2,539 matches
-
stoarcerea a 3 căpățâni care se bea În fiecare dimineață pe stomacul gol, fără a mânca nimic până la ora prânzului. Timp de 2 luni se va face o cură cu fructe proaspete (cireșe, vișine, caise, piersice, prune, gutui, pepeni verzi, căpșuni, agrișe, afine, fragi, cătină albă, coacăze negre și roșii, lămâi, portocale), cu efecte de mărire a diurezei, creșterea rezervei de glicogen a ficatului și Îmbunătățirea funcției de dezintoxicare. Cura de struguri, consumați dimineața pe nemâncate, la ora 11 și seara
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte un păhărel (100 ml), de 2 ori pe zi, având acțiune directă În dizolvarea pietrelor din vezică. Se mai recomandă cura, pe durată de 1-2 săptămâni, cu fructe dulci proaspete (cireșe, vișine, piersice, mere, pere, prune, pepene verde, struguri, căpșuni, zmeură, lămâi, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulciuri, toate cu rol decisiv În drenarea veziculei. Efecte bune dă sucul unei lămâi care se pune Într- un pahar cu apă caldă, consumat În 2-3 reprize, timp de 3-4
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de ovăz, tărâțe de grâu, pâine integrală și graham, legume verzi, fasole verde, salate cu ulei și suc de lămâie, spanac, legume fierte În aburi, cartofi fierți sau piure, conopidă. Nu trebuie neglijat consumul zilnic de fructe proaspete (pere, mere, căpșuni, gutui, afine, coarne, zmeură, grapefruit) sau prelucrate În sucuri și siropuri, având rol În mărirea volumului materiilor fecale și În accelerarea tranzitului. Datorită malnutriției, persoanele care suferă de S.C.I. trebuie să consume cu 30 % mai multe proteine decât normal și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
compoturi (câte 10-20 bucăți), cunoscute Încă din Antichitatea grecoromană pentru efecte purgative, colagoge, dezintoxicante și energizante. Bune acțiuni au curele zilnice cu 300-500 g fructe proaspete sau sucuri naturale de caise uscate, piersice, cireșe albe, vișine, dude, agrișe, fragi, mure, căpșuni (câte 1 kg timp de 7-10 zile), zmeură, coacăze roșii, mere cu coajă, pere, portocale, struguri albi cu gust acrișor (cure de 1-2 zile pe săptămână), pepene galben și roșu, castane comestibile, măsline (fructe și ulei), curmale, stafide, banane, smochine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și coji uscate de nuc, fierte 10 minute În 1 litru apă. Rețeta autorilor *Artemisia absinthium+Rhamnus frangula+Gentiana asclepiadea +Thymus serpyllus+Valeriana officinalis+Juglans regia+Matricaria chamomilla + Alium sativum. Regimul alimentar Se indică a se consuma : -fructe de afine, căpșuni sau fragi (500 g), luate dimineața pe stomacul gol, repetat 5 zile consecutiv ; În acest interval se exclude din alimentație carnea, produsele zaharoase și pastele făinoase ; -suc de varză crudă (câte 100 ml pe zi) ; -pastă de morcovi cruzi și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte 2-4 lingurițe dimineața, pe nemâncate, până la expulzarea paraziților. *Maceratul de usturoi se prepară din 3 căței bine zdrobiți care se macerează În 250 ml lapte și se bea, dimineața, timp de 3 săptămâni. Ca fructe sunt eficiente măceșe, afine, căpșuni, lămâi, piersice, măsline, nuci, alune (fructe sau ulei luat dimineața timp de 15 zile), migdale. Regimul de viață La orice suspiciune de boală se va anunța serviciul sanitar-veterinar pentru controlul probelor de carne În abatoare. Carnea va fi consumată numai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și cartofi cruzi (20 ml); se adaugă 25-30 g drojdie de bere și se consumă prin fracționare În 3 reprize pe zi. Sucurile de legume se alternează cu sucuri de fructe proaspete (mere, gutui, struguri, citrice, dovleac, cătină albă, afine, căpșuni, fragi, zmeură). Necesarul proteic se asigură cu rasol din carne de pasăre și pește (3 mese pe săptămână). Efecte excelente se obțin prin consumul de ulei de pește (somon, hering, scrumbie, sardine, ton), bogat În acizi grași polinesaturați de tip
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
o componentă antiinflamatoare și anticanceroasă), varză albă, ceapă, usturoi (În cantitate moderată) și condimente cu proprietăți carminative (chimion, ghimbir, piper alb). În mod similar este indicat un consum sporit de sucuri și siropuri naturale neacide (portocale, mandarne, grapefruturi, piersice, coacăze, căpșuni, rodii). Un ingredient din ciocolată, denumit pentamer, determină formarea unei proteine care blochează diviziunea celulelor canceroase. Dintre produsele lactate se recomandă iaurt, lapte acru, zer și, mai ales, laptele crud de oaie, consumat cu regularitate, având efecte profilactice și terapeutice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
spanac, pătrunjel, morcov, țelină, sfeclă roșie, varză albă și roșie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copți, ridichi, fasole verde, mazăre verde, bame, ceapă, usturoi, hrean), fructe proaspete (cireșe, piersice, mere roșii, pere, struguri roșii, pepene verde, portocale, lămâi, grapefruturi roșii, coacăze, căpșuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, curmale, migdale, stafii) și fibre celulozice, toate acestea având efect de reducere a riscului apariției cancerului. Efecte benefice au curele cu sucuri naturale din fructe și legume proaspete precum și laptele dulce și iaurtul, știind că
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
consumăm alcool în timpul serviciului. Grozav de multă mâncare: scrumbie cu ceapă, scrumbie cu condimente, calcan afumat, cârnați, friptură, spată de miel, brânzeturi. După-amiază defecțiune la un releu electric al abatorului. N-am avut încotro și am stat degeaba. Tra-tație cu căpșuni, smântână, cafea, whisky și suc Grappo. Apar câțiva vecini, atmosferă plăcută, toți nemaipomenit de prietenoși. B.-A. se oferă să inspecteze șeptelul, foarte laborioasă treabă. Ajungem la Visby la țanc, cu cinci minute înainte de decolarea avionului. De-am avea abatorul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe B.-A. și ajungem la fața locului în 40 min. Autobuzul de sacrificare e parcat pe teren; e mai mare de fapt decât întreaga casă. Pe drumul de acces o firmă de carton pe care scrie cu litere stângace "Căpșuni". Fermă tip Gotland cu un mic șopron cenușiu peste drum de casă. Pe prispa de la intrare mai multe castroane cu mâncare uscată pentru pisici. Kling și colaboratorii sunt răspândiți în jurul casei ca o echipă de la salubritate. Kling îmbujorat, agitat, că
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
frontal. La sfârșit suntem cu toții poftiți la cafea. Baba e foarte vorbăreață, mai că a dat în exaltare. A locuit 20 de ani în SUA, dar s-a întors acasă în timpul marii crize. Ne-a dat câte 5 kg de căpșune la fiecare. Seara am fost nevoiți să aruncăm fructele; nu rezistaseră să stea toată ziua în mașină. 12 iulie Mare tărăboi azi-dimineață. Johan nu obișnuiește să se scoale înainte de unsprezece. Fără știrea noastră Malin și Petter luaseră un fier de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
lor de pregatire nu este cel corespunzător ? Un lucru este clar: finanțarea slabă = pregătire slabă = lipsa de interes pentru învățamânt din partea studenților, dar și a cadrelor didactice = falimentul învățământului. Dorim oare acest lucru? Dorim să transformăm tineretul în culegători de căpșuni, de ceapă și de morcovi, pe ogoarele Vestului? Dacă se dorește așa ceva, nu avem decât să scădem în fiecare an finanțarea, așa cum se preconizează în acest an. Rezultatul este garantat în următorii doi ani. Acestea și multe altele sunt motivele
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
farfurie, punând câteva picături. Dacă se închega (se făcea bob), atunci gemul era gata. (Între timp se spuma mereu și eu aveam grijă, să mă îndulcesc, frigându-mi limba, care se albăstrea și ea). Mai pregăteam gem de vișine, de căpșune, de zmeură, de pere și uneori de mere. Mult de tot îmi plăcea dulceața de nuci verzi și de trandafiri (acestea erau mai fine și serveam musafirii, când veneau în vizită). Din pădurea de la Frătăuții Noi veneau țigănci cu râșcovi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai hazliu pentru spectator. Personajele sînt adeseori serioase, doar privite din afară sînt comice. Alteori sînt ele însele ironice cu alții care nu-și dau seama de natura situației. Ca Richard al III-lea care e preocupat să ceară, nevinovat, căpșuni cînd urzește moartea lui Hastings. A. B.Dar în viață? În viață, capacitatea de a face haz te ajută să suporți mai ușor prostia omenească. Prostia e un lucru foarte enervant și incidența ei este uriașă. Jocul democratic prevede acțiunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au atașat mult de Italia și de Spania, mai ales În urma adevăratului exod al celor care caută de lucru În străinătate. Au ajuns să fie primele două comunități românești din Europa Occidentală, depășind-o pe cea din Germania („culegătorii de căpșuni“ din Spania au intrat deja În folclorul românesc, la fel ca „mâncătorii de lebede“ de la Viena). Cu englezii, românii se pot Înțelege mai bine astăzi, grație... englezei. Cu observația că aceasta s-a impus nu prin Anglia, ci prin America
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
VASILE GÂRNEȚ: Restaurantul hotelului Kaiserhof este mic. Se gătește în chiar sala unde se servește micul dejun. O bucătăreasă grasă frige șuncă și prăjește ouă. Parcă s-ar găti pe sine însăși... Tot ea mărunțește, cu o îndemânare incredibilă, niște căpșuni mari. Căpșunile cu smântână sunt foarte gustoase. E tot ce pot să mănânc la această oră. Am timp să urmăresc ce face bucătăreasa. Privește din când în când spre sală și dă comenzi către cineva din fundul bucătăriei. De acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Restaurantul hotelului Kaiserhof este mic. Se gătește în chiar sala unde se servește micul dejun. O bucătăreasă grasă frige șuncă și prăjește ouă. Parcă s-ar găti pe sine însăși... Tot ea mărunțește, cu o îndemânare incredibilă, niște căpșuni mari. Căpșunile cu smântână sunt foarte gustoase. E tot ce pot să mănânc la această oră. Am timp să urmăresc ce face bucătăreasa. Privește din când în când spre sală și dă comenzi către cineva din fundul bucătăriei. De acolo sunt aduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
întregul menuu. Selle de mouton aux pommes de terre nouvelles ale cărei ultime preparații se fac pe-un rechuad, à la française, pe-o măsuță, alături de tine. Bună și asta: merge. Asperges cu sos flamand. Înghețată cu fructe. În sfârșit, căpșune și caise. După aceia o cafea filtru. La urmă un cognac din preajma anilor 1850. Cognacul acesta are o mică poveste. Bucătărie franceză fină, specialitate pescării aceasta e renumele restaurantului Bagatelle. Cine-i patron aici? întrebăm noi pe chelnerul olandez, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plătind numai 20 ruble pe an. Mai lucrează ca ajutor 150 de elevi de școală. Suprafața împărțită în: 71 ha. furaje 213 culturi dintre care Ha. 30 cereale 76 cartofi 62 legume restul diverse: 65 ha. pomi roditori 12 ha. căpșuni 6600 meri tineri vite de muncă 53 vaci (17 mulgătoare) 57 cai 48 porci 116 găini 20 oi 13 stupi albine 65 iepuri de casă dintre acestea unele sunt vite de muncă. Produsele se desfac în colhoz. Din produse se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ha.) Aduc apă pentru irigația a 40 Ha. Producția. Înainte de războiu a fost de 2000 tone, iar acum a ajuns la 4000 tone. * Producția se bizuie pe cartofi (17 tone la ha.), tomate și castraveți (25 tone la ha.) și căpșuni. * Conducerea comitet cu un președinte. Contabilitate la zi. Ambulatoriu. Creșă de copii, grădiniță, școală (96 copii) Norma de lucru: 0,65 ha. arat = 1 zi 1/4 1 ha. castraveți lucrați până la recoltă = 325 zile cereale 1 h = 16 zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
6% de individ. Din produse 25% se vinde Statului, iar 25% se păstrează rezervă. 50% se împarte colhoznicilor. 1 zi de lucru se plătește în bani 15 Rb. în produse 6 kg. cartofi 6 kg. legume 200 p. cereale 200 căpșuni Se calculează în medie cam 240 zile de lucru pe an p. un om bărbat sau femeie. Familia ........... 3 persoane a lucrat împreună 800 zile. Pentru suplimentul de muncă peste cele datorate se plătește 25% în plus. * Un om care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a lucrat împreună 800 zile. Pentru suplimentul de muncă peste cele datorate se plătește 25% în plus. * Un om care muncește 240 zile ia, în bani 240 x 15 = 3600 rub. 150 kg. cartofi 150 kg. legume 60 cereale 60 căpșuni O familie de 4 persoane: 14400 ruble 600 kg. cartofe 600 kg. legume 240 kg. cereale 240 kg. căpș. În lei: 518000 rublele 60000 cartofele 60000 legumele 12.000 cereale 36.000 Total net: 686.000 Munca 10 ore vara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a babei Dochia, fecioara de 15 ani dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu este trimisă după fructe imposibile în timpul calendaristic: „Am o mumă vitregă, care mă bate și mă chinuiește. Și i-a venit poftă să-i aduc căpșuni cât oul de vrabie, acum la-nceputul iernii”. Inițierea ei reușește prin valorificarea calităților morale și intrarea în sacrul roadelor mirifice este simplă. Maestrul inițiator însuși sugerează reușita ei excepțională: „... cum d-ai nimerit calea, că prin părțile locului nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apoi fugise din mănăstire pentru a lua o țărancă din sat, proprietară a patru pogoane de loc, le plantase și le exploata. Fragi și mure vindea la București, din ce rămânea de la germani, cu care își făcea afacerile; numai pe căpșuni luase în anul precedent 30 000 lei, sumă enormă pe atunci. L-am arvunit și noi. Trimitea la două zile o țigancă care ne aducea căpșuni, bineînțeles cu preț îndoit față de cel de la piață. Timpul era admirabil și, în fine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]