1,744 matches
-
rituală funcția magică a calului, cel mai adesea ținut într-un spațiu simbolic: „Mâna-n buzunar băga/ Și scoasă cheie lată/ Să-m discuia grajd de piatră,/ Grajd de piatră-mi discuia/ Și scoasă pe murgu-afară.” (Condrea - Galați). „Calul din cămară” a fost analizat ca motiv de V. I. Propp, simbolistica lui fiind una a forțelor htoniene. In balada Corbea II (88), zăvorârea calului are proporții hiperbolice, ca indiciu pentru puterile excepționale ale armăsarului: „Cu lacăt cât banița/ Și cheie cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sufletul, văzându-se tam-nisam despărțită de părinți și închisă ca într-un mormânt”. Naramza, fecioara consubstanțială cu natura, își autoimpune recluziunea, ca formă a jelirii după pierderea mamei (maternitatea modelează constant traseul inițiatic). Mai mult decât atât, ea șede în cămara zăvorâtă, izolată de restul palatului, 40 de zile („vro șase săptămâni”), adică exact timpul necesar agregării la noul statut existențial, de inițiată. Cifra are o puternică încărcătură rituală, ea regăsindu-se în obiceiurile familiale (40 de zile femeia care a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce include greșeala formatoare ori anularea cenzurii supra-ego-ului, facilitându-se astfel accesul în dimensiunea superioară. În acest context, interdicția însăși trebuie citită per contrarium, ca o sugestie modelatoare a traseului inițiatic, altminteri eroul nu poate descoperi singur tărâmul interzis sau cămara oprită. Coerciția are deci un rol profund formativ, concentrează atenția neofitului asupra faliei ce face legătura cu sacrul și îi dă cunoașterea necesară să o recunoască printre sume¬deniile de alte spații similare. Întrebările cheie sunt următoarele: ar mai greși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cea care l-a adus în lumea albă o constituie odaia secretă, ocultarea fiind valabilă doar anterior procesului ontologic: „camera constituie un secret numai pentru neofit și numai înainte de inițierea lui, încetând să mai fie o taină dincolo de momentul inițierii”. Cămara interzisă este însă localizată cu precizie pentru neofit, coerciția acționând în același mod ca indicația tărâmului închis pentru vânătoare. Tânărul știe cu precizie că acolo este ceva important și toată desfășurarea rituală va decurge de aici. Maestrul inițiator îi dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu precizie pentru neofit, coerciția acționând în același mod ca indicația tărâmului închis pentru vânătoare. Tânărul știe cu precizie că acolo este ceva important și toată desfășurarea rituală va decurge de aici. Maestrul inițiator îi dă încă și cheie pentru cămara cu acces oprit, în basmul Nu minți!, din colecția Pop-Reteganul: „- Aici ai 13 chei de la 13 chilii; cu 12 chei vei deschide cele 12 chilii și vei ședea și-ți vei petrece în ele, lipsă nu vei avea de nimic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
factură lumească pălește și pierde interesul neofitului atunci când e confruntat cu chilia oprită, ce stă sub semnul solarului și furnizează o cunoaștere totalizantă. Dacă cele douăsprezece odăi sugerează o eră cosmică desăvârșită și oferă acces liber către nevoi profane, următoarea cămară ține de reînceperea unui ciclu, cum altminteri dacă nu prin mijlocirea divină a astrului, integrând în mit și revelând mistere. Deschiderea ușii de la a 13-a chilie repornește timpul de la momentul inițial al gloriei totale: „Cum o deschide cade leșinată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
devine catalizator al consacrării. Privirea pe furiș și atingerea accidentală (întâmplarea este provocată de pârghii magice, ceea ce dă incidentului o valoare rituală) se reduc calitativ doar la un deget aurit, ca marcă a cufundării în dimensiunea superioară. Chiar și atunci când cămara adăpostește ipostaza infernală supusă, neofitul primește cheia și este împins spre comiterea greșelii: „După câte-va d[z] ile Ioniță voia să scie: ce pote să fie în pimniță? El cere cheia și Ileana i-o dă și aceia. Mergșnd
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de coexistență cu acest „eu” care, lectorii mei, cel puțin, știu, a luat forme dintre cele mai surprinzătoare și mai ales „epice”, el s-a instalat, e aproape inutil să o spun, Într-unul dintre cele mai somptuoase „fotolii” ale „cămărilor” mele „de taină”. O „taină” falsă, se’nțelege, deoarece noi, scriitorii și poeții, se știe, avem insolența de a face din „viscerele noastre intime”, pe care alții le acoperă cu o tăcere pudică, o „marfă”, mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
refuzat să facă, precum atâția simpatici colegi ai mei, să mă lamentez public de tot felul de neajunsuri, reale, În cea mai mare parte. În momentele mele de contrarietate, de nemulțumire socială sau intimă - niciodată de depresie! -, mă retrăgeam În cămările mele bine oblonite ziua și noaptea, afundându-mă Într-un somn bun și adânc - somnul a fost aliatul și vizuina mea În multe ceasuri grele sub ceaușism! -, retrăgându-mă În lectură sau muzică. Rareori Într-o șuetă prelungită cu unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o persoană dizgrațiată a regimului ceaușist; interesantă și importantă este această reală catastrofă care s-a Întâmplat În lumea intelectualității românești, atât de unită și uneori chiar combativă sub un regim politic, stat ce devenise iute vulgar, brutal, polițienesc, prin cămările căruia bântuiau miasme naționalist-legionare? Cine e vinovat de această fracturare a frontului literar și nu numai de izolarea mea a lui Țepeneag, dar și de „excluderea” până la calomniere a unor scriitori de prim rang, posedând un nume de rezonanță În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la o școală mare din capitală!!! O asemenea ocazie putea tenta pe oricine, dar nu și pe noi! Era iarnă, abia ne gospodărisem în acel loc, bucurându-ne de o casă mare, frumoasă, luminoasă, călduroasă. Să ai de toate în cămară și să te duci să cumperi pe cartelă? Dar ce vom face în acel mediu măcinat de certuri și reclamații? Nu plecasem din Priponești dintr-un asemenea loc neprielnic muncii și traiului cotidian? Dar noi, cum vom face față cerințelor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de același numit ministru, după o inspecție făcută la 7 aprilie 1918, la școala din Coropceni Vaslui : „Profira Neștianu, cu 3 clase profesiona le, ține loc bărbatului ei, mobilizat... Școala are tavanul spart într-o clasă, iar în alta era cămara învățătoarei - porumb, o cloșcă clocind”... Deci, era greu, dar era speranță, copiii mergeau la școală, învățătoarea suplinitoare își aștepta soțul și cloșca stătea pe ouă, să scoată pui, viaț ă... Părinții la colectiv, ea la fabrică într-o după amiază
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cei puțini care încă mi-erau aproape, în ciuda „exuberanței mele excesive ideatice” sau a „gafelor mele sociale”. Nu, nu numai că nu m-am plâns - fapt rar într-un climat social și cultural în care văicărelile, justificate sau nu, inundă cămările istoriei, împiedicându-ne, adesea, de a judeca și vedea limpede ce ni se întâmplă! -, dar nu am fost niciodată și nu sunt ceea ce se cheamă un om nefericit! Nu ignor faptul că au existat în literele noastre moderne destule destine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
României ceaușiste, gânduri libere și revoltate, toate acele amărăciuni reprimate sau vise de realizări înfrânte, murdărite în fașă, devin, în jurnalele unor scriitori ce au apărut ca ciupercile după ploaie, pure realități, „fapte de arme”, așa cum se luptă copiii, în cămările lor închise și în absența adulților, lovind cu o sabie de lemn în pereți și în pernele de mătase, ruinând candelabre și speriind micile animale ale casei!... „Martor și complice”, iată o sintagmă care, pentru mine, trebuie să semnifice, printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
borese și fete prietene ale miresei, care nu concep să dea căprioara căutată de tânărul împărat, decât contra unui comision. Nașu’ scoate punga și după ce cad la tocmeală cu gureșele femei plătește atâta cât au convenit. Pentru suma aceasta, din cămară li se aduce oaspeților Budihala, o femeie neagră, zbârcită, urâtă, bătrână, cocoșată, pe care mirele o refuză, susținând că el o altă floare a zărit. Femeile sunt de acordă să ofere căprioara cea adevărată, numai dacă nănașul mai dă ceva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
beat cănceu cană pentru apă capeneață cutie cărigă roată cărare drum de picior, potecă căroaie căruț cu două roate tras de om cărăbănit dus căscat nesimțit, nepăsător cătrăniță chibrituri cârpuță batistă cefăi(a) a clefăi, a mînca cu zgomot celar cămară, casă dosnică chelteu coș de nuiele fără toartă cheptar vestă din piele de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-ți fac neplăceri. Aș vrea ca sufletul și inima ta să nu guste alături de sufletul și inima mea, decât bucurii, pacea căminului nostru prin bună înțelegere și încredere. O, scumpă și neprețuită comoară! Tu ești aceea care mi-ai deschis cămările inimii mele ce de atâta timp rămânea insensibilă la orice asalt din partea fiicelor Evei. Am întâlnit fete, dar nu am întâlnit ceea ce căutam. Totul am găsit la tine, nu prin faptul că mi am dat seama de aceasta de la început
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ne rugăm, dar, ca atât toamna cât și iarna să ne fie mai ușoare, să le putem trece mai lesne, pentru că în anii trecuți iernile au fost destul de reci. Ce mai facem? Suntem preocupați, cum spuneam, de asigurarea îndestulătoare a cămării iernii. Coca și Gabi sunt tot mai des în jurul sobei, prin piață, drămuind cele cumpărate și cele aduse din grădina de la Cârțișoara. Și acum, în ideea că zilele care urmează ne vor fi, totuși, mai ușoare, că vom ține mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fi cedat șantajului. Emblematic pentru serviciul militar în timp de pace este un ofițeraș dintr-o schiță a lui Brăescu, promovat mereu pentru merite militare indiscutabile: pune varză și o distribuie cu tabel, ține contabilitatea regimentului, umple cu atenții fine cămările superiorilor. Ajuns la examenul practic pentru a deveni maior, trimite artileria pe dreapta. Din fericire, un cioban aflat pe acolo, care știa că, în viziunea comisiilor, artileria trebuie trimisă pe dealul din stânga, îi dă informația tactică prețioasă. Căpitanul revocă ordinul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
utile ambelor sexe. Din păcate, ele sunt fie concepute pentru handicapați (nu folosesc femininul din decență), de pildă „paste cu suc de roșii”, fie imposibil de atins, precum Luceafărul. De exemplu, pentru „cubulețe fragede cu mure” trebuie să ai în cămară cantități însemnate din 15 ingrediente diferite și să muncești o oră pe brânci. La sfârșit obții fix 18 cubulețe, dar e puțin probabil că-ți mai arde să le mănânci. Dacă ar fi să mă refer la limbajul și stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe piept și tentativa de sinucidere de luna trecută, mâna ruptă din cauza pumnilor dați în perete, nopțile lungit în pat numărând până la o mie, iepurele de casă găsit mai târziu, în aceeași dimineață, atârnând spânzurat de un cârlig într-o cămară - și, în sfârșit, imaginile de încheiere ale nenumăratelor rapoarte: steagul în bernă, serviciile memoriale, sutele de buchete și lumânări și jucării care acopereau treptele de la intrarea în școală, mâna însângerată a unei victime pe coperta revistei Newsweek, întrebările ridicate, umerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în sentințele judecătorești, cât și situația din Bucovina"83. După ce în prealabil, la începutul lunii iulie, a fost înștiințat Vasile Balș, Cancelaria Aulică Unită Boemiano-Austriacă și Comandamentul General al Galiției, pe 23 iulie 1783, șeful Consiliului Aulic de Război notifica Cămării Aulice, în vederea întocmirii actelor de plată necesare, hotărârea "prea înaltă" de numire a lui Balș în postul de concepist, precum și faptul că acesta urma să sosească în capitala imperiului, după ce își încheia afacerile sale particulare. În condițiile în care acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
modernizării și dezvoltării zonelor înapoiate, a luptei împotriva superstițiilor, ca și a subordonării bisericii față de stat210. Faima sa a sporit după ce, la un an de la înființare, în martie 1782, în fruntea sa a fost ales, ca maestru în scaun, consilierul Cămării Aulice Monetare și Montanistice, Ignatz Edler von Born (1742-1791). Născut în Transilvania, Born a fost nu numai un reputat mineralog, specialist în domeniul mineritului, devenit celebru prin inventarea metodei cu același nume de extragere a argintului, pentru care a primit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mulți alții. Totodată, în cadrul lojei "Zur wahren Eintracht" au intrat și un important număr de funcționari și oameni de stat, în frunte cu contele Leopold Kolowrat-Krakowski, șeful Cancelariei Aulice, prințul Wenzel Paur, șeful Poștei imperiale sau contele Franz Saurau, președintele Cămării Aulice 214. Strădaniile acestei loje pot fi puse în legătură cu Ordinul Iluminaților, înființat în 1776, în Bavaria, de profesorul de drept canonic și filozofie practică a Universității din Ingolstadt, Adam Weishaupt (1748-1830), care, deși era organizat ca o lojă și avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ungare (Ungarische Hofkanzlei) a fost extinsă asupra agendelor ungare privitoare la probleme ecleziastice, școlare, de cenzură și de fundații. Totodată, au fost despărțite problemele camerale, comerciale și montanistice ungare și transilvănene de cele austriece, primele fiind puse toate sub ascultarea Cămării Aulice Ungare (Ungarische Hofkammer)4. Pentru a înfrânge opoziția stărilor din Ungaria, care, la Dieta de la Ofen, din toamna anului 1790, agitau ideea încheierii unui nou contract între dinastie și națiunea nobiliară ungară 5, împăratul Leopold al II-lea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]