2,351 matches
-
salivă, tăișul briciului rămâne pe cât de redutabil, pe atât de ineficient. De multe ori, bucăți întregi de piele cad jupuite odată cu barba. Fără îndoială, Panthagathus este un expert, crema elitei din profesia lui. Dar ceilalți... Oleacă mai pricepuți decât niște călăi. Nici măcar în Antiohus nu are încredere să-l lase să-i umble cu briciul pe față ori pe gât. Doar câte un pic, la ceafă. Își pipăie nervos cicatricele minuscule de pe bărbie. Încearcă să mai amâne un pic neplăcuta operație
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se deschise. Convoiul se opri. În așteptarea morții, osândiții nu mai aveau strop de sânge în obrajii bătuți de vânt. În mijlocul gardului din pari stăteau proaspăt înfipți trei stâlpi înconjurați de paie și vreascuri. Se ridicau drepți întocmai ca niște călăi înalți de stat. Pe când temnicerii legau din nou mâinile celor trei, slujbașul de la judecătorie se apropie de ei. — Ia ascultați, tot nu vreți să vă lepădați credința creștină? E ultima oară când mai puteți! Cei doi misionari scuturară din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și plin de ifose, cu conturi în Elveția, decât copilul mort la sânul secat de lapte a mamei lui, care în afară de zeamă de urzici nu mai avea nimic altceva de mâncare? Oare de ce m-ar impresiona atât de mult soarta călăului Iuliu Maniu care în 1933 a ordonat cu sânge rece ca armata să tragă în plin cu gloanțe de război în greviștii care nu cereau altceva decât pâine și o viață mai omenească? Singura remarcă pe care o pot face
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lui Voiculescu) și adus în fața tribunalului, care l-a condamnat la moarte prin tăierea capului, (păi ce credeați altfel? Pe timpul acela nene, judecătorii nu se încurcau atât de mult în procedură, și una, două, te și dădea pe mâna călăului care, foarte grijuliu ca tu să ajungi cu bine direct în calendar, ca martir, își făcea cruce și hârști, cu cuțitoiul). Cei trei tineri convertiți, (rămași se pare cu capetele intacte, pe umeri), i-au dus trupul neînsuflețit la Terni
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
severitatea lor tranșantă; comuniunea pe plan intelectual pare imposibilă; Sandu refuză ideea căsătoriei, declară uneori că vrea să se debaraseze de partenera sa, dar o cheamă cu disperare ori de câte ori sunt temporar despărțiți. Relațiile dintre ei devin relații sado-masochiste, relații dintre călău și victimă. Romanul tinde în permanență către ambiguitate. Sinceritatea jurnalului lui Sandu este cum nu se poate mai îndoielnică, deoarece el îl scrie cu gândul că va fi citit și de Irina. Finalul cărții este esențialmente deschis, căci rațiunea lui
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
iar acum Lidania, printre lacrimi, reuși cu greu să-i spună care fusese motivul. Odetta își dăduse seama că era însărcinată și îi mărturisise imediat, cu o fermitate rece, că nu ar fi acceptat niciodată în pântece copilul unuia dintre călăii săi. Chiar în acel moment, de profundă solidaritate, doi războinici veniseră să-l ia de acolo. Ieșind într-un loc deschis pentru prima oară după trei zile de clauzură, străbătuse cuprins de o mânie violentă distanța ce despărțea depozitul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
contempla roadele muncii. O vreme, adunați în cerc în jurul focului înalt, burgunzii rămaseră să-l privească pe hunul care ardea. El începu curând să se zvârcolească, zgâlțâit de spasme violente, și imediat porni să scoată strigăte răgușite și disperate, care călăilor săi le smulseră comentarii de satisfacție și câteva râsete. Din când în când, câte unul dintre ei alimenta focul, aruncând crengi, în vreme ce în aer se răspândea mirosul de carne friptă. în zadar căută Sebastianus pe chipul Fredianei un semn cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să mă umilească așa. Eu sunt cel mai demn. Ia viața mea! Canzianus, căruia Mandzuk îi legase mâinile în față, asista, cu o privire gravă și îndurerată, la scena aceea grotescă, fără să spună nimic, în vreme ce, nu departe de el, călăii săi îngrămădeau vreascuri în fața unui trunchi de copac crăpat Văzând însă cum Balamber, pradă mâniei, se trase înapoi cu un mârâit furios și îi strigă lui Inisius că-i va face pe plac, se apropie câțiva pași și îi ceru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zvâcnirile bruște ale capului, induse de gesturile bătrânului, aproape că ajunsese să se întrebe dacă mai era sau nu viață în micul animal, din ai cărui ochi, de acum sticloși, îi părea că se scurg, ca o acuzație inutilă la adresa călăului său, lacrimi de durere disperată. Nici unul dintre membri suitei de servitori nu asista la ritul străvechi - o interziceau legile imperiale. Alături de Hippolita se afla doar prietena sa din totdeauna, frumoasa Flavia Sextilia, care ținea ochii în jos, iar cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pur și simplu, cu fiori. Nu ocoleau nici Hamlet, nici Regele Lear, nici Fortuna. Uneori, bătrâna amesteca pasajele din Richard al III-lea cu cele din Visul unei nopți de vară, stârnind o harababură de nedescris. Începea cu: „E vreun călău pe-aici?“. Și o punea pe Mașa să-l caute prin toate ungherele. Apoi continua: „Nu-i nici un călău. Eu sunt. Să fug! De mine? Sunt o nemernică! Sperjurul, cel mai ticălos sperjur, omorul, cel mai ticălos omor, tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Richard al III-lea cu cele din Visul unei nopți de vară, stârnind o harababură de nedescris. Începea cu: „E vreun călău pe-aici?“. Și o punea pe Mașa să-l caute prin toate ungherele. Apoi continua: „Nu-i nici un călău. Eu sunt. Să fug! De mine? Sunt o nemernică! Sperjurul, cel mai ticălos sperjur, omorul, cel mai ticălos omor, tot ce-i păcat, păcate de tot soiul, mă-nvinuie răcnind: ești vinovată! Nu-i om să-i fie milă dacă mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
gânduri și speriată, făcu cale Întoarsă. Prea târziu. Unul din milițieni Îi tăie calea acostând-o, cu o voce ce nu admitea replică. „Prezintă actul de indentitate, și legitimația de serviciu...” Biata fată Încremeni de frică. Extrem de intimidată, privea la călău făcând presupuneri cam ce anume acesta dorea În timp ce torționarul ridică vocea. „Ești surdă...!? Ori nu vorbești românește...?? Mai repet odată, actele la control...!!” Bruma cunoștințelor de limbă română Îi reveni În memorie Înțelegând de fapt: milițianul dorea s’o legitimeze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
au fost sudate. Mai puțin Încrezător Tony Pavone, desprinse din grindă o bucățică de soluție cristalizată care cu un ușor efort se sfărâmă Între degetele sale În mici fărâme, mai mult În praf...!! Câtă ignoranță, bătaie de joc oferită din partea călăilor aflați la putere, Încercând să păcălească lumea cu vorbele lor demagogice, mincinoase la exasperare, punând În pericol viața acestor locatari...!! Câteva zile avu parte de liniște. Nu pentru mult timp Însă deoarece,atunci când se aștepta mai puțin fu chemat la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
inchiziția veacurilor de tristă amintire...! Lucrători bine hrăniți și salarii pe măsura ferocității lor, nu se osteneau să opțină dovezi pentru a te pune sub acuzare. Nici vorbă...! Te teroriza aplicând metode canibalice Încât declarai scriind pe hârtie, tot ce călăul Îți ordona...! Dacă totuși, anumite mărunte treburi de evidența populației te obliga să escaladezi cele câteva trepte ce te ducea În curtea interioară a miliției, era imposibil să nu te treacă nădușelile, observând milițieni În uniformă, securiști civili, informatori din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se miră femeia. “Sigur...!” - mârâi torționarul. “Vina principală o ai dumneta!” “Vai de păcatele mele, eu am Înregistrat totul la poartă...!!” “Vezi, aici s-a produs delapidarea...! Trebuia să treci În registrul de poartă dar, n’ai Înregistrat...!” ridică vocea călăul. Ori n’ai fost atentă ori, mai mult ca sigur, te-au mituit nemernicii. În ambele situații vei fi părtașe la acoperirea prejudiciului plus Închisoare cu agravantă: nu ești sinceră și cauți să duci În eroare organul de Cercetare Penală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
el nu apare niciodată În registru și nu putem comite o inexactitate...! În cazul acesta scrie, da scrie, șoferul Pisiceanu Radu, el apare În repetate rânduri și e mai verosimil...!!” Supusă femeia, scrise numele șoferului, numărul mașinei, Înălțând privirea către călău. “Ce număr de delegație și câtă cantitate de tablă zincată...?” “Să zicem numărul...numai puțin te rog. Uite, cu două zile În urmă a ridicat marfă cu delegația Nr.869 așa dar, scrie delegația Nr.885 ridicând șapte tone ba
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gratificase cu un informator al lor din rândul arestaților care căutase să-l tragă de limbă provocându-l Împotriva orânduirii totalitare și În mod special În legătură cu delapidarea pentru care fuse-se arestat. Acum Își dorea un asemenea individ, dar probabil călăii, Îl ținea special singur pentru a-i deteriora moralul, a-i distruge orice forță de Împotrivire!! A zace de unul singur În celulă, zvârcolindu-te pe patul de ciment ce cu ușurință putea fi numit cavou, cu mâncarea oferită de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cât și escorta Înarmată a gardienilor se repeziră cu bastoanele de cauciuc lovind fără predilecție, Încercând să ordoneze din nou coloana dezmembrată urlând, amestecându se cu zăpada troienelor și mai ales cu arestații Încât nu mai se știa cine-i călăul și cine-i osânditul În timp ce Tony Pavone, Își imagină „Infernul” lui Dante*, socotindu-l Apă de Ploaie - față de canoanele la care erau expuși oamenii fiind omorâți Înainte de-a ști dacă trebue...! De fapt, personajele din versurile lui Dante erau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pumnii În plină față. Plin de sânge, plângând de durere am fost aruncat jos În celulă unde n’am apucat să-mi curăț fața de sânge și să-mi adun gândurile, scoțându-mă din nou la interogatoriu. „De data aceasta călăul dispăruse, iar eu am rămas cu alți torționari care s’au străduit să-și Întreacă profesorul În a smulge declarații aplicând mijloace de convingere suficient de dure. Am fost așezat la o masă cu o coală de hârtie În față
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
puteam mărturisi...? Am refuzat...!!” Același caraliu ridică vocea. „Carevasăzică, noi Încercăm să te ajutăm iar tu Îți bați joc de noi...? Dezbracăte!” „Am fost forțat să mă lungesc pe o masă fiind legat cu fața În jos, iar unul din călăi Îmi dădu una cu bastonul de cauciuc pe mușchii fesieri de am crezut că am fost spintecat În două. Am urlat Îngrozitor Însă loviturile au continuat să se prăvălească asupra mea până ce am căzut În nesimțire. Au turnat găleți cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nicolae Ceaușescu, umbli cu buzunarele goale...? Nu-mi vine a crede,totuși...Încerc să te ajut, Însă nu uita: ai promis În repetate rânduri o convorbire mai apropiată cu socrul tău Andruță Ceaușescu, referitor la rugămintea mea despre acel besmetic călău Lc.Col.Tudose Ion, dar cum nu se văd rezultatele ce să cred...! Ai uitat, nu vrei să mă ajuți ori nu-ți permite nevasta-ta...! Emil Gârlenu Însă, de fiecare dată răspundea echivoc, ca la următoarele Întâlniri tot În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Însă, norocul salvării Îi surâse atunci când nu se mai aștepta. Tony Pavone triumfa, exclamând: mulțumesc ție norocul meu, prieten bun ce Încă nu m-ai părăsit, te rog ai grijă de mine si nu mă lăsa să fiu sfâșiat de călăii destinului meu...! Cunoscuse o româncă,evreică ce emigrase În Statul Izrael cu ani În urmă. Destoinică, având un dezvoltat simț de afaceri, contra unei substanțiale sume de bani femeia promise: imediat, atunci când se va Înapoia În țara ei adoptivă să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să procure o bucățică de carne din oricare animal s’o nimeri - desigur nu putea fi vorba de miel, acesta constituia infracțiune dacă aveai cutezanța să-l jertfești aducându-l spre vânzare populației Înfometate, el urma să apară la masa călăilor și o parte la export. Având timp mai mult, unii pensionari se așezau de cu seara la ușa magazinului să fie printre primii, poate vor apuca să cumpere ceva indiferent ce se vinde, numai carne să fie. De multe ori
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Avu senzația simptomelor radioactive derulându-se violent...! Realizând amenințările primejdioase În care ființa lui să fie distrusă fără autentic motiv de către acest paranoic milițian, făcu o criză de nervi. Ca un bolid sări din scaun, trântind un picior În stomacul călăului, scuipându-l Între ochi...! „Nemernicule...!!” - apucă el să strige după care colegii anchetatorului săriră cărându-i pumni și picioare până ce Îl făcură mototol. Reuși să audă „La arest cu el”, după care căzu În nesimțire! Își reveni după miezul nopții
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pierre Bezuhov a fost foarte norocos. Desigur, era un personaj dintr-o carte. Și desigur, viața e un fel de noroc, pentru individ. Ca scos dintr-o carte. Dar Pierre a avut excepțional de mult noroc să-i atragă privirea călăului său. Eu personal nu am știut niciodată că funcționează. Nu, nu am văzut niciodată așa ceva Întâmplându-se. E un lucru pentru care merită să te rogi. Și se bazează pe ceva. Nu este o idee arbitrară. Se bazează pe credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]