10,800 matches
-
posedând lecturi întinse și asimilate, propune o restituire, în cadrul Institutului „Minerva“, a unora dintre scrierile învățatului călugăr Vartolomei Măzăreanu, autorul celebrului Panegiric al lui Ștefan cel Mare sau Cuvântul unui țăran către boieri despre care N. Iorga observa: „Măzăreanu, umilul călugăr, copilărise lângă mormântul lui Ștefan cel Mare. Împreună cu vorba frumoasă a rugăciunii, el auzise și cuvinte pe care nici o buză omenească nu le spusese, cuvinte ce se desfăceau din lespedea neagră a zidurilor, care se înălțau ca o tămâie spirituală
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
spune nimic), Vigarello dă la iveală o mulțime de informații puțin sau deloc cunoscute. De pildă, aceea că în Evul Mediu ceea ce conta era un veșmânt nici rupt, nici plin de praf, mai degrabă corect decât curat în sensul actual. Călugării aveau o sutană pentru vară și una pentru iarnă. Ideea de a se „schimba” nu le trecea prin cap nici cetățenilor obișnuiți, care nu purtau dessousuri și nu-și scoteau pălăria din cap, mai ales la masă, ca să nu le
Curat murdar! () [Corola-journal/Journalistic/3079_a_4404]
-
monasterio), ducând el aici, în pădurea Bakony din ținutul Buda o viață solitară timp de șapte ani (Locus Beel, ubi septennio solitariam vitam duxit S. Gerardus, etat in silva Bocon agri Budensis). În timpul acestei vitam contemplativam plină de realizări spirituale, călugărul Gerard ar fi postit și s-ar fi rugat (jejuniis, orationum exercitiis) întro „chilie construită la un loc ferit din pădure” (cellulam sibi silvarum secretiori loco construxerat), cum o arată Acta Sanctorum. „Chilie în care - completează mult mai târzia Legenda
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
unei „băi comune, cu apă încălzită” (termas), acolo unde, cum spune la un moment dat autorul, „încă ne așteaptă frații noștri” (nos citius praestolentur fratres ad termas). E drept că pe vremea Sf. Gerard acest balneatorium dedicat îmbăierii periodice a călugărilor nu era decât o încăpere cu butoaie mari de lemn pe post de căzi individuale, în care apa era încălzită cu pietre de râu încinse în foc, dar amănuntul denotă clar nu o sihăstrie, ci o viață monahală organizată, o
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
încăpere cu butoaie mari de lemn pe post de căzi individuale, în care apa era încălzită cu pietre de râu încinse în foc, dar amănuntul denotă clar nu o sihăstrie, ci o viață monahală organizată, o abație cu minimum 10 călugări, cum cerea regula (21, 2), a Sf. Benedict. Ori, această viață mănăstirească după regula benedictină nu se putea întâmpla decât pe malul Mureșului, în „orașul înstărit Moresena, sau Morissena, numit Cenad în cinstea victoriei ducelui Csanád șvasalul Regelui Ștefan Iț
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
în cinstea victoriei ducelui Csanád șvasalul Regelui Ștefan Iț” (Moresena seu Morissena urbs a Sancto o rege in honorem ducis sui uictoris Csanád nominata est). Acolo unde - cum spune Legenda major S. Gerardi - sosea pe la anul 1030 episcopul Gerard împreună cu călugării adunați din abațiile din Ungaria pentru a întemeia în Banat o abație benedictină și prima dioceză romano-catolică de pe teritoriul actualei Românii. Mai mult, autorul pomenește în text despre „cei care ne numim episcopi” (episcopi nominamur), certificând o dată mai mult că
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
în anul 1038, care acordase în 997 Ordinului benedictin nenumărate privilegii, reînnoite la 1001 de Carta de la Pannonhalma, regele Petrus Orseolo (1038-1041), care revoca episcopii după bunul său plac și cu sângerosul Rege Samuel Aba (1041-1044) au retras majoritatea privilegiilor călugărilor benedictini, impunând dijmuirea averilor mănăstirești. Spolierea Bisericii este, de fapt, adevăratul motiv al imprecațiilor la care se dedă Gerard la adresa potentaților locului, cu precădere a perfidului rege Aba (perfide Ovonem). Așa, de pildă, în ultimul capitol din Deliberatio regele devine
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
sau iubiții, cu nobilii lor cavaleri plecați să se lupte pe viață și moarte cu leul deșertului. Ele rabdă, așteaptă. Pe atunci, În al Treisprezecelea veac după nașterea lui Hristos, orgă aceea era nouă și june era și organistul vestit. Călugărul muzician venea peste coline, la mănăstire, de două ori pe an. Aducea Înscrisuri pe pergamente din piele de bivol și În coșul de rachița, ulcioare pline cu vin de Tohani. Sub degetele lui prelungi și osoase, orgă se supunea, cântă
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
pierdut tocmai în descoperirea acestei libertăți”. Dar farmecul acestui roman este asigurat și de figuranții simpatici sau inimoși, desfrânați sau pizmași precum Frau Erika, Șloim, Rashela și surorile ei ce vor fi duse în America, Gertrude, mama lui Gorgias, diverși călugări puși să-l spioneze pe falsul Veniaminis, Marghiolița Calimah etc., dar și detaliile ce se compun fie în tablouri, portrete, așezări umane (măhălăli, vorba lui Bacovia), inventare de meserii, veșminte de epocă (costumele mirilor Rosalia și Gorgias, de pildă), de
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
lectură publică a nuvelei Sărmanul Dionis. Negruzzi reacționează, într-adevăr, cam așa, dar nu întocmai. Florina Ilis rescrie, practic, pasajele, făcând, ca și Raymond Queneau altcândva, exerciții de stil. Textul originar suna astfel: „Eminescu continuă, continuă, în mijlocul unei mari plictiseli. Călugărul Dan se uita la umbra sa, umbra se transformă într-o fată, Maria ș...ț Citirea durase lung timp. A trebuit să luăm ceaiul pe la douăsprezece și jumătate. Nu-mi aduc aminte bine critica dlui Maiorescu asupra nuvelei, dar știu
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
convertire nu-l va scăpa de împlinirea previzibilă a legii vechi. După ce se întâmplă ceea ce le era scris boierilor naivi și lui Moțoc, Lăpușneanul însuși intră în același joc al sorții. Se îmbolnăvește, puterile îi slăbesc și apropiații îl tund călugăr. E un fel de a ispăși greșelile lumești. Însă fostul domn nu ia în calcul o asemenea posibilitate, și singur își forțează ieșirea mult mai violentă din scenă. Se cunoaște sfârșitul lui, când mitropolitul îl transformă în jertfa care va
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
și neputincioși». Și totuși se bucură de viață atât de mult...” Vorbește, cum știm, Prostia, acum despre „acei care se așteaptă la o faimă nemuritoare de pe urma faptului că scot cărți. Toți scriitorii de felul acesta, spune ea, îmi aparțin...” Despre călugări: „...râvnesc totul după o anumită regulă (...). Atâtea noduri să aibă sandala, cingătoarea să aibă culoarea cutare...” Etc. Nu e nevoie să fie călugări. Pot fi și mireni, când sunt și bucureșteni. T nu se duce o dată la biserică fără să
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
Sighișoara medievală l La această ediție - teatru, muzică și dans În fiecare vară, pe străduțele înguste, sub zidurile îmbătrânite de vreme și în piațetele Cetății Sighișoara apar intempestiv cavaleri medievali, călugări, vrăjitori, clovni și tot felul de alte personaje venite parcă dintr-o altă lume. Toate acestea se întâmplă cu ocazia organizării Festivalului Sighișoara Medievală, care se desfășoară între 29 și 31 iulie. Ediția 2005 are ca temă „Obiceiuri și credințe
Agenda2005-30-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283998_a_285327]
-
de esență divină. Mănăstirea nu avea icoane făcătoare de minuni, veniturile îi erau anemice și un izvor al tămăduirii, bine exploatat, putea deveni, după cîteva însănătoșiri scornite, un Lourdes ortodox și un Pactol pentru stareț. Pînă la împlinirea acestor vise, călugării cărau apa cu damigenele și o împărțeau sfințită credincioșilor drept leac universal. Spiritele științifice, invocînd analogia straturilor arcului subcarpatic, demonstrau că ceea ce era vizibil la Pucioasa exista de mult și la Sinaia, dar invizibil pînă ce apele nu și-au
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
în vârstă de 8 ani în timp ce primește steagul Statelor Unite ale Americii Reacția copilul Harold Writtles ce își aude numele pentru prima dată Helen Fisher sărutând mașină în care era sicriul soțului său Reîntâlnirea cu familia a jurnalistelor Euna Lee și Lăură Ling Călugăr ce se roagă pentru sufletul unui om ce a murit Mama ce își îmbrățișează fiul după dezastrele făcute de un uragan Supraviețuitorul Pearl Harbor pe nume Houston James din Dallas Îmbrățișare dintre Pele și Bobby Moore, căpitanul Angliei de fotbal
Top 18 cele mai emotionante fotografii din lume [Corola-blog/BlogPost/95695_a_96987]
-
Munții Bucegi și a le cunoaște viața, minunile și învățătura. Prin grija Maicii Domnului, Părintele Protoiereu Gheorghe Colțea avea să afle la Praznicul Nașterii Sfintei Fecioare din ziua de 08 septembrie anul 2013, la sfințirea unei troițe, despre un oarecare călugăr Antonie din Bucegi, subiectul unei discuții dintre doi preoți și un credincios din Moeciu de Sus. Acest Părinte - Monah Antonie Munteanu - originar din localitatea Cheia, județul Prahova, de la poalelele Muntelui Roșu, a fost dezgropat în anul 1980, iar trupul său
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
facsimil la sfârșitul cărții scrise de Părintele Protoiereu al Branului Românesc și Strămoșesc Gheorghe Colțea. Un minunat pelerinaj la Mănăstirea Lainici, județul Gorj, în defileul și pe malurile Jiului, îi prilejuiește Părintelui Protopop de Bran - Zărnești descoperirea în „Chipuri de călugări îmbunătățiți”, scrisă de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, județul Neamț, a Sinaxarului Părintelui Protosinghelului Mihail Bădilă, fost Egumen al Schitului Peștera Ialomicioarei și fiu duhovnicesc al Părintelui Antonie Munteanu. Tot aici se găsesc informații despre cuviosul pustnic
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
și român adevărat. Nu are doar rol reprezentativ, ci este totodată și șeful guvernului, cum am arătat, fiind deci monarh cu putere absolută. Este blând cu oamenii buni, dar nemilos cu cei răi. Se sfătuiește permanent cu duhovnicul său - un călugăr ortodox sporit, de un înalt nivel spiritual, precum odinioară Ștefan cel Mare și Sfânt se sfătuia cu Sfântul Daniil Sihastrul. Blazonul casei regale este identic cu cel al Regelui Carol I al României, și conține inscripția “NIHIL SINE DEO” (NIMIC
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
printre care sunt și remarcabile personalități ale monahismulului din Țara Sfântă cum ar fi Sf. Teodosie, Patriarhul Sofronie al Ierusalimului și alții. Din sec. V până în sec. VII, în perioada ei cea mai înfloritoare, mănăstirea a adăpostit aproape șapte sute de călugări de diferite nașionalități. Conform izvoarelor scrise, în mijlocul lor domnea dragostea, disciplina, asceza, vrednicia și o deosebită atmosferă duhovnicească. În centrul mănăstirii se afla biserica în care se oficia liturghia în limba greacă și două biserici mai mici ca dimensiune, pentru
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
și viitorii Patriarhi ai Ierusalimului Sofronie și Modest, au fost unii dintre cei mai remarcabili monahi care au ieșit dintre zidurile acestei vestite mănăstiri. Invazia persană și cucerirea arabă au pus capăt perioadei de înflorire a mănăstirii, părăsind-o majoritatea călugărilor. Dăinuind până în sec. al XV - lea, mănăstirea a rămas cu desăvârșire pustie și s-a transformat într-un loc de popas pentru locurile beduine ale lui Ibn - Abed. Mănăstirea se numește și în ziua de azi în arabă Der - Ibn
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
pe însuși fondatorul ei Sf. Sava, să o părăsească pentru o destul de lungă perioadă. Secolul VIII și prima jumătate a sec. al IX - lea au fost cei mai buni ani din existența mănăstirii. În cadrul ei au viețuit câteva zeci de călugări, printre care s-au numărat și figuri remarcabile ale ortodoxiei ca Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ștefan - făcătorul de minuni, Sf. Mihail Sikelos, Sf. Teodor, Sf. Teofan și alții. Mai amintim faptul că Sfântului Sava îi datorăm celebrul Tipicon - după care
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu s-a umplut de lavre, de schituri și de lăcașuri pentru pustnici, în care își duceau viața cea ascetică și duhovnicească sute de călugări și schimnici. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în sec. V de către cinci monahi sirieni: Pronos, Ilie, Lannai, Einan și Zenon. Îndată după întemeierea ei, mănăstirea
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
în diferite limbi în Osuarul vechii mănăstiri, care se află în apropierea actualei mănăstiri. La sfârșitul sec. al VI - lea și începutul celui de-al șaptelea, sub stăreția Sf. Gheorghe mănăstirea a ajuns la cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al vieții de obște, ducând o viață cenobitică în lavră, în chinovion. În timpul cuceririi
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
mult. Având un număr mic de monahi, mănăstirea a supraviețuit până în sec. al XII - lea. În sec. al XIII - lea a ajuns complet pustie, încetându-și existența. Cinci sute de ani mai târziu, în 1878, mănăstirea a fost restaurată de călugării Bisericii Sf. Mormânt, care s-au străduit să o păstreze și sa o reactiveze în mijlocul noilor construcții ridicate pe ruinele rămase de la vechea mănăstire. Pentru noi românii, un motiv în plus și încă unul foarte special de a vizita această
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
dar am rămas la părerea mea. Sună prea eretic, mi-au zis. Am contraargumentat că peste 99,9 la sută din oameni ar trebui să meargă în iad pentru curățirea sufletelor lor. Am cunoscut în viața mea câteva zeci de călugări, pustnici și nevoitori de toată curățenia, aproape sfinți. Pe aceștia Dumnezeu îi primește cu toată bucuria în Rai, acoperindu-le cele inerente, păcatele lor care sunt puține și în general mai mici ca ale celorlalți. Dar ce înseamnă aceștia la
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]