4,175 matches
-
în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus cu gândul la slujba înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre Românești, promotor și apărător al valorilor culturii și spiritualității noastre, totodată și a ecumenismului celui adevărat, promovat atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum au participat toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
Țării noastre Românești!... Am mai remarcat că lumea conștientizează adevărul și realitatea că nu va putea fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române și a țării noastre, fără cel de-al cincilea Patriarh al României; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Teoctist este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea bisericii și a poporului nostru!... În încheiere vin să întreb, cu multă nădejde și încredere în Providența Divină, ce va urma după toate acestea, care
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor și a fariseilor (fără a avea aici pretenția vreunei comparații între personae și situații) - cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, dar care
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
Toate Articolele Autorului “Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume” / “Anthologie der rumanischen gegenwartsautoren aus der ganzen welt”, Starpress 2013 - ctitorita de LIGYA DIACONESCU După aparițiile, unanim salutate, de către mediile culturale, din România, Canada și de pretutindeni unde există români (cărturari și patrioți): „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, STARPRESS, 2011 - ediție bilingva, română-engleză, 2011, „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, STARPRESS 2012, ediție bilingva, română-franceză, 2012 - iată că, în 2013, a apărut și „Antologia scriitorilor români contemporani din
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
luni înainte de a muri - avea pe atunci șaptesprezece ani împliniți - începuse să-și facă mereu drum pe la un suflet stingher de la noi din târg, pare-mi-se un deportat politic, trimis din Moscova în surghiun pentru că era liber cugetător. Mare cărturar altminteri, înțelept între înțelepții Universității din Moscova. Omul acesta îl îndrăgise pe Markel și-l primea cu inima deschisă. Seară de seară aproape, fratele meu se ducea la dânsul, și așa a petrecut toată iarna, până când l-au chemat înapoi
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
Kiev, de la prof. Alf. Lombard de la Institutul de studii romanice al Universității din Lund-Suedia, de la Jean Perrot, prof. la Universitatea din Paris și mulți alții. Despre viața și opera lui Vasile Scurtu, au scris după trecerea lui în neființă, numeroși cărturari năsăudeni. Cel mai amplu studiu i-l acordă fostul său coleg și bun prieten, Octavian Ruleanu, prof.univ.dr.doc. Gavril Istrate ,vestitul cărturar, Teodor Tanco, iar Mircea Daroși îi dedică studiul monografic ,,Pe urmele lui Vasile Scurtu''. El este și va rămâne
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
Paris și mulți alții. Despre viața și opera lui Vasile Scurtu, au scris după trecerea lui în neființă, numeroși cărturari năsăudeni. Cel mai amplu studiu i-l acordă fostul său coleg și bun prieten, Octavian Ruleanu, prof.univ.dr.doc. Gavril Istrate ,vestitul cărturar, Teodor Tanco, iar Mircea Daroși îi dedică studiul monografic ,,Pe urmele lui Vasile Scurtu''. El este și va rămâne o personalitate care își merită cu prisosință locul în galeria oamenilor de cultură năsăudeni și din întreaga țară. Prof. Mircea Daroși
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
trăirea creștin-ortodoxă dacoromână Prietenia crește ca Zorile unei Dimineți frumoase de Primăvară, în care se oglindesc cerurile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei, Ardealului, Banatului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, cu toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline de lumină, cântarea sacră a Adevărului unde crește liber și
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
sensibil) are o alcătuire orfică. Aceasta fiind opusul retoricii. Flautul său fermecat vine din adâncurile nației, având afinități organice cu interogațiile pe care și le-au pus în același sens intelectualii interbelici. Numai că el nu folosește semnul întrebării. Spre deosebire de cărturarii prezentului, Dan Puric aduce cu sine afirmația, lăsând dubiile și aporiile pe seama belferilor. Recurge la memorie și reamintește că în trecutul nostru recent există gropile comune ale unor martiri pe care le opune gropii de la Glina, carnavalului și măscărilor mediatice
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Dan Puric - Este prea mult! Stelian Gomboș - Fără a fi prea indiscret, având în vedere faptul că aveți o conferință și o carte cu tema “ Cine suntem”, V-aș întreba: Cine sunteți domnule Dan Puric? Aș uza de întrebarea trimișilor cărturarilor și fariseilor adresată Sfântului Ioan Botezătorul, fără a mă identifica însă cu aceștia: Ce spui tu despre tine însuți?” (Ioan 1,22). Mă refer ca om! Ca artist! Dan Puric - Cred că mă pot articula ca o stare de conștiință
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
artă, comunicări și studii, majoritatea din domeniul esteticii, criticii de artă și al axiologiei artei. O viață de om pusă generos în slujba luminării semenilor prin cultură, un prețuit și iubit prieten, cu vorba domoală, blândă și înțeleaptă, un neobosit cărturar, acesta este domnul profesor Mihai Păstrăguș, care ne îndreptățește să afirmăm că Moldova rămâne locul unde se nasc valorile în fața cărora ne înclinăm cu mult respect. Vineri, 5 aprilie 2013, Comitetul Director al Ligii Scriitorilor Români a conferit, prin scriitorul
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
Boghiu, părintele Benedict Ghiuș, iar naș de călugărie a fost Părintele Petroniu Tănase (trecut și el la cele veșnice în 22.02.2011, după ce în 31.01.2011 s-a născut în veșnicele locașuri fiul său duhovnicesc - Arhiepiscopul, Mitropolitul și Cărturarul Bartolomeu Valeriu Anania). După ce a primit preoția, Părintele Arsenie Papacioc a fost numit spiritual la Seminarul Monahal de la Neamț. A urmat mutarea la Mănăstirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
dar prin bunăvoința autorului, am primit volumul cu pricina pe care l-am devorat cu pasiune. Știu că la lansare printre cei care au apreciat oferta de carte, directoarea adjunctă a Bibliotecii, Letiția Buruiană, observa, făcând comparație cu opera unui cărturar gălățean dispărut, istoricul Paul Păltănea, că dacă înaintașul a combinat rigoarea științifică și talentul scriitoricesc, autorul de față probează mai întâi harul literar. Pornind de la amintirile teologului dispărut, notate de acesta „cu o uimitoare forță de seducție a cititorului”, după cum
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
erudiții vremurilor, era tocmai faptul că aveau dispoziția de a învăța. „Cei 12 erau așa de obișnuiți, că alegerea lor de către Domnul Isus Hristos sfidează orice logică omenească. Nici unul dintre ei nu era dascăl, nici unul nu era preot, nici rabin, nici cărturar, nici fariseu, nici saducheu, nici măcar un lider al sinagogii. Nici unul nu era din înalta societate. Jumătate erau pescari, restul muncitori obișnuiți.” Din această descriere, ne dăm seama că nu atât ucenicii au contat în procesul instruirii, cât capacitatea Învățătorului de
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
petrecut joi - 1 Septembrie - în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
anul 1992 - (a) Mitropoliei Basarabiei, neuitând, astfel, nici o clipă, locurile sale natale încărcate de istorie, cultură și spiritualitate tot românească!... Spicuind doar frânturi, la toate acestea și la multe altele, mă gândeam în timpul slujbei înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre românești, promotor și apărător al valorilor culturii și spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum jumătate din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu președintele acestui înalt
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
și de Nord - care a plecat, în anul 1994 de la Sibiu și care i-a fost timp de patru ani, din anul 1990 până în anul 1994 Episcop Vicar; Arhiepiscopii și Mitropolitul Bartolomeu al Vadului, Feleacului și Clujului - și el mare cărturar; Nifon al Târgoviștei - urmașul său în structurile ecumenice internaționale, Andrei al Alba Iuliei; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei; Casian al Dunării de Jos - căruia i-a fost mentor și îndrumător
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
grupului, creditase în anii 1930 sistemul de valori al dreptei, apoi pe cel al stângii, pentru ca până la urmă să le abandoneze pe amândouă exact în momentul în care le vede ajunse la putere. Experiențe asemănătoare ori similare au cunoscut majoritatea cărturarilor din nucleul grupării, cum ar fi: Benedict Ghiuș, Dumitru Stăniloae, Alexandru ("Codin") Mironescu, Paul Sterian, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu, Petroniu Tănase, Vasile Vasilache, Adrian Făgețeanu, Grigorie Băbuș, Bartolomeu Valeriu Anania
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
continua lucrarea călăuzitoare. Însă deceniul următor nu anunța nimic bun. Anii 1950 au însemnat, pentru Romania comunistă, o perioadă de prigoană dusă cu metodă împotriva a tot ceea ce ar fi ținut de o credință spirituală și religioasă. Preoții, clericii și cărturarii de la Mănăstirea Antim vor fi nevoiți să-și schimbe reședința, mutându-se la Mănăstirea Plumbuita, iar numărul membrilor va scădea substanțial până în anul 1958 - anul desființării grupului. Despre gruparea spirituală "Rugul Aprins" și autoritățile comuniste Serviciile secrete comuniste, proaspăt constituite
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
dreptei credințe în fața expansiunii catolicismului din nord, o vamă a frumuseților naturale, o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Câteva referințe despre mormântul Voievodului Mircea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
fiu. Tot în incinta mânăstirii (în biserica mare, în biserica bolniței sau în cimitir) mai sunt îngropați: Mitropolitul Varlaam al Ungrovlahiei, paharnicul Dumitrașco, Ioan Bălăceanu Groful și Egumenul Mihail; aici odihnește fostul Stareț recent al Coziei, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida, cărturarul și omul de cultură bisericească, cel care a alcătuit și o documentată monografie a așezământului. Succesorul acestui venerabil părinte este Părintele Arhim. Dr. Vartolomeu Androni, care este și exarh al mânăstirilor din eparhia Râmnicului și director al Seminarului Teologic din
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a drepteicredințe în fața expansiunii catolicismului din nord, o vamă a frumuseților naturale, o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Cu alte cuvinte, așadar, În documentul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui și am venit să ne închinăm Lui. Și auzind, regele Irod s-a tulburat și tot Ierusalimul împreună cu el. Și adunând pe toți arhiereii și cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că așa este scris de proorocul: ' Și tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu ești nicidecum cel mai mic între căpeteniile
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
poeții naționali, nu plecând de la teorii sau de la sentimente generale, ci de la nemărginita dragoste pentru casa sa, pentru brazda sa, biserica sa, pentru satul său, ținutul său ardelean. Poetul va iubi poporul românesc nu din datorie, nu din conștiință de cărturar sau de simpatie de artist, ci din iubirea trainică și veșnică pentru părinții de acasă, pentru frații de joc, pentru vecinii din necunoscut, pentru preotul și lăutarul statului și, de aici, pentru toți oamenii satului românesc. Astfel de sentimente ar
ORGANIZAŢIA MUNICIPALĂ DE FEMEI A PSD BRĂILA, INIŢIATOAREA ACŢIUNII ,,O CARTE PENTRU FIECARE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841]