19,662 matches
-
Substanța chimică a ne-somnului, insomniei, este noradrenalina... Pe cînd, invers, hipersomniacii, cei ce au tendința de a dormi tot timpul, suferă de o eliberare prea mare de serotomină, agentul chimic al somnului, avînd loc accese de somn efemer, de căderi bruște ale tonusului muscular, fenomen numit narcolepsie. Interesant: visul nu apare niciodată la reptile. La păsări, în proporții infime. Visul nu "înflorește" decît la mamiferele cu sîngele cald. Puii s-a dovedit că visează mai mult decît adulții. Aceasta, cu
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
-ți da seama cînd ai murit. * Nici o lumină nu e atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te confrunți cu o incongruență dintre
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
numai că nu au mărturisit și nici nu au de gînd s-o facă, dar au fost mai mult decît deranjați, devreme ce ai primit telefoane de amenințare. Telefoanele astea spun un singur lucru, anume că, după 11 ani de la căderea comunismului oamenii ăștia nu numai că nu se simt vinovați de crimă, ci, dimpotrivă, ar comite-o în continuare. Ai zis că Dumnezeu ne-a ferit pe noi, spre deosebire de cei de dinaintea noastră. Nu, nu ne-a mai ferit Dumnezeu. Ne-
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
-ți da seama cînd ai murit. * Nici o lumină nu e atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te confrunți cu o incongruență dintre
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
succesele sale anterioare: The White Ballon (Camera d'Or, Cannes 1995) și The Mirror (Leopardul de Aur, Locarno 1997). Foarte interesantă și întâlnirea cu un regizor - Tom Tykwer (36 de ani) - figură emblematică a noii generații de realizatori, afirmați după căderea Zidului Berlinului în 1989 și care, prin creațiile lor, au făcut ca cinematograful german să redevină la ora actuală unul dintre cele mai creative și mai dinamice din Europa. 18 filme de lung metraj, 4 scurt metraje și 13 regizori
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
ar fi ca un avion cu o singură aripă". I-auzi! Va să zică, de aia ne merge nouă - europeni înnăscuți, nu? - prost, pentru că ne lipsește "aripa" rusească! De ținut minte! Dar cel mai mult tânjesc după agitația depunătorilor la FNI! O dată cu căderea Convenției Democrate și a lui Emil Constantinescu, a dispărut și umanitatea disperată ce ocupa prim-planurile micilor ecrane. Bătrânii înfometați, femeile despletite, bărbații ce amenințau că-și dau foc dacă nu li se restituie pe loc sumele depuse au fost
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
fost cerută cu oarecare politețe, românii pierd astăzi jumătate din Transilvania, restituită "marii mutilate" prin "arbitrajul" lui Ribbentrop și Ciano. Aceste experiențe ale României, acumulate în două luni, se datoresc în exclusivitate politicii lui Hitler, succeselor militare ale Germaniei și căderii Franței". Apoi, lucrurile politice se schimbă în țară, regele e detronat, instalîndu-se dictatura lui Ion Antonescu. La 30 septembrie aflăm în jurnalul ambasadorului de Weck următoarea însemnare: "Guvernul mizerabil de la Vichy, prezidat de un mareșal curajos și glorios pe vremuri
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
impresia cetățeanului obișnuit că de mai bine de un deceniu România merge din rău în mai rău. Aici, fără îndoială, a contribuit și presa vînătoare de imaginare dezastre și aproape deloc interesată de ceea ce s-a făcut vizibil bine de la căderea lui Ceaușescu încoace. Răzvan Theodorescu n-a dat presei nici un prilej de a-l aduce pe pagina întîi, cu declarații "fulminante" împotriva lui Ion Caramitru. Și dacă noul ministru al Culturii nu-și va schimba atitudinea, probabil că nu se
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
splendorile construcțiilor și ale grădinilor, ordinea legilor și fenomenelor naturii. Distincția ținutei conducătorilor, starea de mizerie cumplită a săracilor și bolnavilor vremii, bucuriile afecțiunii văzute pe chipul prietenilor, al copiilor și al părinților, desfătările unei întâlniri neașteptate, deliciile raiului înainte de cădere etc. Frumusețea literară deși uneori criticată ca venind de la idololatri e în general apreciată și cultivată de scriitori ca Sfântul Ciprian, Lactanțiu, Fericiții Ieronim și Augustin, Scrisoarea către Diognet, Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur etc71
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
naște ca fruct al Erosului nu e decît o travestire a dorinței de Celălalt. Astfel este amendat nu numai Sartre, ci și Hegel care socotea că orice raport erotic se petrece între un stăpîn și o slugă. * Boala: trufia unei căderi fiziologice, care-și poate aroga o doctrină. * Disprețul față de vorbele de spirit - de reținut! - al unui francez: "a trage cu pușca în idei" (Benjamin Constant). * Cotitura spre sadism a unui cuvînt: a pedepsi, aflu că provine de la o formă a
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
demult, de cînd citisem întîia oară Pe strada Mîntuleasa, turburătoarea nuvelă La țigănci. La un seminar universitar, nu demult, unul dintre studenții criticului Nicolae Manolescu remarcase o anume asemănare de atmosferă, parcă, între proza lui M. Eliade și a autorului Căderii în lume. Manolescu a relatat acest lucru într-un editorial al revistei, care m-a surprins. Și cred că observația nu se referea la o coincidență. Anume că Mircea Eliade, în tinerețea lui de legionar, ca a atîtor intelectuali români
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
jos și eroul romanului meu, Vătășescu, student legionar și el, din nordul Moldovei pînă la Turnu Severin; pentru vina de a fi adăpostit la el acasă, o evreică ziaristă, colegă cu el. Nu din pricina aceasta, deci. De altminteri, cînd scriam Căderea în lume nici nu auzisem de episodul din biografia lui Eliade. Pură întîmplare. Deși în natură nu există hazard. Apropierea cred că privește tentația de a introduce cititorul în atmosfera străveche a Bucureștiului, strălucit protagonist fiind Mateiu Caragiale. Străzile mai
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
scos ori înlocuit. Ghipsul, murdar, cu ceva scris pe el cu creion chimic, se pare că data... Curios, la cealaltă mînă, validă, dreapta, are un ceas-brățară străin, un Doxa, însă, sub sticla lui a rămas praf sau noroi din timpul căderii prin grohotiș și cît zăcuse cu fetița ei împreună în prăpastie... Nu se știe cum mai puteau limbile ceasului să se învîrtă, să se miște, de noroiul uscat strecurat acolo în cădere... Pe urmă, rămînînd singur cu ea, după ce rudele
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
lui a rămas praf sau noroi din timpul căderii prin grohotiș și cît zăcuse cu fetița ei împreună în prăpastie... Nu se știe cum mai puteau limbile ceasului să se învîrtă, să se miște, de noroiul uscat strecurat acolo în cădere... Pe urmă, rămînînd singur cu ea, după ce rudele ei plecaseră, intrasem în vorbă cu ea, iar ea continuase în limba română cu acel perfect simplu, - timpul românesc săltăreț, incapabil, cu neputință să povestești cu el o tragedie: Mă bucurai de
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
1917 în Rusia și 1933 în Germania. "Al doilea cerc" era reprezentat de... Istorie! "Istoria - era de părere Husserl - nu este altceva decît mișcarea vie de solidaritate și de implicare mutuală a formării de sens și a sedimentelor sensului originar". Căderea în Istorie s-a produs de-a lungul Secolelor al XVIII-XIX și XX-lea, începînd cu "Secolul Luminilor" (Enciclopediștii, Rousseau și Voltaire), Revoluția Franceză, Hegel, Marx și Nietzsche ("Dumnezeu a murit!") și a continuat pînă la Blumenberg și toți filosofii
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
are mare curs. O altă structură dispărută, derivată din cea descrisă anterior, e cea eliptică. Unele scrisori se încheie, simplu, cu "Amic" (Haret, 1897; Hasdeu, 1897) sau "Amic sincer" (Iorga, 1896), cărora le urmează desigur semnătura. Un exemplu interesant de cădere în desuetudine îl oferă unul dintre cuvintele cele mai frecvente în formulele de încheiere de acum un secol: devotat. îl găsim la mai mulți autori, în combinații diferite: de la "Al dumitale amic devotat" (Haret, 1897; Iorga, 1899), "Al dumitale coleg
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
observații toate interesante pentru noi azi, încît e foarte greu să selectezi cîteva. Toate evenimentele sînt văzute cu un ochi foarte avizat, documentația fiind diversă și adaptată poveștii la care se asistă, Waldeck nu privește ca o străină lumea românescă. Căderea Parisului care coincide cu venirea ei în București e comentată din perspectiva francofiliei autohtone pentru justificarea căreia autoarea sapă adînc în istoria noastră. Relația dintre Carol al II-lea și Elena Lupescu e reconstituită și comentată dintr-o perspectivă atît
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
mai trist exemplu e cel al PNȚCD. Acest partid care a coagulat lupta anticomunistă, pe vremuri, n-a înțeles că această luptă nu prea mai impresionează pe nimeni, în prezent. Ieșirea din Parlament a acestui partid a fost marcată de căderea de la putere a lui Ion Diaconescu, venerabilul lider țărănist care a fost săpat de jos de alți venerabili ai partidului. * După experiența acestor alegeri, se pare că și cei doi mari tehnocrați se vor lăsa furați de politică. Teodor Stolojan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
era slabă. Era o poezie prozaică și discursivă. Cred că scriu mai bine proză lirică decât poezie prozaică. L.V.: O ultimă întrebare: cât anume știți despre realitatea comunistă pe care ați descris-o în The Porcupine? Ce înseamnă pentru dvs. căderea comunismului? J.B.: M-am născut în 1946, deci sunt copil al Războiului rece. Am studiat rusa la școală și la facultate. în 1965 am făcut o lungă excursie cu prietenii - am condus din Anglia, prin Germania și Polonia, până-n Rusia
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
Rusia, Leningrad, Kiev, Odesa, apoi în România, Ungaria, Cehoslovacia și înapoi acasă. Am vizitat din nou România în 1979 - în țara dvs. am cerut-o în căsătorie pe soția mea. Am fost de două ori în Bulgaria, o dată în ajunul căderii comunismului, a doua oară chiar când acesta se prăbușea. Cunosc deci împrejurările. Când scriam The Porcupine, m-au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat - sentimentul festivist de
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
în căsătorie pe soția mea. Am fost de două ori în Bulgaria, o dată în ajunul căderii comunismului, a doua oară chiar când acesta se prăbușea. Cunosc deci împrejurările. Când scriam The Porcupine, m-au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat - sentimentul festivist de victorie al Occidentului, pierderea ideilor bune și adevărate ale Stângii (opuse tendințelor totalitare), terorismul violent al sistemului capitalist în expansiune. 8 noiembrie 2000
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
irevocabil. Creatura care e autorul devine un receptacol al Creației, eliberînd din strînsoarea intimității sale dimensiuni progresive, pînă la o scară planetară: "în cameră e liniște sau nu/ fereastra e deschisă și zgomotele/ orașului au loc în creierul meu/ neliniștea căderii creionului pe podea/ căderea lui nesfîrșită ca-ntr-o prăpastie/ marile culturi de cereale izbucnind în degetele mele/ atunci cînd bat aceste litere la antedeluvianul meu CONSUL/ diminețile ascunse-n cutele cămășilor/ și-ncercînd de acolo să mă catapulteze-n toate
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
autorul devine un receptacol al Creației, eliberînd din strînsoarea intimității sale dimensiuni progresive, pînă la o scară planetară: "în cameră e liniște sau nu/ fereastra e deschisă și zgomotele/ orașului au loc în creierul meu/ neliniștea căderii creionului pe podea/ căderea lui nesfîrșită ca-ntr-o prăpastie/ marile culturi de cereale izbucnind în degetele mele/ atunci cînd bat aceste litere la antedeluvianul meu CONSUL/ diminețile ascunse-n cutele cămășilor/ și-ncercînd de acolo să mă catapulteze-n toate unghiurile planetei" (Poem refuzat
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
are ce face, deoarece trebuie să acorde anumite satisfacții celor care l-au ajutat să repurteze victoria. Omenesc, prea omenesc ar spune Nietzsche. Dar, gesturile în favoarea partizanilor trebuie azi, în România, reduse la minimum. La fel și orgoliile personale. După căderea lui Nero la Roma a devenit principe un reprezentant al aristocrației senatoriale, Galba. Bătrân, el a crezut că se va impune dacă va adopta un tânăr strălucit care să-i succeadă la domnie. Istoricul Tacitus îi atribuie cu această ocazie
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
își susținea pruncul din pîntec cu cealaltă. Cînd, după ani buni, puștiul și-a constrîns mama să-i spună toate acestea, a întrevăzut pentru prima oară în ochii ei semnele crizelor devastatoare de nervi ce aveau să-i marcheze. În timpul căderilor depresive, obsedată de gîndul că ar putea, ea, atît de devotată soțului și copiilor, să le facă rău, chiar să-i ucidă, Lisa fugea de acasă, iar băiatul o căuta, uneori în compania unui prieten, la periferia dezolantă a orașului
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]