4,448 matches
-
cu 79% în 2008, 50% dintre americani, comparativ cu 39% în 2008, și 26% dintre japonezi față de numai 14% în 2008.396 Liderii chinezi realizează că problema principală este dezvoltarea țării; dacă acest obiectiv se realizează, prin forța lucrurilor modelul capitalist consacrat va fi afectat. Stefan Halper, cercetător american, surprinde cu acuitate și într-o formulă fericită o asemenea dinamică: "așa cum globalizarea a micșorat lumea, China micșorează Vestul", prin limitarea tăcută a valorilor și influenței sale. Cert este că actuala criză
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
analiști avertizează că puterile aflate în ascensiune folosesc în mod invariabil forța economică nou dobândită pentru a urmări scopuri politice, culturale și militare mai ample."397 În câmp teoretic au apărut poziții care consideră că există "multiple căi spre modernitatea capitalistă" și că "autoritarianismul este compatibil cu capitalismul".398 Punctul de pornire al acestei poziții este ridicarea Chinei și a Rusiei, care ar marca "o revenire a puterilor capitaliste autoritare încununate de succes economic" și care "ar putea reprezenta o rută
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
socială, încercând să pună de acord interesul propriu cu cel de grup și social. Ceea ce dorim să subliniem acum este că întâlnirea fericită dintre libertate și prosperitate nu constituie cel mai bun pat germinativ pentru voință și determinare. În societățile capitaliste mature apare o delăsare specifică belșugului și abundenței, o moleșeală, într-un cuvânt un "decalaj de ambiție" față de populația statelor în curs de dezvoltate. Cum ar putea fi conservate ambiția și determinarea? Nu ne încumetăm să răspundem. Ceea ce ne-a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
că această judecată a fost valabilă doar în societatea primitivă, deoarece în societatea modernă, în care există proprietate privată Și acumulare de capital, valoarea adăugată de muncitor aceluiași produs se împarte, sub denumiri diferite (salariu, profit, rentă) între el, întreprinzătorul capitalist Și proprietarul de pământ. Astfel, Smith constată că mărimea valorii are la bază munca (teoria obiectivă a valorii muncă) în societatea premodernă, în timp ce în societatea modernă valoarea reprezintă suma distribuită persoanelor implicate în procesul producerii mărfurilor respective sau a produsului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fi util ființei umane. Aceste proprietăți sunt independente de particularitățile istorice ale contextului social în care bunul este produs (de exemplu, grâul are aceleași proprietăți fizice Și chimice indiferent că este produs într-o economie de sclavi, într-o economie capitalistă sau în alte tipuri de economii). Valoarea unui bun însă nu are nicio bază fizică sau chimică Și este în întregime rezultatul circumstanțelor specifice, istorice Și sociale, în care este produs. Valoarea reflectă relațiile sociale care sunt specifice capitalismului” (Hunt
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
masă la educație arată că singurul factor ce contează este distanța (instituțională) față de nucleele modelului statului național. Astfel, coloniile cele mai importante ale țărilor europene adoptă mai repede principiile educației de masă decât țările independente aflate la periferia sistemului mondial capitalist 1. 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistătc " 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistă" Analizele de până acum arată caracterul sui generis al evoluției demografiei școlare de după al doilea război mondial. Modelul de dezvoltare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
psihice și morale a individului, care constituie premise ale dezvoltării personale. Aceasta este funcția de dezvoltare a școlii. Din punctul de vedere al lui Dewey, cele trei funcții sunt nu numai compatibile, ci și reciproc suportive. Rolurile ocupaționale în economia capitalistă sunt cel mai bine ocupate de indivizi care au cel mai înalt nivel de dezvoltare personală. Altfel spus, dezvoltarea personală este productivă din punct de vedere economic. Pe de altă parte, un sistem școlar liber și universal poate oferi șanse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ascuns (hidden curriculum) al școlii, insinuându-se de către marxiști, de pildă (Bowles și Gintis, 1976), că funcția latentă cea mai importantă a școlii ar fi aceea de a-i pregăti normativ, ideologic pe elevi pentru condițiile întreprinderii economice de tip capitalist. În școală, precum am arătat, elevul învață punctualitatea, disciplina, beneficiile planificării, obiceiuri de muncă responsabile, imperativul respectării superiorilor etc. Profesorii ajung să implementeze inconștient acest obiectiv al școlii prin plasarea problematicii ordinii în prim-planul activității lor didactice, ajungând adeseori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
modernă a clasei aplică aceleași tehnici disciplinare ca și celelalte instituții emblematice ale societății moderne disciplinare, penitenciarul și armata. Folosirea spațiului, gestiunea timpului și planificarea mișcărilor în societatea disciplinară contribuie la raționalizarea utilizării trupurilor necesare unei instituții cum este întreprinderea capitalistă 1. Paternitatea conceptului de conținut ascuns îi este atribuită lui Philip Jackson (Margolis și colab., 2001), care a identificat (Jackson, 1968), în urma unor observații sistematice în clase gimnaziale publice, aspecte ce decurg din relațiile sociale din școală. Anumite valori, dispoziții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
obiectivele explicite ale școlii, îndeplinirea lor este esențială pentru o carieră școlară de succes. Teoreticienii marxiști au preluat ideea curriculumului ascuns, susținând faptul că prin acesta școala contribuie la reproducerea inegalităților sociale și la conservarea ordinii sociale dominate de clasa capitalistă. Bowles și Gintis (1976) au formulat principiul „corespondenței”, adică al paralelismului dintre organizarea școlii și cea a societății. Aceasta din urmă este reprodusă prin conținuturile formale și ascunse ale școlii, în care se practică relațiile sociale necesare funcționării ordinii capitaliste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
capitalistă. Bowles și Gintis (1976) au formulat principiul „corespondenței”, adică al paralelismului dintre organizarea școlii și cea a societății. Aceasta din urmă este reprodusă prin conținuturile formale și ascunse ale școlii, în care se practică relațiile sociale necesare funcționării ordinii capitaliste: competiție și evaluare, diviziune ierarhică a muncii, autoritate birocratică, supunere și natură fragmentată și alienată a muncii. Cei doi susțin că reproducerea acestor competențe și atitudini prin procese educaționale corespunde unor viitoare roluri de muncă stratificate și îi pregătește pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lua decizii relativ independente de interesele deținătorilor de capital și ale sindicatelor și a avut sprijinul unei birocrații de stat puternice și eficiente. Mai recent însă, odată cu preponderența pe care au dobândit-o tehnologiile informaționale și noua structură a economiilor capitaliste dezvoltate, rolul educației în productivitatea țărilor din Asia de Sud-Est a scăzut. Sursele principale ale acestui declin sunt două: economia a trecut de la activități consumatoare de muncă la activități consumatoare de capital (cu înaltă valoare adăugată, în jargon economic), iar nevoile tehnologice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi detalia anumite aspecte critice pentru discutarea inegalităților școlare: corespondența dintre mecanismele societale de mobilitate și organizarea școlară; rezultatele marilor studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările socialiste; de asemenea, voi oferi un exemplu de calcul al indicilor de mobilitate școlară în România și voi aborda în final problema grupurilor cu risc de neparticipare școlară în România contemporană. Originile interesului pentru această
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la testele de inteligență și neutralitatea culturală a acestora. Sociologii marxiști Bowles și Gintis (1976) susțin, de pildă, că ideologia inteligenței nu este decât o altă mască sub care se ascund mecanismele de reproducere socială de care este responsabilă școala capitalistă. Critica ideologiei meritocratice mai reține câteva contraargumente: 1. Tezele meritocratice explică inegalitatea socială prin diferențe în abilități, talente sau inteligență. Astfel, ele sunt foarte aproape, după cum se poate vedea, de teoria funcționalistă a stratificării (Davis și Moore, 1945), precum și de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asemenea sistem este subordonarea, supunerea. Școala domesticește individul educându-l în spiritul punctualității, respectului pentru autoritate, responsabilității pentru sarcinile primite și al acceptării sarcinilor doar în baza motivării extrinsece a muncii salariale, toate acestea fiind calități esențiale pentru funcționarea întreprinderii capitaliste. Relațiile de putere din școală le reproduc pe cele din societate, mai ales pe cele din întreprinderea capitalistă, și-l pregătesc pe copil pentru alte inegalități. În plus, ideologia coeficientului de inteligență și cea meritocratică își aduc și ele contribuția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sarcinile primite și al acceptării sarcinilor doar în baza motivării extrinsece a muncii salariale, toate acestea fiind calități esențiale pentru funcționarea întreprinderii capitaliste. Relațiile de putere din școală le reproduc pe cele din societate, mai ales pe cele din întreprinderea capitalistă, și-l pregătesc pe copil pentru alte inegalități. În plus, ideologia coeficientului de inteligență și cea meritocratică își aduc și ele contribuția la legitimarea diviziunii sociale existente. În concluzie, diferențierea sistemelor școlare și inegalitățile și disparitățile educaționale dintre clasele sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Goe și mai ales Lanțul slăbiciunilor recurg la diverse mijloace nu neapărat legale sau, oricum, nemeritocratice pentru a ușura accesul copiilor lor la acreditări școlare. În anii comunismului, corupția era un subiect tabu. Ea era doar o racilă a societății capitaliste, de care noua orânduire era scutită prin simpla forță a organizării sale. Democrația socialistă, cel mai echitabil regim, nu putea fi lovită de bolile individualismului și ale arivismului care, nu-i așa, sunt tipic burgheze. Evident că, odată cu ieșirea din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Growth and Information, Washington. Banca Mondială, 2005, Edstat, http://www1.worldbank.org/education/edstats/ (accesată în 10 august 2005). Banfield, E.C., 1958, The Moral Basis of a Backward Society, The Free Press, New York. Baudelot, Cristian; Establet, Robert, 1971, L’école capitaliste en France, Maspero, Paris. Becker, Gary, 1992, Comportamentul uman: o abordare economică, Editura All, București. Becker, Gary, 1997, Capitalul uman, Editura All, București. Becker, Howard S., 1952, „Social Class Variations in the Teacher Pupil Relationship”, Journal of Educational Sociology, 25
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 187-205. Bourdieu, Pierre; Passeron, Jean-Claude, 1977, Reproduction in Education, Society and Culture (traducere de Richard Nice), Sage, Londra. Bowles, Samuel; Gintis, Herbert, 1976, Schooling in Capitalist America: Educational Reform and the Contradictions of Economic Life, Basic Books, New York. Branch, Glenn; Scott, Eugenie, 2004, „Assaults on Evolution Have Evolved as Well”, http://www.godlessgeeks.com/LINKS/AssaultsOnEvolution.htm (accesată la 1 august 2005). Brandis, W.; Bernstein, B.
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din observațiile anterioare privind dificultățile de aplicare pe teren a analizei. 5.1.3.Particularități de utilizare a analizei lanțului valorii în Româniatc "5.1.3. Particularități de utilizare a analizei lanțului valorii în România" După 15 ani de economie capitalistă și în pragul intrării în Uniunea Europeană există semne firave că firmele românești ar urma strategii coerente de construire și menținere a unui avantaj concurențial. În alți termeni, acest fapt înseamnă că există doar un număr mic de firme competitive la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de populație dezavantajate. Economia socială creează premisele ca acest compendiu de măsuri - educație, condiții de viață decente, infrastructură - să preia din inegalitățile care se propagă prin actualul model de dezvoltare. „Economia socială constituie o formă de economie distinctă de cea capitalistă și cea centralizată. Organizațiile cooperatiste, nonprofit și de ajutor reciproc, fundațiile, sindicatele și organizațiile nonguvernamentale etc. sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a răspunde nevoilor emergente și de a cunoaște nevoile societății, mai ales În perioadele de criză marcate prin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a anilor 1793-1795”. Numai că Marx însuși a cedat repede acestui duh restauraționist când, mai târziu, a văzut în emergența societății comuniste anunțate „exproprierea expropriatorilor” și restaurarea unei proprietăți arhaice și lipsite de exploatare: „Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sunt expropriați. Modul de apropriere capitalist, care rezultă din modul de producție capitalist, deci proprietatea privată capitalistă este prima negație a proprietății private individuale, întemeiată pe munca proprie. Dar producția capitalistă produce cu necesitatea unui proces natural
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
repede acestui duh restauraționist când, mai târziu, a văzut în emergența societății comuniste anunțate „exproprierea expropriatorilor” și restaurarea unei proprietăți arhaice și lipsite de exploatare: „Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sunt expropriați. Modul de apropriere capitalist, care rezultă din modul de producție capitalist, deci proprietatea privată capitalistă este prima negație a proprietății private individuale, întemeiată pe munca proprie. Dar producția capitalistă produce cu necesitatea unui proces natural propria sa negație. Este negarea negației. Aceasta nu restabilește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a văzut în emergența societății comuniste anunțate „exproprierea expropriatorilor” și restaurarea unei proprietăți arhaice și lipsite de exploatare: „Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sunt expropriați. Modul de apropriere capitalist, care rezultă din modul de producție capitalist, deci proprietatea privată capitalistă este prima negație a proprietății private individuale, întemeiată pe munca proprie. Dar producția capitalistă produce cu necesitatea unui proces natural propria sa negație. Este negarea negației. Aceasta nu restabilește proprietatea privată, ci proprietatea individuală, dar pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
societății comuniste anunțate „exproprierea expropriatorilor” și restaurarea unei proprietăți arhaice și lipsite de exploatare: „Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sunt expropriați. Modul de apropriere capitalist, care rezultă din modul de producție capitalist, deci proprietatea privată capitalistă este prima negație a proprietății private individuale, întemeiată pe munca proprie. Dar producția capitalistă produce cu necesitatea unui proces natural propria sa negație. Este negarea negației. Aceasta nu restabilește proprietatea privată, ci proprietatea individuală, dar pe baza realizării erei capitaliste
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]