2,636 matches
-
anume Francesius, sibian de fel), chinuit de mari dureri (avea - va consemna Gavriil Protul în Viața patriarhului Nifon - o „boală groaznică și cumplită”, a fost cărat într-un rădvan (după alții - căruță) alături de el ne-o putem imagina pe Doamna Cătălina, așa cum este înfățișată în tabloul votiv de la Mănăstirea Kremikovți din Bulgaria, pe care l-am evocat, în haine „de fiecare zi”, îmbrăcată într-o rochie lungă din stofă roșie 91) și dus dintr-un loc într-altul spre a-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu pene - și cheaghina Maria, sora lui Ștefan cel Mare și soție a hatmanului Șendrea, are pe cap, în tabloul votiv de la Dolheștii Mari o pălărie cu calotă joasă și cu boruri răsfrânte, după cum italienească pare a fi pălăria Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și voal este pictată și jupâneasa Iuliana, soția lui Luca Arbore, în ctitoria bărbatului ei - și, peste rochia lungă cu mâneci ample, o mantie bizantină din stofă plină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamnelor privind tabloul votiv - zugrăvit prin 1493 - de la Mănăstirea Kremikovsți - l-am mai evocat - din Bulgaria, unde Radu cel Mare (dăruitor al lăcașului), încălțat cu pantofi roșii, poartă o mantie vișinie, căptușită cu mătase de un roșu deschis, iar Doamna Cătălina, soția lui, are, peste vălul maroniu care îi acoperă părul și coboară pe spate, o pălărie (zisă „sită”, și italianul Giorgio Tomasi observase obiceiul femeilor valahe ce-și împleteau părul în cosițe „încolăcite în jurul capului” ca „vechile romane”334) cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 94. 324. Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 178. 325. Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, fasc. I, p. 14. Vezi de același, Istoria românilor în chipuri și icoane, p. 64. (Doamna Clara, Doamna Cătălina), 66 (Doamnei Marinca a lui Alexandru cel Bun), 74 etc. 326. Vezi Istoriia țării Rumânești... (Letopisețul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, ed. cit., p. 198. 327. Cronica Bălenilor, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 373. 328. Corina Nicolescu, Costumul de curte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu Bădica, cu Vlad Vintilă și - zice A. D. Xenopol - cu Mircea Ciobanul 223. Și alți istorici îl consideră pe Radu Paisie (Petru, pe numele său de botez), alături de Vintilă și Mircea; fiu legitim al lui Radu cel Mare, făcut cu Cătălina, iar pe Radu de la Afumați și pe Radu Bădica drept copii naturali. Radu de la Afumați însuși se declara fiu al lui Radu cel Mare, sprijinindu-și astfel pretențiile la domnie 224. Tot vlăstar legitim al lui Radu cel Mare și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Radu de la Afumați și pe Radu Bădica drept copii naturali. Radu de la Afumați însuși se declara fiu al lui Radu cel Mare, sprijinindu-și astfel pretențiile la domnie 224. Tot vlăstar legitim al lui Radu cel Mare și al Cătălinei îl socotea pe Radu de la Afumați și A. D. Xenopol 225. Ruxandra se recăsătorea (la rigoare - vedeam - „nunta” era tolerată de Biserică) cu un frate (vitreg?, bun?) al primului soț. Intra în contradicție cu legile Ecclesiei, căci al doilea canon al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urmașii lui Hrizea din Popești, cel omorât de Șerban Cantacuzino - transportau adesea, mișcându-se cu fereală, dincolo de graniță familii pauperizate) și să se împrumute pentru a achita mai vechi datorii (după moartea lui Preda Buzescu - cândva înainte de 20 august 1608 -, Cătălina, soția lui, și fiica lui, Maria [cea care se va mărita cu marele ban Teodosie Corbeanu] „au avut greutate și nevoie pentru datoria lui Preda banul și pentru împrumutul pe care l-au pus domnii”; la fel, Vlădaia, văduva marelui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au pus domnii”; la fel, Vlădaia, văduva marelui vistier Dan Danilovici, „a căzut la datorie la un turc din Giurgiu”) sau pentru a-și duce zilele, zălogeau averea ce le mai rămăsese ori vindeau părți din ea (abia pomenita Cătălina a vândut niște sate ca să plătească împrumuturile). Și în Moldova lucrurile stăteau la fel. Velișco Costin, mare hatman (uneltitorul contra lui Constantin Cantemir, care a poruncit să fie ucis - în 1691 - lângă fântâna Curții Domnești din Iași sub privirea scrutătoare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se reprofilează profesional, lucrând ca analist de sisteme (1985-1999), ulterior ca șef al compartimentului de software la firma GIB din München. S. debutează, ca majoritatea autorilor SF din primele decenii postbelice, în colecția „Povestiri științifico-fantastice”, în 1962. Textul de debut, Cătălina, este o derivare liricoidă din Luceafărul eminescian, cu specificarea că disponibilitatea cosmică a lui Hyperion este preluată, literal, de un astronaut. Cu romanul Proba tăcerii (1965), publicat în foileton în aceeași colecție, prozatorul descoperă posibilitatea brodării unei trame SF pe
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
lume în alta - este aici mai curând o soluție narativă decât semnul unui interes coerent pentru acest regim ficțional. Romanul Sud contra Nord (2001) împinge asemănările cu Numele trandafirului al lui Umberto Eco până la forțarea impresiei de pastișă stângace. SCRIERI: Cătălina, București, 1962; Proba tăcerii, București, 1965; Cursă în vid, I-II, București, 1969 (în colaborare cu Adrian Rogoz); Oracolul, București, 1969; Cuadratura cercului. Fals tratat de urbogonie, Cluj-Napoca, 1975; ed. Cluj-Napoca, 2001; Himera, București, 1979; 2000, București, 1982; Cupa de
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
al doilea număr scriitorul intervievat (de Mariana Dănilă) era Matei Vișniec. Intră în sumar versuri de Carolina Ilica, Radu Felix, schițe de Cristian Teodorescu, un fragment de roman de Eugen Uricaru, o dezbatere la care participă tineri regizori de teatru (Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Alexandru Colpacci, Dan Micu). Emil Brumaru deschide, sub titlul „Diligența poștală”, o rubrică de consiliere a aspiranților la recunoaștere literară. O pagină e consacrată literaturii științifico-fantastice. În numerele următoare se continuă publicarea de interviuri (cu Virgil Mancaș
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
București, 1976 (în colaborare cu Ionel Funeriu); Tudor Arghezi, Arte poetice, pref. edit., București, 1987 (în colaborare cu Livius Petru Bercea). Traduceri: Macrobiu, Saturnalia, introd. trad., București, 1961; Vergiliu, Eneida, pref. trad., Timișoara, 1994, Bucolice. Georgice, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Cătălina Velculescu, „Studii de stilistică eminesciană”, RITL, 1966, 2; Luiza Seche, „Studii de stilistică eminesciană”, CLG, 1967, 2; Andrei Nestorescu, „Studii de stilistică eminesciană”, LR, 1967, 3; Al. Graur, „Stilul artistic al lui Ion Creangă”, RL, 1969, 41; Dumitru Vlăduț, „Dincolo de
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
Cititori și cititoare, RL, 2002, 5; Svetlana Cârstean, O societate și o cultură pe măsura ei, OC, 2002, 113; Ion Bogdan Lefter, Dubla (sau multipla) specializare a lui Mircea Vasilescu, OC, 2002, 126; Al. Călinescu, Gazetărie superioară, ATN, 2002, 3; Cătălina Constantin, Chipul țării în tranziție, RL, 2003, 35. O. S.
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
1979, 14; Mircea Anghelescu, Din nou cronicarii..., VR, 1979, 6; Mircea Anghelescu, „Cronicarul Radu Popescu”, RL, 1987, 39; Nicolae Manolescu, O monografie documentară, RL, 1988, 5; Andrei Pippidi, Pornind de la o carte nouă despre Radu Popescu, AIX, t. XXV, 1988; Cătălina Velculescu, „Cronicarul Radu Popescu”, LL, 1989, 2; Ion Toderașcu, „Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin”, AUI, istorie, t. XXXVI, 1990; Dicț. scriit. rom., IV, 723-724. D. H. M.
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
, Cătălina (19.XII.1941, București), istoric literar și editoare. Este fiica Speranței Brezuleanu (n. Trașcă) și a lui Petru Brezuleanu, economiști. După absolvirea Liceului „Zoia Kosmodemianskaia” din București, urmează tot aici Facultatea de Limba și Literatura Română (1960-1965). Lucrează în calitate de cercetător
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
include trei piese, dintre acestea Petru sau Petele din soare fiind jucată pe scena Teatrului de Nord din Satu Mare, în regia lui Cristian Ioan (1997), și, cu un succes notabil, la Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” din București, în regia Cătălinei Buzoianu (1998). Textele dramatice i-au fost traduse în limbile franceză, engleză, germană, suedeză, greacă. Mai colaborează la „Contrapunct”, „22”, „Litere, arte & idei”, „Memoria” ș.a. Împreună cu Vlad Russo traduce teatru de Eugen Ionescu (I-III, 2003), versiunea realizată pentru Scaunele
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
Comparată. Colegiul de redacție inițial este compus din Zoe Dumitrescu-Bușulenga (redactor-șef), Alexandru Duțu (redactor-șef adjunct), Mihnea Gheorghiu, Ion Zamfirescu, Doina Grecu (secretar de redacție). Ulterior din redacție mai fac parte Mircea Anghelescu, Ileana Verzea, Octavian Barbossa, Adrian Marino, Cătălina Velculescu. Din 1990 până în 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e directoare, Mircea Anghelescu redactor-șef (până în 1997), iar în comitetul redacțional mai sunt cooptați Sorin Alexandrescu, Alexandru Balaci, Al. Călinescu, Alexandru Ciorănescu, Dan Grigorescu, Eva Kushner, Marian Papahagi, Monica Spiridon, Cornelia Ștefănescu
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
Ștefănescu, Ion Zamfirescu. După 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e director onorific, Dan Grigorescu director, iar în 2003 S. are un comitet onorific (Al. Călinescu, Livius Ciocârlie, Mihnea Gheorghiu, Adrian Marino) și un colegiu de redacție format din Sorin Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Cătălina Velculescu (membri), Manuela Anton, Alexandra Ciocârlie, Cristina Balinte (secretari). Cu un caracter pronunțat academic, destinată în primul rând specialiștilor în domeniu, S. reușește să reflecte contribuțiile din comparatismul literar românesc, dar și din cel străin. Cu toate că nu este exprimată programatic
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
reeditarea monografiei Cărțile populare în literatura românească a lui N. Cartojan, însoțind-o cu o postfață în care, pe lângă aportul documentar la studiul circulației manuscrise a acestor cărți, încearcă o redefinire teoretică a domeniului. În 1976 și 1978 publică, împreună cu Cătălina Velculescu, Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice, o lucrare de referință, în care cataloghează și descrie detaliat câteva sute de manuscrise și ediții de cărți populare aflate în biblioteci din țară și din străinătate. În 2001 M.
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
a lui Baltasar Gracián, prin intermediul vechilor traduceri românești. Ca și în celelalte cercetări ale lui M., stilul este unul al demersului erudit și exact, științific fără pedanterie. SCRIERI: Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice (în colaborare cu Cătălina Velculescu), vol. I: Cărțile populare laice, partea I, București, 1976, partea II, București, 1978; De nuptiis Mercurii et Philologiae, București, 1997. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I.C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare); Iordache Golescu
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
Est”, F, 1994, 4; Adrian Marino, Don Quijote a greșit adresa, „22”, 1994, 25; Gabriel Andreescu, „Don Quijote în Est” „22”, 1994, 25, 26; Grigore Scarlat, Idealuri într-o lume haotică, ST, 1994, 7-8; Octavian Soviany, Cavalerul Tristului Est, APF, 1994, 10-12; Cătălina Năstase, Drama mediocrității, JL, 1994, 49-52; Lovinescu, Unde scurte, III, 316-320, IV, 75-78, V, 38-44; George Pruteanu, Note despre Paler, „Dilema”, 1995, 118; Alex. Ștefănescu, A spune lucrurilor pe nume, RL, 1995, 7; Alex. Ștefănescu, Un steag ținut mereu sus
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
valoare, îngr. Viorica Nișcov, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1991. Ediții: Bulgăre de aur în piele de taur, București, 1975; Ghicitori, București, 1986. Repere bibliografice: Iordan Datcu, In memoriam. Radu Niculescu, REF, 1988, 3; Mircea Anghelescu, Sensul folclorului, LCF, 1992, 3; Cătălina Velculescu, „Folclorul. Sens, valoare”, RITL, 1992, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Tensiunea argumentului, JL, 1992, 9-12; Nicolae Mecu, Un exemplar spirit critic, VR, 1993, 1; Ion Taloș, Die Folklore. Bedeutung, Wert, „Fabula” (Berlin-New York), 1992, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 112-113. T.V.
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
, Maria (16.XI.1948, Botești, j. Neamț), poetă. Este fiică a Cătălinei și a lui Carmil Pal, funcționar. Urmează Liceul „Roman Vodă” din Roman, absolvit în 1967, și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția psihopedagogie specială, secundar limba și literatura română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970-1974). Profesoară și directoare (1990-1998) la Liceul pentru
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
prins în jocul de oglinzi verbale, fiecare actor este văzut aproape simultan din toate unghiurile. Perspectiva Vicăi Delcă asigură mereu contrapunctul, de un farmec indicibil, echilibrul ironic, distanțarea de riscul patetismului, în fine - culoarea și condimentele necesare. Dramatizarea făcută de Cătălina Buzoianu în 1986, surprinzător de reușită, a consacrat romanul și în ochii publicului de teatru, cel puțin două actrițe, Tamara Buciuceanu în Vica și Gina Patrichi în Ivona, devenind de-a dreptul întruparea pesonajelor. După un roman ca Dimineață pierdută
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII APARATE ȘI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT CURS - STUDII DE MASTERAT CONF.UNIV. DR .CĂTĂLINA ABABEI Domeniul practicării exercițiilor fizice, în marea sa diversitate, a constituit în ultimele decenii obiect de reflecție pentru o serie de specialiști care nu s-au mulțumit să repete clișeele și sloganurile ce țin de începutul secolului, ci au considerat
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]