaua cârciumii întru odihna sufletului său... Doar Schinu’ un tâmpit care se dădea mare fiindcă avea atelaj, adică o cotigă trasă de un măgăruș scheletic, veni el cu o poveste de tot râsul cum că Bibănel ar fi în satul de dincolo de
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
ajuns ajutor de felcer lucru tare bun dacă te gândești că pe vremea aceea soldații se instruiau în cel mai fierbinte sector al luptei, acela de pe ogoare unde strângeau recolta în locul țăranilor întrucât aceștia trebuiau să dezbată problemele țării la cârciumă. Iar contactele inerente între soldați și doamnele autohtone de pe tarlale se finalizau și cu tot felul de mici probleme de la păduchii lați la gonoree sau sifilis. Deci, ajuns acum felcer, deși habar nu avea să panseze o zgaibă, se plimba
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
că am probleme?“ Văd asta la cei episodici,băutori de tip „binge“. „Binge“ înseamnă consum în salturi, perioade de abstineță urmate de consum intens. Aceștia cred că a fi alcoolic înseamnă să fii în fiecare zi în șanț sau la cârciumă. Spun că nu au probleme pentru că ei nu beau așa... Cea mai mare provocare e sa înțeleagă că au o problemă legată de alcool. Apoi să renunțe la a se culpabiliza. Să înțeleagă că alcoolul nu e ceva cu care
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ () [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
70 de ani și muncește în Italia pentru ca banca să nu-i execute apartamentul băiatului de 40 de ani. În Schela Cladovei, bărbații aproape că nu se mai ridică dimineața din pat, pentru că nu au unde să mai meargă în afară de cârciumi și case de pariuri. - Ce să fac, mamă, cu pensia din România? Am muncit 42 de ani și am 950 lei pensie. Sunt cuvintele doamnei Anica, o femeie văduvă de 62 de ani care muncește pentru fete și nepoții. Ajunse
„- Ana, tu ești sclava noastră!” Dintre sutele de femei care au plecat din Schela Cladovei să îngrijească bătrâni în Italia, una este mama mea () [Corola-blog/BlogPost/338406_a_339735]
-
ta. Tot ce ai realizat, a fost cu ajutorul Său. Nu face greșeala pe care a făcut-o societatea care te-a adoptat! Am călătorit destul prin Olanda, Belgia, UK, Norvegia și alte țări civilizate și am văzut biserici transformate în cârciumi, librării și alte destinații. Nu sunt adeptul ideii că biserica (oricare ar fi ea), te mântuiește. Importantă este relația ta cu Creatorul tuturor lucrurilor. Eu pentru asta pledez. Îți doresc ca anul acesta să-ți aducă tot ce știe Dumnezeu
„Îmi place să plătesc taxe. Iar cu cât muncesc mai mult peste program, cu atât sunt taxat mai mult”. Un emigrant român descoperă modelul suedez () [Corola-blog/BlogPost/338831_a_340160]
-
vreo douăzeci de ori la întrebarea „cu te ocupi?” în timp ce urli în interior și îți vine să-i scuturi bine pe toți cei de acolo sau să decimezi barul cu cocktail-uri pentru ca, în final, să intonezi „Cine a pus cârciuma-n drum”, spre șocul și dezaprobarea profesioniștilor de acolo. Dar nu o faci, la fel cum nu ai făcut nimic de genul acesta în facultate, pentru că mediul acela steril de emoție și gândire te încorsetează, te paralizează și îți ucide
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului () [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
leat! - Da, dar dumneavoastră ați avut alt traseu. Mie mi s-a tras de la o sticlă de... secărică! - Ce e secărica? - Era o băutură prin anii `30-`50. Tata era cârciumar într-un sat de lângă Dunăre, aproape de Orșova. Avea o cârciumă în două camere de la parterul casei noastre. Veneau oamenii din sat, fel de fel. Odată, unul, bețiv ordinar, s-a îmbătat și i-a cerut o sticlă de secărică tatii, dar fără bani. Tata nu i-a dat. A venit
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
Se cultivă viea pe o suprafață de 158 de hect., din care 95 hect. nelucrătoare. Livezi cu pruni sunt pe o suprafață de 8 hect. Comerciul se face de 15 oameni, toți Români, în 15 stabilimente comerciale, din care 8 cârciumi. Are o școală primară de băieți și una de fete. În comuna sunt 2 biserici. Drumul județean Bârlad - Galați trece prin acest sat. Contribuțiile directe ale locuitorilor cam ating cifră de 8177 l. 96 b. Teritoriul comunei este deluros. Pe
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
lui Hristos a ieșit din catacombe. Ea strălucește orbitor pe pământul acestei țări, înalt zidită în inimile noastre. A fost dărâmată Biserica Enei, dar cine dintre noi, români și creștini, o poate uita? Se va ridica pe locul ei o cârciumă, simbol al unei concepții care socotește biserica o plagă, iar cârciuma o fericire pentru popor... Vai de arhitectul care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
acestei țări, înalt zidită în inimile noastre. A fost dărâmată Biserica Enei, dar cine dintre noi, români și creștini, o poate uita? Se va ridica pe locul ei o cârciumă, simbol al unei concepții care socotește biserica o plagă, iar cârciuma o fericire pentru popor... Vai de arhitectul care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de credință! Vai oficialității care își va clădi gloria și autoritatea pe
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]