1,613 matches
-
numit pisicile pisici? cînd, unde?" sînt absurde, în timp ce ele sînt legitime cînd este vorba de substantive proprii, chiar dacă în multe cazuri este imposibil să răspundem la ele. Odată atribuite, referința substantivului propriu trebuie să rămînă stabilă în comunitate: dacă jucătorul "Carter" își schimbă echipa de baschet și joacă la Mans, vom putea să-i atribuim alte descrieri cu articol hotărît (de exemplu, el nu va mai fi "antibezul", ci "manezul"), dar va rămîne întotdeauna "Carter". Inconvenientele substantivului propriu Concurența dintre substantivele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
rămînă stabilă în comunitate: dacă jucătorul "Carter" își schimbă echipa de baschet și joacă la Mans, vom putea să-i atribuim alte descrieri cu articol hotărît (de exemplu, el nu va mai fi "antibezul", ci "manezul"), dar va rămîne întotdeauna "Carter". Inconvenientele substantivului propriu Concurența dintre substantivele proprii și descrierile cu articol hotărît în desemnarea unor referenți individuali nu privește decît un ansamblu foarte redus de referenți. Dacă, a priori, orice ființă poate face obiectul unei descrieri cu articol hotărît ("frunza
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
punctul de vedere, mai mult sau mai puțin dificilă în cazul substantivelor proprii decît în cazul descrierilor cu articol hotărît: - mai ușoară, pentru că substantivul propriu vizează direct referentul său: a face referire cu ajutorul expresiei "Antibezul" este mai vag decît cu "Carter"; - mai dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest caz, cunoașterea lexicului limbii nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele (1) și (2) merge în acest sens. (2) presupune că cititorul cunoaște referenții mai multor substantive proprii: un nume de oraș ("Antibe"), patronime ("Carter", "Adams", "Sretenovic", "Bonato"), cărora nu le este asociat nici un comentariu explicativ. La fel, numai o lectură atentă permite identificarea lui "Howard" și "Georgy" ca fiind prenumele lui Carter și Adams. În schimb, (1) utilizează substantive proprii pentru a desemna locuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cunoaște referenții mai multor substantive proprii: un nume de oraș ("Antibe"), patronime ("Carter", "Adams", "Sretenovic", "Bonato"), cărora nu le este asociat nici un comentariu explicativ. La fel, numai o lectură atentă permite identificarea lui "Howard" și "Georgy" ca fiind prenumele lui Carter și Adams. În schimb, (1) utilizează substantive proprii pentru a desemna locuri ("Esclainvillers", "Ailly-sur-Noye") și definește unul cu ajutorul celuilalt într-o apoziție: "mic sat situat în apropiere de Ailly-sur-Noye". Avem de-a face, pe de o parte, cu un text
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
altuia "Patronul are probleme cu banii" sau " Această ușă este iar închisă"; - datorită contextului lingvistic, adică cotextului: pentru a interpreta "această octogenară" (textul 1), ne raportăm la "o locuitoare..."; pentru a interpreta "jucătorul de la Pau" (textul 2), ne raportăm la "Carter", adică la desemnări plasate în altă parte în text. Determinanții hotărîți și determinanții demonstrativi nu oferă însă acces la referent în același mod. În timp ce o descriere cu articol hotărît poate desemna orice referent ("băiatul pe care l-ai văzut ieri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
10-19. Cacciari, Cristina, "The Place of Idioms in a Literal and Metaphorical World", în Cristina Cacciari și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms, pp. 27-55. Cacciari, Cristina și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms: Processing, Structure, and Interpretation, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, NJ, 1993. Carter, Ronald, Language and Creativity. The Art of Common Talk, Routledge, Londra/New York, 2004. Casadei, Federica, Metafore ed espressioni idiomatiche: uno studio semantico sull'italiano, Bulzoni, Roma, 1996. Casas Gómez, Miguel și Rocío Vela Sánchez (eds.), Eugenio Coseriu, in memoriam. XIV
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
casă să The Orchard (Hertfordshire, 1899), se �ndep?r-teaz? de medievalismul fondatorilor ?i deseneaz? forme simple ?i elegante, măi degrab? indigene, dar integr�nd tehnicile moderne de produc?ie. Neogoticul ?i na?ionalismul �n Germania A?a cum englezul J. Carter (1748-1817) vede �n arhi-tectura gotic? �our național architecture�, Goethe (1749-1832) afirm? c? goticul este �arhitectură german?, arhi-tectura noastr?�, �n lucrarea să Von deutscher Baukunst (1772), scris? sub emo?ia resim?it? dinaintea catedralei de la Strasburg. Aceast? percepere romantic? a arhitecturii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o elită poate conștientiza importanța problemelor de mediu și propun construirea unor sisteme sociale centrate ecologic. Sarkar 342, pornind de la o analiză holistă a societății, ia în discuție alternativa eco-socialism sau eco-capitalism și alege eco-socialismul. Alți autori, între care Alan Carter 343, iau ca punct de pornire individualismul, ajung la concluzii antietatiste și propun desființarea statelor. Și proiectele politice creștine, fiind antropocentrice, sunt împotriva ecocentrismului. Ecocentrismul ar intra în conflict cu valoarea identității naționale. Alți autori propun o rezolvare globală sub
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
5-34. Carson, Rachel, Silent Spring, Introduction by Linda Lear, Afterword by Edward O. Wilson, Forthieth Anniversary Edition, A Mariner Book, Houghton Mifflin Company,Boston, New York, 2002. Carruthers, Peter, The animal issue: moral theory in practice, Cambridge University Press, Cambridge, 1992. Carter, Alan, A radical green political theory, Routledge, Londra, 1999. Cavalieri, Paula, The Animal Question. Why Nonhuman Animals Deserve Human Rights, Oxford University Press, Oxford, New York, 2001. Clark, Colin, Mathematical Bioeconomics: The Optimal Management of Renewable Resources, John Wiley and Sons
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Paths Beyond Human-Centeredness", în Anthony Weston (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, pp. 72-73. 342 Saral Sarkar, Eco-socialism or eco-capitalism? A critical analyses of humanity's fundamental choices, Zed Books, Londra, 1999. 343 Alan Carter, A radical green political theory, Routledge, Londra, 1999. 344 Virgil Iordache, "Ecologismul rezonabil", în Sfera politicii, 126-127, 2007, pp. 127-130. 345 Vezi și Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
numai în 1985. Ce s-a întâmplat până atunci? Ioan Mihai Pacepa: - După ce am obținut azilul politic în Statele Unite, am făcut tot ce am putut ca să prezint autorităților americane adevărata față a lui Ceaușescu. Din păcate, însă, președintele american Jimmy Carter, care a fost gazda lui Ceaușescu numai cu trei luni înainte de a-mi acorda azilul politic, a fost un om mult prea onest ca să poată crede că președintele României nu putea dormi noaptea, dacă nu mințise pe cineva în timpul zilei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
gazda lui Ceaușescu numai cu trei luni înainte de a-mi acorda azilul politic, a fost un om mult prea onest ca să poată crede că președintele României nu putea dormi noaptea, dacă nu mințise pe cineva în timpul zilei. De fapt, președinte Carter nu a crezut o singură vorbă din tot ce am raportat autorităților americane despre Ceaușescu. În decembrie 1989, dubiile care mai rămăseseră în legătură cu acuratețea informațiilor oferite de dl Pacepa autorităților americane aveau să dispară cu totul. A fost, de altfel
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bine. Restul de 80% din populația lumii va trăi în diferite forme și grade de bunăstare, condimentate și compensate de "tittytainement", termen intraductibil în limba română, inventat în 1995 de Zbigniew Brzezinski, consilierul pentru probleme de securitate externă al președintelui Carter. Brzezinski a explicat semnificația noțiunii de "tittytainment"alcătuită din alipirea cuvintelor "țâță" (titty) și "distracții" (entertainment)ca fiind amestecul de metode fizice și psihice de control și pacificare letargică a populației frustrate cu ajutorul canalelor media. "Tittytainement" a intrat în limbajul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
oare momentul dacă nu de a asista la manifestarea capitalismului, cel puțin de a profita de căile care obligau corabia să-și schimbe direcția și să-și micșoreze viteza? Șansa, oferită conducătorilor sovietici între 1975 și ultimele luni ale președenției Carter, oricît de circumstanțială și temporară ar fi fost, a fost aceea că acestor dificultăți ale economiilor occidentale, repede interpretate ca nerealizabile, se adaugă rapid efectele paralizante ale sindromului Vietnam și Watergate. De la retragerea forțată a lui Nixon (iunie 1974), pînă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fi fost, a fost aceea că acestor dificultăți ale economiilor occidentale, repede interpretate ca nerealizabile, se adaugă rapid efectele paralizante ale sindromului Vietnam și Watergate. De la retragerea forțată a lui Nixon (iunie 1974), pînă la trezirea puțin agitată a lui Carter după "lovitura din Kabul" (decembrie 1979) rușii au avut la dispoziție cinci ani pentru a-și împinge în față pionii pe o tablă de șah internațională de pe care principalul ocupant părea, spre mirarea tuturor, absent. În realitate, inițiativele Kremlinului se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
izbucnească la suprafață contradicțiile sistemului, obligă "monopolurile" să adopte soluții extreme atît pe plan intern cît și în domeniul relațiilor internaționale? La urma urmei, dacă Weimarul l-a creat pe Hitler, de ce America lui Gerald Ford și a lui Jimmy Carter nu ar pregăti o tentativă autoritaristă de expansiune? Oare aceasta nu dispune deja pe continentul european de un bastion avansat, Germania "revanșardă" a social-democratului Helmut Schmidt, ea însăși pe punctul de a se angaja într-o aventură autoritaristă? Și de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
petrolier al Europei. Aceasta explică emoția provocată de invadarea Afganistanului de către Armata Roșie la sfîrșitul lui 1979, cu toate că ea nu este atît de puternică încît să determine toate statele Europei să la parte la acțiunea de pedepsire inițiată de președintele Carter, așa cum o dovedește refuzul multora dintre ele printre care Franța, să boicoteze Jocurile Olimpice de la Moscova din iulie-august 1980. Începînd din 1978 atmosfera internațională se caracterizează deci printr-o întoarcere progresivă la înghețare. Desigur aceasta este mai puțin intensă decît cea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a se pune la adăpost de această amenințare, denunțată de cancelarul german Helmut Schimdt încă din 28 octombrie 1977 în fața Institutului de Studii Strategice de la Londra, principalele puteri europene vor face presiuni asupra Statelor Unite (mai ales la summitul celor patru Carter, Callaghan, Schmidt, Giscard d'Estaign din Guadalupa, în ianuarie 1979) pentru a se pune capăt acestui dezechilibru strategic din Europa și decuplării nucleare. Se va ajunge astfel, în ciuda reticențelor manifestate de Belgia, Țările de Jos și Danemarca, la "dubla hotărîre
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Jos, RFG și Italia, iar pe de altă parte începerea în paralel a negocierilor cu URSS asupra europroiectilelor nucleare. Într-adevăr, în curînd, se vor începe cu sovieticii tratative de altfel foarte dificile. Președintele Reagan care l-a înlocuit pe Carter la Casa Albă, propune la începutul lui 1981 "opțiunea zero", adică scoaterea rachetelor SS-20 și renunțarea la instalarea rachetelor Pershing și a rachetelor de croazieră. Iuri Andropov devenit Numărul Unu al URSS după moartea lui Brejnev, respinge această propunere și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aceeași vigoare. Inițiatorul mișcării, KOR, se bucură chiar de o relativă toleranță care se explică atît prin caracterul legal al activităților sale, dar și prin grija de a nu contraria opinia publică din străinătate (mai ales înainte de vizita lui J. Carter) într-un moment în care Polonia are nevoie de ajutorul financiar al Occidentului. Este adevărat că, trăgînd concluzii din lecția dată de evenimentele din 1954 și din 1968, intelectualii au renunțat să mai aplice o strategie frontală împotriva PC, mizînd
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Bucard 106, 116 Budieni 19 Buharin 114 Bulganin 246, 308 Bunuel 178, 433 CAER 306, 316 Calder 183 Calvino 416 Campbell 190 Camus 416 Canaris 96 Capogrossi 423 Carii 174 Carlos 353, 354 Carol 10, 25, 110, 431 Carossa 198 Carter 341, 371 Ceaușescu 316, 367, 384 CECA 240 CEE 250 Celine 174 Cendrars 161 Cernenko 307, 375 Cervenkov 307 Cezanne 180 CGT 25 Chaban-Delmas 287 Chabrol 432 Chagall 179 Chamberlain 55, 134 Chaplin 202 Chateaubriand 176,279 Chirac 354 Chirico
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
proble-mele cu care aceștia se confruntă sunt atât de mari încât nu putem extrapola de la observații asupra unor lideri care supraveghează mici grupuri angajate în operații destul de simple. Unii demnitari naționali par exagerat de preocupați cu detaliile muncii: fostul președinte Carter al Statelor Unite, de exemplu, a avut succes ca guvernator al Georgiei, dar a fost mai puțin eficient în contextul mai larg de la Washington, în mare din cauza interesului său pentru detalii (Fink, 1980). Astfel de lideri par mai puțin eficienți decât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
London: Macmillan. În țările în curs de dezvoltare J.D. Barkan și J.J. Okumu, ed., Politics and Public Opinion in Kenya and Tanzania (1979) New York, NY: Praeger. P. Cammack, D. Pool și W. Tordoff, Third World Politics (1988) London: Macmillan. G.M. Carter și P. O'Meara, ed., African Independence: The First Twenty-five Years (1985) Bloomington, Ind.: University of Indiana Press. N. Chazan, R. Mortimer, J. Ravenhill și D. Rothchild, Power and Politics in Contemporary Africa (1988) Basingstoke, Hants: Macmillan. C. Clapham, Third
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și referendumul, 384 și sistemul de partide, 145, 180, 212 și sistemul electoral, 194, 201 Carey, J.M., 260, 264, 265, 274, 280 carismă, 53, 58, 59, 146, 148, 298 vezi și conducere Carrère d'Encausse, H., 107 Carta Drepturilor, 237 Carter, Jimmy, 304 Castles, F.G., 107, 122, 209, 215, 221, 280, 292 Castro, Fidel, 51, 148, 296 catolicism, 56, 117 Cehoslovacia, 97, 167, 170 centralizare, 150-152, 237, 239-256, 278 cereri, agregarea, 33, 363, 378, 381, 387 anticiparea, 366, 372, 373 articularea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]