18,277 matches
-
țară musulmană, ăsta ar trebui să ne fie sloganul, se distrează Curistul, credeți că e o utopie? Utopie nu, dar prostie, da, îl ia Părințelul în serios. Și cum mai credea el c-o să devină un fel de al doilea Căpitan, se distrează Curistul. Adică visa să împartă din nou cărticele propagandistice la colțul străzii, c-o să reorganizeze vechile cuiburi și așa mai departe. La vremuri noi, doctrine noi, zice Roja, mecanismul însă este același, trebuie să-ți găsești doar o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lețcaie, nici măcar atît cît să poți lua un taxi pînă acasă, dacă află Delfina pe unde umbli tu la ora asta din noapte o să-ți smulgă părul din cap, plimbărețule, se gîndește. — Aici v-am lăsat, aici vă găsesc, dom’ Căpitan îi face cu ochiul un individ zvelt și subțirel, îmbrăcat la patru ace, dînd ocol mesei rotunde la care șade cu ochii înroșiți de oboseală, în fața unei scrumiere pline ochi de chiștoace. Așa ne place nouă, să ne tratăm cum
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cunoscut? — Asta-i mai puțin important chiar decît numerele extrase în momentul ăsta, îl sîcîie Patru Ace, ia să vedem, își aruncă ochii cînd la ecranul colorat, cînd la talonul lui Roja, pufnește din piept, iar n-aveți noroc, dom’ Căpitan, îl vestește. — Mare pagubă, spune Roja cu gîndul aiurea, uitîndu-se în ochii celuilalt fără să-și dea seama. Necazuri în dragoste, în carieră? începe să turuie Patru Ace ca la interogatoriu, leafă mică, nu vă mai ajung banii, șomaj, v-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de lei încoace-încolo nu contează, luați-o ca pe-o consolare, un cadou din partea casei. — Arăt eu a filozof? spune Roja, ce naiba, fii puțin mai realist, cum spuneai că te-ai pricopsit cu porecla asta? Știți cum se spune, dom’ Căpitan, viața toată nu-i decît o loterie, încearcă să se exprime cît mai elegant Patru Ace, îi iese doar unuia dintr-o mie, își face un calcul. — Cum adică? vrei să zică că poți să faci asta cu de la tine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Roja pe miratul, s-o ștergi cu buretele ca și cum n-ar fi fost deloc, tabula rasa? — Asta-i o nimica toată, se umflă în pene Patru Ace, pot să fac chiar mult mai multe, dar toate la timpul lor, dom’ Căpitan, încearcă să-l fiarbă puțin. — Mai devreme sau mai tîrziu toți ajungem bătaia de joc a cuiva, vrea să-și facă Roja un scurt proces de conștiință, pînă în clipa asta nici prin cap nu mi-a trecut că s-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
oasele, mă las complet la mîna ta, jucăm ce spui tu. — O alegere mai înțeleaptă nici nu puteați face, dacă situația e așa de încordată n-avea nici un rost să încercați să-i explicați ce și cum, chiar așa, dom’ Căpitan, cine și-ar fi închipuit că Delfinaș a devenit așa dintr-odată rea și certăreață? — Ca să înțelegi mai bine despre ce a fost vorba, lasă-mă să-ți reproduc o chestie inventată de un individ care, deși a scris 11
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o scumpete, nu exagerez deloc, nu știa cum să mă mai răsfețe, cum să-mi intre în voie, să-mi mai facă totul pe plac. — Dulcegării de început, zaharicale, momeli, giugiuleli, dă Patru Ace semne să înțeleagă, să știți, dom’ Căpitan, că ceea ce începe bine are întotdeauna mari șanse să se sfîrșească prost, face pe deșteptul gîndindu-se la Legile lui Murphy. — Cum ai făcut? nu-i vine lui Roja să-și creadă ochilor, doișpe roșu, punct ochit, punct lovit! Ori ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nou la mîinile dealerului care-și adună pachetul de cărți cu repeziciune, îl așază în buzunarul interior al vestei, salută respectuos și pleacă la altă masă unde este așteptat de un client nou. Și mai spuneați că sînteți ghinioist, dom’ Căpitan, de azi înainte n-o să mai puteți să vindeți gogoși nimănui, spune Patru Ace. — Cu așa ajutor cred și eu, zice Roja, ia spune-mi cum le-a măsluit, că eu n-am priceput o iotă, recunoaște. — Cînd o să intrați
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de maximă securitate iar Didița lega, nu se știe de ce dar așa erau regulile impuse de Mamaia, belciugul ambarcațiunii cu o sfoară groasă al cărui capăt liber Îl lega la un pripon de pe mal, Dorița, uzând de tot curajul unui căpitan foarte fricos, se urca În ciobac și folosindu-se de lopățele cu o mare neîndemânare, punea ambarcațiunea În mișcare pe o direcție total Întâmplătoare, având În permanență ochii ațintiți asupra copilului. Acesta, la fiacre val, striga: Au!, Au! Tremura la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nepotu’ meu deștept?, mai Întrebă el pe Va, cu metodă și vădite calități de ofițer care interoghează un om simplu. Am văzut un ..., un ... țâștari! Au, au, au! Și pe cine ai mai văzut?, Întrebă bunicul Ghiorghi În rol de căpitan de Securitate. Pe Niță nu l-ai văzut? În acel moment Aneta se transformase Într-un punct care gândea cu mare viteză, privirea sa era lăsată și În jos față de Ghirghi a dascălu’, cu care purtase niște discuții finalizate cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
boule? Bou ești tu, cu tot neamul tău! Radu, o așchie de om, sare cu pușca la bătaie și în vînzoleala creată se lovește la arcadă, din care a început să curgă sînge. Mister Polis, cum îl porecleam pe un căpitan, care era și politrucul Unității Militare complexat de lipsa unor studii mai acătării, se repede la Săvescu și ordonă o anchetă. Să fie exclus din UTC! Mare foială în Unitate. Comandanții de plutoane sînt surprinși de atitudinea lui Polis, cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
transport de tricouri chinezești, de pantofi și de chiclazuri. Numai că pe drum a fost surprinsă de o furtună iscată din senin, neanunțată de stațiile meteorologice, sau anunțată, dar ignorată. Nava, o epavă bulgărească, scîrțîia și se legăna ca naiba. Căpitanul, un libanez,întreba ce să facă și fiecare din cei 21 de lucrători la Turnul Babel își dădea cu părerea. Sașenka, un ucrainean cît un munte, dorea să rezolve acum problema cu Fănică Rîmbu. Românul știa că sosise momentul propice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
schimbat timpurile. Nu mai era la modă să povestești cum l-ai urmărit și prins pe "banditul" Popovici care organizase după război o oarecare rezistență prin munții din jurul localității Cîmpulung Moldovenesc. Bandiții erau vînați fără cruțare și Popovici ăsta, fost căpitan și legionar, nu se lăsa prins și pace. Era deștept Popovici, dar nici Tincu nu era prost. Banditul era ajutat de alți bandiți de prin sate și aici Tincu a dat dovadă de geniu militar. S-a informat și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
rupere de ape, apoi ca o cernere de prunci. Trei zile, pe valea Bârgăul, Dumnezeu a semănat prunci de ploaie, până când iarba de sub tăciune a încolțit în culoarea focului. Iarba fiarelor deschide lacăte, iarba focului deschide poartă în cer. Domnule căpitan, cât credeți că ne mai ține în ploaie pula asta de procuror? Este noapte, avem și noi familii. Stă de 2 ore la casa pădurarului. Nu a bătut drumul pe degeaba până aici, o mai pune de o golănie. Mihalache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
campania electorală; domn' prefect a decis că trebuie șters de pe listă; Tolea i-a spart inima cu o șurubelniță, în scara blocului; domn' Ierimia a stabilit că baronul suferea de claustrofobie, "a murit de anxietate în lift". Gata, tac, domnule căpitan! Aveți dreptate, cu ăsta nu-i de glumit. Hei, părinte, aruncă dracului boanda de pe tine, puți ca un aurolac! Până la Bistrița borăsc și laptele supt de la mama. Aduceți, bă, o găleată de apă de la iaz să turnăm peste el! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
care se gîndea el, ci de acelea pe care le-am arătat eu; și cum acestea erau păcatele principilor, ei înșiși le-au îndurat urmările. Vreau să arăt mai precis de ce armatele de acest fel nu sînt de loc bune. Căpitanii de mercenari sau sînt oameni foarte capabili, sau nu sînt; dacă sînt astfel, nu poți să ai încredere în ei, deoarece vor năzui întotdeauna la propria lor mărire, fie doborîndu-te pe tine care ești stăpînul lor, fie doborîndu-i pe alții
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în mînă ar face același lucru, fie că este mercenar sau nu, i-aș răspunde că numai un principe sau o republică trebuie să conducă armatele. Principele trebuie să se ducă el însuși la război și el trebuie să fie căpitanul armatelor; republica va trebui să-i trimită pe propriii ei cetățeni, iar cînd unul din aceștia nu se va dovedi om viteaz, va trebui să fie schimbat; dacă este însă capabil, va trebui să-i impui disciplina legilor, iar el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lăsînd-o fără nici un soldat, iar ea, ca să nu-și piardă tronul, a fost nevoită să treacă cu totul de partea regelui Aragonului. Este adevărat că venețienii și florentinii și-au mărit în trecut teritoriile folosind armate de acest fel, iar căpitanii acestora nu s-au făcut principi, ci, dimpotrivă, au apărat aceste state; dar trebuie spus că florentinii au avut noroc în cazul acesta, deoarece, dintre căpitanii de mare merit pe care i-au avut și de care puteau să se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și florentinii și-au mărit în trecut teritoriile folosind armate de acest fel, iar căpitanii acestora nu s-au făcut principi, ci, dimpotrivă, au apărat aceste state; dar trebuie spus că florentinii au avut noroc în cazul acesta, deoarece, dintre căpitanii de mare merit pe care i-au avut și de care puteau să se teamă, unii n-au cîștigat victorii, alții au întîmpinat rezistență, iar alții și-au îndreptat ambițiile în altă parte. Între aceia care n-au cîștigat victorii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Braccio, astfel încît unul l-a ținut în frîu pe celălalt; Francesco și-a îndreptat ambițiile asupra Lombardiei, iar Braccio împotriva bisericii și a regatului Neapolului. Dar să trecem la cîte s-au întîmplat nu demult. Florentinii l-au ales căpitan pe Paulo Vitelli, om foarte înțelept și care, pornind de la situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va tăgădui că florentinii s-ar fi supus în cazul cînd el ar fi cucerit Pisa deoarece
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucît nu stăpîneau teritorii întinse și se bucurau în schimb de o mare faimă, nu aveau de ce să se teamă prea mult de căpitanii lor; dar atunci cînd stăpînirea lor s-a mărit, ceea ce s-a întimplat pe vremea lui Carmagnola, ei și-au dat seama pentru prima oară de greșeala pe care o făcuseră. În adevăr, cunoscînd vitejia lui deosebită atunci cînd, sub
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
voia aceasta și că nici nu puteau să-i ia conducerea, pentru că ar fi pierdut în cazul acesta ceea ce cuceriseră; de aceea, au fost constrînși să-l omoare, pentru ca să se asigure împotriva lui. Venețienii au mai avut pe urmă alți căpitanii mercenari, pe Bartolomeo din Bergamo, pe Ruberto de San Severino, pe contele de Pitigliano și pe alții la fel; în cazul lor însă, trebuiau să se teamă mai curînd că vor pierde și că nu vor cîștiga, ceea ce s-a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pînă în vremurile noastre au condus armatele de acest fel; rezultatul vitejiei lor a fost acela că Italia s-a văzut în toată lungimea ei cotropită de Carol, prădată de Ludovic, supusă cu forța de Ferrando și batjocorită de elvețieni. Căpitanii de mercenari au organizat în așa fel armatele, încît au redus, în primul rînd, rolul infanteriei, pentru a-și asigura lor înșiși toată gloria victoriilor. Au procedat în felul acesta deoarece, neavînd un stat al lor și trăind doar din
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
depinzi de legi, decît de capriciile unui singur om. CAPITOLUL X [Cum trebuie măsurate forțele tuturor principatelor] Din vremea cînd Machiavelli scria Principele și pînă azi, lumea s-a schimbat atît de mult, încît e aproape de nerecunoscut. Dacă vreun abil căpitan al lui Ludovic XII s-ar întoarce în timpurile noastre, ar fi cu totul dezorientat; ar vedea că la război sînt folosite armate imense, care abia poți fi făcute să subziste în campanie, întreținute în vreme de pace ori de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu atît mai mult să-și formeze o idee despre profesiunea lor, pentru a acționa în consecință. Trebuie să adaug, mai ales pentru a-i răspunde lui Machiavelli, că nu este deloc necesar să fii vînător pentru a fi mare căpitan. Gustav Adolf, Turenne, Marlborough, Prințul Eugen, cărora nu li se contestă calitatea de oameni iluștri și abili generali, n-au fost deloc vînători. Nu știm să fi fost, din cele citite, nici Cezar, Alexandru, sau Scipio. Plimbîndu-ne, putem reflecta mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]