2,791 matches
-
nevoie să fim pregătiți din toate punctele de vedere. În primul rând, să fim instruiți, încât să știm a mânui foarte bine și cu rapiditate armamentul. Să știm a folosi terenul și orice fel de fortificație. Să știm a fi camarazi adevărați și în caz de nevoie să mergem până la sacrificiul suprem! Toate astea nu le vom putea îndeplini dacă nu ne vom reaminti ceea ce am învățat cu ani în urmă, când am făcut armata de drept. Și, dacă nu greșesc
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
închipuire. Da’ ce? A dezertat? ― Deși toți de la tunul nostru au plecat să-l caute, nu l-au găsit. ― Ce ați făcut? Că nu se putea să rămâneți cu tunul acolo în pădure. ― Am cerut permisiunea comandantului și împreună cu un camarad am plecat în satul de peste vale, să căutăm cai, boi, ce om găsi. Numai să putem pleca. ― Și? ― Am umblat jumătate de sat. În cele din urmă, am găsit un om al lui Dumnezeu - moș Dumitru - care avea și el
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
O agățați de tun cu lanțul aista și băieții n-o să vă lase la greu. O să-i aduceți înapoi după ce vă-ți face treaba. Am toată nădejdea. Să vă ajute Dumnezeu! ― Și cine a mânat plăvanii? ― Eu. Cine altul? Ceilalți camarazi de la tunul meu erau târgoveți. Așa că... Am legat tânjala de tun cu lanțul dat de gospodar și când totul a fost gata am îndemnat: „Hai, băieților, că sunteți de ispravă. Ați tras la plug, ați tras la car, v-ați
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
termin. M a întrebat ce știu de cai și omul care trebuia să aibă grijă de ei. Am răspuns scurt: „Să trăiți, domnule căpitan! Nu știu”. „Dacă în această noapte omul și caii nu apar în cazarmă, mâine dimineață, împreună cu camaradul de lângă tine, duceți boii gospodarului, împreună cu doi saci plini cu ovăz și mulțumirile noastre pentru bunătatea lui. Apoi îl căutați pe dezertor... Acum băgați tunul la adăpost, dați boii în primire omului de la grajduri cu ordin ca mâine dimineață să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
noi eram deja răgușiți și de Traistă al nostru nici pomeneală. Pădurea se rărea, semn că suntem în marginea ei. Se vedea deja un islaz întins până hăt departe. „Dacă se întunecă, adio Traistă și cai” - și-a spus părerea camaradul meu. „Ai dreptate, dar până atunci mai e ceva vreme” - l-am îmbărbătat eu. Și... cum mergeam noi agale, mai ales că am cam umblat la sticla cu rachiu, mi s-a năzărit că pe islaz, taman în creasta dealului
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
am cam umblat la sticla cu rachiu, mi s-a năzărit că pe islaz, taman în creasta dealului, se vede coborând la vale un om cu doi cai, duși de dârlogi. „Tu vezi ce văd eu?” - l-am întrebat pe camaradul meu. „Văd, dar nu prea deslușesc dacă omul îi îmbrăcat militar sau...” „Aista-i Traistă, fiindcă nici un țăran nu vine din țarină cu caii de dârlogi. Îi înhamă la căruță sau la plug” - am zis eu. Spre a se convinge
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
meu. „Văd, dar nu prea deslușesc dacă omul îi îmbrăcat militar sau...” „Aista-i Traistă, fiindcă nici un țăran nu vine din țarină cu caii de dârlogi. Îi înhamă la căruță sau la plug” - am zis eu. Spre a se convinge, camaradul meu a încercat să strige, dar din gâtlejul lui nu a ieșit decât un gâjâit ca la gânsac. „Ai răbdare să se apropie și o să ne dăm seama dacă e el sau altcineva” - l-am potolit eu. Ne-am oprit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prima oară. Nu a scos, însă, nici un cuvânt. Nici caii nu arătau prea bine. ― Da’ ce le lipsea? ― Aveau părul din frunte și o parte din coamă pârlite. Parcă trecuseră prin foc... Atunci m-am uitat mirat și întrebător la camaradul meu: „Ce-or fi pățit omul și caii de arată așa?” Și l-am întrebat: „Ce faci, Traistă, băiete? De unde vii?” Omul a făcut ochii mari, semn că mi-a recunoscut glasul. „Euu... am fost... și măăă... întorceam...” „Unde ai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ai fost?” „Tocmai după deal, undeee... i-am găsit!” Se vedea limpede că a pățit ceva grav, care l-a zdruncinat atât de tare încât nu e în stare să lege ca lumea nici două vorbe. I-am făcut semn camaradului meu să ia caii de dârlogi și să-i lege de un copăcel mai apropiat. Voiam să-l scot pe Traistă din starea în care se afla. ― Și ai reușit? ― Da. Curiozitatea mă împingea să aflu cu un ceas mai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mea. S-a înțeles?” De l-ar fi lovit cu ciomagul în moalele capului, majurul n-ar fi rămas așa înlemnit. Aproape plângând, a răspuns: „Ammm... înțeles, domnule locotenent”. ― Și a executat cele cinci zile de arest? - a întrebat un camarad. ― Sigur că da. Ce? Voi nu-l știți pe domnul locotenent Coasă? Când spune ceva, spus rămâne! ― De ce nu ne-ai zis și nouă, ca să râdem puțin? - a întrebat Todiriță. ― Da’ ce, voiai să fac și eu cunoștință cu arestul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Raportează sergentul Dumitru Dinsus! Comandantul, emoționat, s-a apropiat de formație și, privind la ei cu duioșie, a prins să vorbească: ― Să știți că o asemenea demonstrație nu am mai întâlnit în viața mea de militar. Și asta se datorează camaradului vostru, sergentul Dumitru Dinsus. Spun asta în cunoștință de cauză. L-am avut în subordine și când a făcut armata de drept. Și atunci era un om plin de neprevăzut, dar mereu în slujba celor din jurul său... Noi vă dorim
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
într-un singur glas... Când cei doi superiori s au depărtat, Dumitru a remarcat, hâtru: ― Măi fraților! Să știți voi că s-a prins totuși ceva de capul vostru... Ați dovedit-o adineauri. Mare minune! ― Adică? - a întrebat unul dintre camarazi. ― V-ați mișcat ca „ochii mortului” în fața dragilor noștri comandanți. Rugați-vă să nu mai ajungeți cumva pe mâna lor, căăă.. ― Că ce? - a întrebat același glas. ― Nu vă mai aduceți voi aminte ce scria la poarta cazărmii când ați
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ai pus o asemenea întrebare, înseamnă că tu ai fost „mutu’ de la Manutanță” și n-ai avut treabă cu „adăpostit”, „târâș, marș” „salt înainte” „la loc comanda”... Tu ai cântărit barabulele, arpacașul sau varza murată - l-a lămurit Dumitru.... Râsul camarazilor ținea loc de o mie de îmbrățișări. Când valul de râs s-a potolit, s-a așternut o liniște nefirească... Parcă nimeni nu îndrăznea să mai spună nici un cuvânt. În cele din urmă, glasul unuia dintre ei a rupt tăcerea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
infanterie. Norocul lui a fost Dumitru, care îi explica în amănunt toate acestea... Așa a ajuns să fie unul din cei mai buni încărcători de tun din baterie. ―Todiriță, băiete. De instruit te-am instruit. De plâns la despărțirea de camarazii noștri ai plâns. Acum nu avem alta de făcut decât s-o luăm pe scurtătură, cum s-ar spune, ca să ajungem cât mai repede la gară - l-a luat în primire Dumitru. ― Să știi, Dumitre, că cu instruirea ai dreptate
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Lupii suri ies după pradă, Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiți de vânt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pământ.” A recitat ochitorul „Doi la legătură”, cum l-au alintat camarazii. ― Atunci, tu trebuie să te legi cu centura de ceva, că altfel zbori precum corbii din „Viscolul” lui Alecsandri. Și adio baterie! - l-a luat la vale „țârcovnicul”, cum l-au poreclit pe cel care acasă era cântăreț bisericesc. ― Dacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
auziți și voi cât îi noaptea de lungă - și lungă-i, Doamne! - huruit de motoare grele. Și nu par a fi ale noastre. Eu cred că sunt rusești. Și au făcut cale pe lângă noi. Încotro merg oare? - a vorbit servantul, camaradul cel mai înalt din baterie. ― Păi, pe ninsoarea asta odată te trezești că inamicul îi în spatele tău. Și atunci nu mai poți face nimic. Te ia ca din oală! Nu te predai, te toacă rusul cu Katiușa lui ca pe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
case dinspre noi. Dincolo de gard am văzut că sunt cuiburi de mitraliere grele și peste tot mișunau mulți militari, care fumau în voie... Cred că organizau ambuscada pentru noi... ― Aiștia au venit să ne aștepte, dar nu ca pe niște camarazi, ci ca pe inamici. Am căzut într-o capcană. Sunt ruși cu siguranță. Înseamnă că ceilalți din divizia noastră sunt în mâinile rușilor. Poate numai noi am rămas în afara cercului și ne așteaptă ca pe o pâine caldă - a apreciat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și foarte eficace, extrem de versat când era să prezinte teorii ale conspirației care să sune bine în fața justiției, foarte abil în strângerea de probe și foarte priceput să imagineze interferențe exterioare pentru anchetatorii marilor jurii. Un telefon dat unui fost camarad de la LAPD și un altul la un fost procuror districtual, care era acum un angajat al Procuraturii Generale, i-au conturat lui Mal adevărul istoric în cazul lui Saul Lesnick, doctor în psihiatrie. Bătrânul fusese și era în continuare un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
repede la ușă, așeză cutia pe un scaun și o deschise. Cei trei priviră înspre el. Buzz își fixă ochii pe Considine. Ellis Loew dădu din cap ca un om de afaceri autentic. Dudley Smith zise „Bună, Turner, vechiul meu camarad!”, tot numai zâmbet. Considine îl privi și el, tot numai curiozitate, de parcă ar fi examinat un soi de reptilă pe care nu-l mai văzuse niciodată. Se priviră o vreme. Buzz zise: — Bună, Mal. Mal Considine îi răspunse: — Frumoasă cravată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dușmanii, mai ales dacă se întâmplă să fie și dușmanii mei. Mal își trase răsuflarea, gândindu-se la cursul de Oratorie de la Drept, la Stanford. Dudley Smith stătea relaxat lângă el. Mondo Lopez arătă spre stradă, apoi se uită la camarazii săi din Masacrul tomahawkului. Și toți trei începură să bată din palme. Dudley se făcu roșu. Mal văzu cum fața partenerului său trece din roșu în vinețiu. Lopez lăsă încet mâna în jos, înăbușind aplauzele. — Ce-ar fi să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Își aminti declarația făcută lui Lesnick de către Loftis - „Claire e singura femeie pe care am iubit-o” - și se simți gelos. *** Paharele și scrumierele loviră masa. Mal se întoarse din trecut - svastici și lațuri de spânzurătoare - și îi văzu pe camarazii de vânătoare ai Roșiilor fixându-l cu privirea. Dudley îi împinse un pahar curat și sticla. Mal i-o împinse înapoi, apoi zise: — Locotenente, ai dat-o în bară cu mexicanii. Iar ce spun acum e oficial. Părerea mea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
altceva. Loftis obișnuia să-i cumpere heroină lui Claire, iar mie nu-mi convenea. Voiam să fie dependentă doar de mine. Satisfăcut? O dimineață spornică: femeia drogată și futută de mexicani, Benavides posibil violator de minori, Loftis procurând heroină pentru camarazii lui roșii. — De la cine o lua? — Nu știu. Sincer! — Mai ai ceva la fel de bun? — Nu. Tu n-ai niște rebuturi proaspete de-ale lui Howard, ca să mai învioreze pavilionul nostru? — Ne vedem la biserică, Doc. *** La birou îl aștepta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un accident de mașină. FBI-ul local a ținut incidentul secret și i-a vândut identitatea lui Ed Satterlee. Tot trecutul și toate personajele importante din viața lui sunt consemnate în dosar. Mai ai și niște fotografii de filaj ale camarazilor lui comuniști și vreo douăzeci de pagini de gargară marxistă - o mică lecție de istorie pe care va trebui s-o memorezi. Așa că poimâine, în jurul orei 2, te prezinți la pichetele de demonstranți de pe Gower Street, pretinzând că ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
apropie cu pași târșiți, cu mâinile încovoiate ca niște lăbuțe, cu umerii căzuți și buza de jos bosumflată. — Flăcău, mă jignești. Nu voiam decât să sărbătorim reușita ta și să-ți dau de știre că Upshaw i-a înfuriat pe camarazii lui de la poliție, bărbați care nu sunt obișnuiți să primească ordine de la niște diletanți de douăzeci și șapte de ani. Vrei să spui furia unuia din solda lui Dragna, care-i urăște pe cei de la comitat și e protejatul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
30, lucrând cu o cazma și o lopată. Bătuci pământul bine de tot, ca nu cumva să-l adulmece coioții și să li se facă foame. Aruncă câteva crengi deasupra mormântului și se pișă pe el: un epitaf pentru un camarad polițist corupt, care îl băgase în cel mai mare necaz al vieții lui aducătoare de necazuri. Îngropă arma lui Niles sub o tufă de spini, apoi se întoarse cu mașina în Valley, o șterse bine de amprente, smulse distribuitorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]