3,101 matches
-
împărat”, mireasa este „o floare crăiasă”, vorniceii sunt „feți-frumoși din ceea lume”, constituiți în „armata mirelui” și „armata miresei”. Invocate, pâinea, sarea, apa, grâul semnifică vigoarea, frumusețea castă, belșugul și norocul care trebuie să-i însoțească în viață pe tinerii căsătoriți. O. de colăcărie configurează un cadru de basm, în care nunta este prezentată alegoric. Un tânăr împărat împreună cu mai mulți însoțitori pleacă la vânătoare. În cale ei întâlnesc o urmă misterioasă, care îi pune în încurcătură. Tinerii din alaiul mirelui-împărat
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
a creșterii delincvenței juvenile unei asemenea decizii atât de îndepărtate în timp pare stranie. Această senzație dispare de îndată ce aflăm argumentele aduse: modelul explicativ al procesului de cauzare. În noul cartier s-au mutat, cu 25 de ani în urmă, tineri căsătoriți. A urmat, cum era de așteptat, o largă generație de copii. În momentul analizei, situația demografică a cartierului era următoarea: dintre cei 28.000 de locuitori,1/4 erau tineri între 10 și 20 de ani. O asemenea apropiere a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ea s-a simțit purtată de colo-colo, ca un obiect incomod de care nimeni nu are nevoie. Mama sa a decedat atunci când ea avea patru ani. Tatăl său a dus fetițele, la început, în casa unei mătuși, sora soției sale (căsătorită și aceasta) pentru ca acestea să se bucure de un cămin stabil. A luat-o însă foarte repede acasă pe sora cea mare pe care, datorită vârstei, a considerat-o aptă să trăiască singură cu el. Pacienta descrie căminul mătușii sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dacă este vorba despre o absență a afirmării de sine a pacienților. Analiza funcțională Două cazuri clinice ilustrează, în cele ce urmează, demersul diagnostic al unei absențe a afirmării de sine. Cazuri clinice Primul caz: Christine Christine, 38 de ani, căsătorită și mamă a doi copii de treisprezece și zece ani, vine la consultație, epuizată și dezorientată. Soțul său a fost mutat recent cu serviciul și nu va mai putea veni acasă decât în două week-end-uri pe lună. Această situație îi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și un aspect sezonier. Structura dobândită predispozantă In vârstă de 35 de ani, Martine a crescut într-o familie cu trei copii, ea fiind cel de al doilea născut (are o soră mai mare și un frate mai mic). Este căsătorită și are o fiică de paisprezece ani. Părinții lui Martine sunt în viață și trăiesc în aceeași regiune cu ea, dar se văd rar. Relațiile sunt proaste, datorită unui comportament preferențial resimțit ca fiind sistematic în favoarea surorii sale. Climatul în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
utilizarea produselor psihotrope și a devenit dependentă de heroină. Pentru a-și procura dozele zilnice și a satisface nevoia de consum a partenerului său ea s-a prostituat. Ea a întâlnit, pe când își făcea meseria de prostituată, un funcționar superior căsătorit care a instalat-o într-un apartament în care el o întâlnea în mod regulat. Acesta i-a finanțat mai multe internări în clinici specializate și Doamna B. a reușit sevrajul de droguri. Doamna B. este invadată în mod regulat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trecutul tehnicilor agricole din Întreaga regiune. Grupul domestic Elementul etnic pare a stabili diferențe În structurile sociale când este vorba despre grupul uman, domestic, al gospodăriilor. Într-adevăr, ansamblul populațiilor slave cunoștea un grup domestic compus din mai multe perechi căsătorite, formă de viață care Încă din secolul al XIX-lea Începuse să dispară, fiind Înlocuit de grupul domestic compus dintr-o singură pereche căsătorită cu copii necăsătotiți. Cu cât o regiune populată de slavi este mai legată de lumea occidentală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
situație fac excepție situațiile În care cel mai mic fiu rămâne să locuiască cu părinții bătrâni pentru a-i ajuta. Este vorba deci despre o formă tranzitorie care, o dată cu moartea părinților, revine la normalul bazat pe prezența unei singure perechi căsătorite. Vor fi cunoscut și ei grupuri domestice compuse din mai multe perechi căsătorite, asemenea rudelor lor Îndepărtate albaneze? Informațiile de care dispunem nu ne permit să o afirmăm, documentele scrise ale trecutului (ce nu trec de secolul al XIV-lea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu părinții bătrâni pentru a-i ajuta. Este vorba deci despre o formă tranzitorie care, o dată cu moartea părinților, revine la normalul bazat pe prezența unei singure perechi căsătorite. Vor fi cunoscut și ei grupuri domestice compuse din mai multe perechi căsătorite, asemenea rudelor lor Îndepărtate albaneze? Informațiile de care dispunem nu ne permit să o afirmăm, documentele scrise ale trecutului (ce nu trec de secolul al XIV-lea) par să confirme o formă de viață asemenea celei existente În secolul XX
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În urma diverselor delicte comise cu violență În afara mediului familial a fost de 68,1%, comparativ cu ponderea mult mai scăzută a femeilor victimizate (doar 31,9%). Din totalul victimelor delictelor cu violență, Într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, În timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime ale unor delicte comise cu violență În mediul intrafamilial, ponderea acestora reprezentând 8,2% din totalul victimelor ce au avut de suferit În urma unor delicte cu violență. Spre deosebire de victimele delictelor cu violență din afara mediului familial, unde proporția dintre persoanele căsătorite și cele necăsătorite era aproape identică, În cazul victimelor din mediul intrafamilial persoanele căsătorite dețin ponderea cea mai ridicată (58,5%), comparativ cu cea deținută de persoanele necăsătorite (25,5%). Comparativ cu ponderea relativ scăzută a victimelor bărbați, În ansamblul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relațiile de cuplu, violențele de ordin verbal, nonverbal și, mai ales, fizic sunt aproape inerente. Putem grupa aceste tipuri de violențe În categoria violenței intime. Prin urmare, definim violența intimă dintre două persoane (bărbat și femeie) ce formează un cuplu (căsătorit sau necăsătorit), ca fiind agresiunea ce se manifestă verbal, fizic și nonverbal. Am inclus aici și violența nonverbală pentru simplul motiv că un astfel de comportament reduce comunicarea interpersonală, rezultatul fiind izolarea celor doi parteneri. Numeroase cercetări au Încercat să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
potrivit cercetătorilor de mai sus, pot fi Împărțite În: a) atribuiri cauzale; b) atitudini de tipul sex role; c) credințe privind felul În care trebuie să decurgă o relație. Pe de altă parte, tot ei supun atenției faptul că bărbații căsătoriți și violenți tind să vadă În ,,caracteristicile negative ale soțiilor lor” cauza generală a conflictului existent În mariajul lor. Nu numai atât. Ei consideră ca fiind necesară și utilă folosirea agresiunii În relația maritală. De multe ori, În astfel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
caracteristică a bărbaților, care se Întâlnește În mod frecvent În cuplu, este atitudinea de macho. Este foarte adevărat că acest lucru depinde de felul În care definim ,,atitudinea macho” și Între ce limite o Încadrăm. Putem spune că un bărbat căsătorit, de exemplu, este macho prin faptul că Îi acordă o atenție deosebită sotiei lui, că o protejează ș.a.m.d. Pe de altă parte, situațiile În care Își arată supremația, că ,,el este cel mai tare și puternic”, precum și că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în numele egalității femeilor cu bărbații. Totuși, așa ceva nu-i decât o exagerare asociată cu o ideologie tacită a preaslăvirii epocii de tihnă inegalitară a familiei tradiționale. De fapt, ceea ce se produce sub ochii noștri și uneori cu participarea celor deja căsătoriți sau în așteptarea căsătoriei constă în înlăturarea practicilor și a relațiilor de gen tradiționale ale bărbaților și femeilor în vederea construcției unor relații bazate pe: a) complementaritatea diferențelor de gen; b) concilierea în familie a principiilor corporatist-raționale cu cele ale conviețuirii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
târzii, amintirile restituie mai mult un mod de a trăi și o viziune destul de convențională despre „Minu”. În teatru, după Masca, o satiră a comportamentului desfrânat al unor femei din lumea bună, și Rozina (1919), o dramă stângace a femeii căsătorite fără iubire, apoi înșelată și în iubirea de la care aștepta totul, autoarea încearcă o prezentare în registru comic a existenței dintr-un orășel, fixându-și obiectivul asupra dialogurilor și întâmplărilor din cafeneaua „Șapte gâște potcovite”, care dă și titlul unei
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
sensul mistagogic - nu doar etic - al căsătoriei. Creștinii trăiesc această taină ca pe „o comuniune, o unire, un elan ca să-l am și pe altul împreună cu mine”, „un drum cu sens unic”. Ca și monahismul, „elanul eshatologic” al cuplului oamenilor căsătoriți reprezintă un atac direct la adresa calmului prostesc, a dezmierdării somnolente a sinelui, a răsfățului propriu, a divorțului mut față de ceilalți, a sofismelor inteligenței, a capriciilor și tabieturilor personale de tot felul. Căsătoria trăită în Biserică depășește stadiul estetic, deci simpla
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care nu avea cum să nu-l mutileze, Chandler face o nereușită echilibristică între premisele total nefericite ale cărții și comportamentul indus de aceste premise. Conversția dintre Marlowe și Linda Loring este stridentă, artificială până în cele mai mărunte detalii. Abia căsătoriți, ei vorbesc deja despre divorț. Marlowe e, pe de o parte, stânjenit că trebuie să locuiască într-o casă cu piscină, iar pe de altă parte, nu ezită să-l numească pe servitorul Augustino, cu superioritatea ciocoiului, „Tino”. Întregul demers
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
s-a întâmplat între timp. Personalitate complexă, Eugen Țurcanu a fost abil manevrat de către adevărații dirijori ai acțiunii din Pitești, care i-au speculat la maximum setea de răzbunare împotriva celor care l-au aruncat în închisoare. Dintr-un bărbat căsătorit, tată al unui copil și cu frumoase perspective de carieră politică, el s-a trezit cu o condamnare de 7 ani pentru vechi contacte cu tineretul legionar, astfel că aceștia au devenit principala sa țintă, întocmai pe placul autorităților comuniste
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
conducerea gospodăriei a întărit poziția sa în familie, limitând nivelul și gravitatea violenței îndreptate împotriva ei. Poziția relativ importantă a femeii se datora mai multor factori. În primul rând, în societatea românească tradițională situația standard era familia nucleară: cuplurile proaspăt căsătorite își stabileau, de regulă, propria lor gospodărie, autoritatea părinților asupra noii familii fiind limitată. În al doilea rând, istoria zbuciumată, încărcată de războaie și caracterizată de frecventa migrație a bărbatului în căutarea unui loc de muncă, făcea ca adesea femeia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
diverselor delicte comise cu violență în afara mediului familial a fost de 68,1%, comparativ cu ponderea mult mai scăzută a femeilor victimizate, doar 31,9%. Din totalul victimelor delictelor comise cu violență, într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, în timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având în vedere mediul de locuire (urban-rural), se constată ponderi egale în privința numărului de victime din cele două medii, în sensul că victimele domiciliate în urban reprezintă 50,1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fost înregistrate 2.193 de persoane care au devenit victime ale unor delicte comise cu violență în mediul intrafamilial, ponderea acestora reprezentând 8,2% din totalul victimelor. Spre deosebire de victimele delictelor comise cu violență din afara mediului familial, unde proporția dintre persoanele căsătorite și cele necăsătorite era aproape identică, în cazul victimelor din mediul intrafamilial, persoanele căsătorite dețin ponderea cea mai ridicată (58,5%), față de cea deținută de persoanele necăsătorite (25,5%). Comparativ cu ponderea relativ scăzută a victimelor bărbați în ansamblul delictelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu violență în mediul intrafamilial, ponderea acestora reprezentând 8,2% din totalul victimelor. Spre deosebire de victimele delictelor comise cu violență din afara mediului familial, unde proporția dintre persoanele căsătorite și cele necăsătorite era aproape identică, în cazul victimelor din mediul intrafamilial, persoanele căsătorite dețin ponderea cea mai ridicată (58,5%), față de cea deținută de persoanele necăsătorite (25,5%). Comparativ cu ponderea relativ scăzută a victimelor bărbați în ansamblul delictelor cu violență comise în afara mediului familial, în cazul celor comise în mediul intrafamilial, femeile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
honor killings” sau „customary murders” În cultura musulmană, femeia este învățată și îndrumată către instituția căsătoriei încă de la o vârstă fragedă, bărbatul sau bărbații care reprezintă autoritatea supremă în familie având obligația să le găsească soți. Bărbații consideră, că odată căsătorite, „femeile trebuie să le fie obediente” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 932). În mod normal, căsătoriile sunt aranjate între familii prin intermediul prietenilor sau cunoștințelor. Plecând de la originea cuvântului töre, care în limba turcă înseamnă obicei și face referire la „datină, regulă, lege
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ca atare. La aceste niveluri, formele de manifestare devin mult mai subtile (violența psihoemoțională) și mai puțin vizibile (violența sexuală). În contextul tematicii abordate, familia va fi definită, conform standardelor folosite de Comisia Europeană asupra Infracționalității, ca fiind „un cuplu căsătorit sau necăsătorit, descendenții acestuia, familiile de origine, descendenții sau rudele oricăruia dintre copiii cuplului, cu condiția ca aceștia să continue să locuiască împreună sau să continue relațiile determinate de o coabitare anterioară”. Termenul de violență domestică a fost inițial utilizat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]