4,924 matches
-
dovedește că era și valoroasă. Tata, care era un om rafinat și foarte inteligent, a înțeles că se adresa omului de pe stradă și cu toate astea era foarte bună, o capodoperă, să nu spunem nemuritoare, ar fi ridicol, dar o capodoperă durabilă. În ciuda handicapului, în acea vreme insesizabil, ca a fost scrisă într-o limbă, franceza, care între timp a devenit o limbă moartă. Cred că am citit-o de douăzeci de ori la rand și trebuie să recunsoc, deși nu
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
pentru un mare scriitor, iar el refuza cu obstinație ideea de a adopta un pseudonim, convins fiind că, În cele in urmă, opera impune numele și nu viceversa. Ca orice veleitar, era obsedat de premiul Nobel, neacceptînd să scrie decît capodopere - calea cea mai sigură spre ratare. În schimb, despre mine spunea că sunt „călduț“ și „confortabil“, cînd nu mă făcea de-a dreptul ticălos. Și asta numai din cauză că mă descurcam mai bine decît el - cu banii, cu femeile și chiar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
depășeau cu mult posibilitățile. În cunoșteam de multă vreme și Îl acceptasem așa. Poate că acum, după Întîlnirea cu Pablo, se simțea Într-adevăr puternic. Avea În mînă un pește mare. Sosise momentul! Urma să scrie un roman, poate chiar capodopera la care visa de atîția ani... În sfîrșit, destinul Își onora promisiunile. Și dintr-o dată, gîndindu-mă la toate acestea, mi-a venit ideea năstrușnică de a-i invita pe amîndoi la mine acasă. În primul rînd, pentru a-i demonstra
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
turist ocazional din Tokio și o geishă provincială dintr-o stațiune cu izvoare termale, undeva , În Alpii Japonezi. Imediat după publicarea romanului a devenit unul din cei mai faimoși prozatori japonezi, un clasic În viață, iar romanul a fost caracterizat capodopera lui Kawabata. După război, a scris: ,,O mie de cocori,, , ,,Vuietul muntelui,, , ,,Casa frumoaselor adormite,, , ,,Frumusețe și Întristare,,... Cartea pe care a prețuit-o cel mai mult a fost ,,Maestrul de Go,, Ă1951ă, care diferă foarte mult de celelalte romane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
obiect blestemat. Se gândise de multe ori să-l doneze unui muzeu, dar se temea de eventuale articole În presă, referiri televizate, dată fiind probabil celebritate pictorului. Ar fi fost de-a dreptul suspect să fi mărturisit că are o capodoperă Ă deși el , personal nu descifrase numele artistuluiă, de la o femeie care a fost omorâtă. Iubitorii de artă, imediat ce-ar fi fost expusă pictura, s-ar fi Îmbulzit probabil să-i admire frumusețea . Privise Întotdeauna pictura În chip neprofesionist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de relaxare, dimpotrivă, de două-trei ori, când i s-a părut că mă mișc, s-a răstit la mine, aruncându-mi o privire cruntă.,, Portretul este acum la tine, și nu te mai saturi privindu-l. Ți se pare o capodoperă. L-ai cumpărat pe nimica toată, dar poate ai salvat viața unei femei În vârstă, bolnave. Să știi, nu am fost amanta niciunui politician celebru, și nici măcar iubita de-o noapte a pictorului, s-a Întâmplat Însă cândva de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu am fost amanta niciunui politician celebru, și nici măcar iubita de-o noapte a pictorului, s-a Întâmplat Însă cândva de mult, ca, Într-o casă de țară, o scriitoare onestă, să Întâlnească un mare artist, care a pictat câteva capodopere Într-o Încăpere apropiată de Încăperea ei. Printre ele acest portret care, date Împrejurări ce țin de romanele polițiste, a fost de-a lungul anilor vânat de escroci, de colecționari maniaci, și de negustori nemiloși. Pentru el, au murit trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tremur nervos și necontrolat, născut din emoție și din furie. -Dumneata ai adus ieri, aceste două caiete și, pentru că avem obligația de-a nu respinge nimic fără să fie citit Înainte, am rupt din timpul dedicat editurii, ca să văd ce ,,capodoperă,, ai lăsat În mâinile mele Recunosc, este o carte interesantă și bine scrisă, dar nu poți fi autorul ei. De unde ai șterpelit-o? Redactora -inchizitor, Își Împinge spre rădăcina nasului ochelarii, care, i-au alunecat pe nesimțite În focul discuției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vest, până la Kupang În est, din Kiruna de la nord, până la Sahara din sud. Pe raftul superior al unui corp de bibliotecă am observat câteva exemplare din „Travestiții“, carte apărută În 1910, precum și dovezile despre ceea ce Karp prevestea că va deveni capodopera lui Froehlich, un Geschlechtskunde În cinci volume. În acest atlas sexual, directorul fundației și-a propus să-și adune Întreaga doctrină, „bazată pe treizeci de ani de chestionare evaluate“, după cum sublinia ghidul nostru, pășind pe o scară și dând jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fărâmă cu fărâmă. Îmi toarnă sirop de arțar dintr-o cutie de Log Cabin și pe urmă îl linge de pe coaiele-mi gingașe până când acestea redevin curate ca ale unui bebeluș. Replica ei favorită din întreaga proză engleză este o capodoperă: — Fute-mă-n pizdă, Futangiule, până leșin. Când mă bășesc în cadă, ea îngenunchează goală pe dușumeaua de gresie, se apleacă și sărută bulele de pârț. Îmi stă înfiptă-n pulă în timp ce mă cac, vârându-mi în gură un sfârc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ni se părea un lucru atât de important... Așa erau cei doi din fotografia de nuntă. Casa era pentru cea de-a doua aniversare a lui Katrin. Totul trebuia să fie perfect. O dovadă a talentului și inteligenței noastre. O capodoperă care să ne supraviețuiască. Portocalele și benzina, mirosul lipiciului, se amestecă cu mirosul de rahat. Degetele și palmele mele au o crustă de ferestre, portaluri și aparate de aer condiționat, închegate în lipiciul uscat. Pe cămașă mi s-au lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de aici fiind reprezentate în stilul artistic al perioadei Tang (618-904 e.n). Încăperea de peste 30 m adăpostește un grup de sculpturi ce demonstrează un simț artistic desăvârșit al artistului care le-a realizat, statuia Lushena fiind apreciată ca o capodoperă fără egal. Statuia are o înălțime de aproximativ 17 m, având ca element distinctiv ochii care par să privească plini de înțelepciune și bunăvoință asupra pelerinilor care vizitează templul. Grota Guyang a fost realizată mai timpuriu, are cel mai bogat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o statuie a lui Buddha, iar Buddha este un munte". Buddha Mile este așezată cu spatele la est și cu fața spre vest și are o înălțime de 71 m, cu toată maiestuozitatea ei fiind bine proporționată și având fața extrem de expresivă. Capodopera întruchipează strălucitoarea cultură dezvoltată de dinastia Tang. Pe cele două laturi ale statuii sunt sculptate tot în stâncă peste 90 de figuri budiste mai mici, unele deosebit de frumoase. Munții Emei și statuia lui Buddha de la Leshan sunt înconjurate de peisaje
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
zei și personaje din lumea basmelor, fiecare realizate cu o expresivitate neegalată, demonstrând măiestria artiștilor antichității chineze. În decembrie 2001, grotele cu statui de la Yungang au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial. Comitetul UNESCO a apreciat că acest ansamblu reunește capodopere din prima perioadă de apogeu a artei budiste chineze. Grotele de la Yungang (Foto: Yang Ying) Urmele "Omului de la Beijing'' la Zhoukoudian Localitatea Zhoukoudian, unde au fost descoperite fosile de antropoid, denumit de cercetători "Omul de la Beijing (Peking)", se află în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nivelului arhitectural. Marele Zid Chinezesc din perioada Ming începe la est de fluviul Yalu și se termină la vest, la Trecătoarea Jiayu, provincia Gansu, cu o lungime totală de 5.660 km. Trecătoarea Muntelui și Mării și Trecătoarea Jiayu reprezintă capodopere ale artei arhitecturale chineze. Porțiunile Badaling și Simatai ale Zidului, aflat în Beijing, au o mare valoare artistică. În această perioadă, decorațiunile, motivele colorate și ornamentele s-au dezvoltat. Pietrele, olanele smălțuite și lemnul de esență tare au fost materialele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
420 m. Suprafața totală construită însumează 290.000 m2. Are multiple destinații turism, comerț, restaurante, birouri, ședințe și agrement. Proiectarea și construcția clădirii Jinmao este expresia îmbinării perfecte a arhitecturii chineze cu noile cuceriri ale științei și tehnologiei, fiind o capodoperă a arhitecturii moderne. Lucrările de construcție la Centrul Shanghai, cu o înălțime de 632 m și 121 de etaje au început în 29 noiembrie 2008 și vor fi finalizate în 2015. Stadionul Național "Cuibul de Pasăre" și Centrul Național de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fost adăugate, de-a lungul timpului, o mulțime de completări. Varianta finală a fost concretizată, după toate probabilitățile, în secolele III-V e.n., forma finală în care este cunoscută azi fiind redactată de medicul Wang Bing, în anul 762 e.n. Capodopera este alcătuită din două părți, cu 81 de capitole. Prima parte a fost denumită Întâmplări simple și se referă la noțiunile teoretice ale medicinii chineze, precum biologie, patologie, agenți patogeni, canale de energie, diagnoză. A doua parte, intitulată Axa spirituală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
economică a promovat dezvoltarea medicamentelor chinezești. A fost redactată Farmacopeea Tang, prima din lume. Cartea cuprinde 850 de medicamente, unele fiind însoțite de desene. În dinastia Ming (1368-1644 e.n.), farmacologul Li Shizhen a finalizat, după 27 de ani, Farmacopeea, o capodoperă a farmacologiei chineze. Cartea cuprinde 1.892 de medicamente. După proclamarea Republicii Populare Chineze, în 1949, au fost efectuate cercetări ample asupra medicamentelor chinezești sub toate aspectele. Pe baza investigațiilor realizate la scară națională a fost redactată, în 1961, Farmacopeea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dimensiuni de-a dreptul impresionante. Un astfel de recipient din bronz din categoria celor cu patru picioare, are 133 cm înălțime, 110 cm lungime și 78 cm diametru, piesă descoperită în 1939. Vasul cântărește 875 kg și constituie una dintre capodoperele artei bronzului aflate în patrimoniul Chinei. În epocă, bronzul era un material prețios, motiv pentru care nu era utilizat și la confecționarea uneltelor agricole. Astfel că țăranii au continuat să lucreze pământul cu unelte primitive din lemn și piatră multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de asemenea, bine reprezentate. În pictură, predominau peisajele în tuș și reprezentările de flori și păsări. O pictură remarcabilă, realizată în această perioadă este ,,Priveliște de pe cele două maluri în ziua de Qingming" (Ziua Morților) a pictorului Zhang Zeduan, o capodoperă nemuritoare a picturii tradiționale chinezești. Dinastia Yuan Statul Jin (1115-1234), creat de etnia nüzhen a luat în stăpânire nordul Chinei în 1125, și a pus capăt dinastiei Song de Nord în 1127. La început, suveranii Song de Sud (1127-1279) reușiseră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a omenirii și, nu în ultimul rând, o gândire ajunsă la maturitate. Cronicile istorice Primul autor al unei istorii complete a Chinei de la ,,începuturile acesteia'' este Sima Qian, care a redactat lucrarea intitulată Shiji (Cronici istorice) în timpul dinastiei Han. Această capodoperă a avut ca model Chunqiu (Analele de Primăvară și Toamnă), prima carte de cronici istorice din China, însă aceasta cuprinde și tabele de date, disertații pe diferite teme și biografii ale personajelor istorice importante. Amploarea și forța literară a acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
un muzeu britanic se află și copia din dinastia Tang a picturii intitulate " Conduita pentru femeile de la curtea imperială" de Gu Kaizhi, cunoscut pictor din dinastia Jin de Est (165-317 e.n). Această piesă este socotită drept cea mai veche capodoperă, ce redă într-un mod spiritualizat expresiile feței și gesturile personajelor reprezentate. Împăratul Napoleon al III-lea a ordonat amenajarea în castelul Fontainebleau a unui salon intitulat "China", pentru a expune acolo câteva mii de piese de artă dăruite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
se aruncă în râul Miluo din provincia Hunan de astăzi. Primul poet din istoria Chinei, Qu Yuan, a lăsat posterității o moștenire nepieritoare. Originalitatea poeziei sale, inspirată din literatura orală, constă în introducerea tematicii naționaliste și a unei prozodii noi. Capodopera sa Venit-a vremea întristării este cea mai amplă piesă lirică romantică, pe teme politice, din istoria literaturii chineze antice. Este un poem descriptiv de 373 versuri și 2.490 hieroglife, care înfățișează tabloul unei organizări sociale injuste, atunci când idealurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și în zilele noastre. Cele 172 de întrebări adresate cerului se referă la fenomene din astronomie, geografie, literatură, filozofie și din alte domenii, care reflectă îndoielile îndrăznețe ale poetului față de concepțiile tradiționaliste și spiritul său de căutare a adevărului științei. Capodopere ale poemului descriptiv sunt considerate, de asemenea, Nouă ode și Nouă elegii. Cel din urmă este alcătuit dintr-o suită de poeme de inspirație religioasă, prelucrate pe baza cântecelor ritualice. Qu Yuan a creionat în aceste poeme figurile mai multor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
își făcea prieteni printre ei. Se oferea să le fie regizor, uneori chiar prezenta spectacole pe scenă. Operele sale dramatice nu doar că reflectă suferințele celor ce muncesc, ci elogiază și cântă simțul dreptății, curajul și spiritul rebel al acestora. Capodopera sa, Povestea condamnatei nevinovate Dou E a mișcat Cerul și a zguduit Pământul, care abordează soarta tragică a tinerei femei pe nume Dou E, este catalogată drept una din cele zece tragedii clasice chineze. Guan Hanqing este cel mai inspirat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]