1,176 matches
-
complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare. Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diagnosticul endocarditei: Hemoculturi pozitive, persistente (mai multe de 2) Evidențierea afectării valvulare prin semne ecografice de endocardită (masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita, leziuni Osler, pete Roth, factor reumatoid Argumente microbiologice (altele decât cele majore) Argumente ecografice compatibile cu endocardita (altele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intracardiac SAU Vegetație sau abces intracardiac cu aspect histologic de endocardită evolutivă. b. Criterii clinice: 2M sau 1M + 3m sau 5m Diagnosticul diferențial al endocarditei se face cu: alte boli febrile prelungite (tuberculoză, colagenoze, neoplazii), infecție intercurentă fără legătură cu cardiopatia, puseu de RAA la copil sau adolescent, endocardita lupică, boala tromboembolică, mixomul atrial. După protezarea valvulară, endocardita pe valvă protezată se diferențiază de: sindromul postcardiotomie, flebită, osteite, infecție cu CMV posttransfuzională. Tratament Principiile tratamentului endocarditei sunt: (1) Tratamentul cu antibiotic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în practică, cea mai folosită clasificare este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot grupa astfel [10, 20]: a. ateroscleroza coronariană cu diversele sale tipuri
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot grupa astfel [10, 20]: a. ateroscleroza coronariană cu diversele sale tipuri morfologice reprezintă principala etiologie a cardiopatiei ischemice. Leziunile aterosclerotice sunt localizate pe coronarele epicardice, putând fi unice sau multiple, concentrice sau excentrice, difuze sau limitate, complicate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot grupa astfel [10, 20]: a. ateroscleroza coronariană cu diversele sale tipuri morfologice reprezintă principala etiologie a cardiopatiei ischemice. Leziunile aterosclerotice sunt localizate pe coronarele epicardice, putând fi unice sau multiple, concentrice sau excentrice, difuze sau limitate, complicate sau necomplicate, semnificative, nesemnificative sau critice, în funcție de criteriile de apreciere folosite; se recunoaște faptul că peste 90% din evenimentele coronariene
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
critice, în funcție de criteriile de apreciere folosite; se recunoaște faptul că peste 90% din evenimentele coronariene acute sau cronice au ca etiologie ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte miocardică. 2. embolii: a.-trombus; b.-calciu; c
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
că peste 90% din evenimentele coronariene acute sau cronice au ca etiologie ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte miocardică. 2. embolii: a.-trombus; b.-calciu; c.-vegetații; d.-cateterism cardiac, PTCA, etc. 3. disecție; 4
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
crescută sau scăzută; c. zgomotele cardiace: zgomotul I diminuat, zgomot IV prezent datorită complianței ventriculare scăzute, uneori galop protodiastolic; zgomotul IV este localizat parasternal stâng și periapexian dar are valoare diagnostică limitată deoarece, frecvent, se poate întâlni la pacienții cu cardiopatie ischemică cronică sau la pacienții peste 45 de ani. Apariția unui suflu sistolic mitral sau tricuspidian denotă prezența unei insuficiențe mitrale ischemice, a unei insuficiențe tricuspidiene (IM de VD) sau a unei rupturi de SIV; d. frecătura pericardică apare la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
AV, asistoliei sau tahiaritmiilor ventriculare), migrenă, sindrom Raynaud, etc. Apare la persoane mai tinere, de obicei de sex feminin. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv nu prezintă semne caracteristice pentru angina Prinzmetal în afara acceselor anginoase, dar poate pune în evidență semne de cardiopatie ischemică cronică sau de insuficiență ventriculară stângă în timpul perioadelor ischemice. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10] 1. Electrocardiograma de repaus nu oferă elemente caracteristice pentru angina variantă, dar în timpul crizei dureroase se constată în două sau mai multe derivații supradenivelarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
severă, disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei ischemii miocardice. Este definită ca o durere, disconfort retrosternal sau în regiunile toracice adiacente și care are caractere specifice: apariția în accese de scurtă durată (3-15 minute), declanșare cel mai ades de efort sau emoție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Alte semne întâlnite: paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate fi normal în timpul perioadelor libere sau poate pune în evidență o serie de afecțiuni cardiovasculare care pot fi asociate sau pot declanșa durerea anginoasă: valvulopatii aortice, CMH, hipertensiune pulmonară primitivă, cardiopatie hipertensivă, stenoză mitrală. În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
valvulopatii [7, 10, 15, 17, 19, 20, 56]: 1. diagnostic anatomic - se stabilește prin examen clinic obiectiv complet (inspecție, palpare, percuție și mai ales auscultație) și prin examinări paraclinice (radiologic, fonocardiografic, ECG, ecocardiografie și Doppler, cateterism cardiac); 2. diagnostic etiopatogenetic - cardiopatii valvulare organice sau funcționale/relative; 3. diagnostic funcțional - se stabilește dacă valvulopatia este compensată sau sunt prezente semne de insuficiență cardiacă; 4. diagnostic de stadiu evolutiv - se determină dacă valvulopatia este stabilizată sau este activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]