1,505 matches
-
curentului pe care principalul lor oponent, Oliver Cox, l-a numit the Caste School of Race Relations (Cox, 1948), cum sunt Alfred Kroeber și William Lloyd Warner, au propus o abordare a problemelor legate de barierele rasiale În termeni de castă. Această perspectivă nu rezistă Însă analizei, din cel puțin două motive, clar enunțate de Louis Dumont. În primul rând, dimensiunea ideologică a unei societăți, și În special valorile acesteia, trebuie să ocupe o poziție privilegiată În cadrul analizei, altfel suntem condamnați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
viața socială, suntem condamnați să reducem, Într-o optică behavioristă, complexitatea comportamentelor la simpla descriere a subiectului observat (Dumont, 1966, pp. 309-314). Astfel, ni se pare legitim să refuzăm Egiptului antic, Antichității clasice și Evului Mediu eticheta de regimuri de castă, așa cum arată și Célestin Bouglé Într-o lucrare fundamentală publicată În 1908. De ce nu putem aplica această etichetă regimului feudal? Pentru că acest regim permitea exprimarea individualismului, astfel Încât existau destine individuale; În plus, ierarhia ereditară putea fi bulversată. Aceleași observații sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elemente sunt neîndoios prezente, „era tocmai destinul și, Într-un fel, misiunea cetății antice să Învingă toate aceste tendințe” (Bouglé, 1969, p. 8). Ar exista, se pare, un fel de respingere În societatea occidentală, observabilă Încă din Antichitate, față de sistemul castelor. Cazul Egiptului, atât de des citat drept contraexemplu, este și el la fel de clar refutat: „Istoria civilizației egiptene nu ne oferă dovezi despre invincibila rezistență la unificare tipică pentru regimul castelor”. Acesta „avea să se lovească, În civilizația occidentală, de puterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
respingere În societatea occidentală, observabilă Încă din Antichitate, față de sistemul castelor. Cazul Egiptului, atât de des citat drept contraexemplu, este și el la fel de clar refutat: „Istoria civilizației egiptene nu ne oferă dovezi despre invincibila rezistență la unificare tipică pentru regimul castelor”. Acesta „avea să se lovească, În civilizația occidentală, de puterea democrației; În civilizația egipteană, existența unei monarhii puternice a fost cea care i-a Împiedicat dezvoltarea (ibidem, p. 11). În schimb, India nu prezintă nici unul dintre aceste obstacole În calea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cazuri, să pară incertă, „tocmai aceste incertitudini de fapt lasă principiul intact” (ibidem, p. 19). În sfârșit, chiar dacă și În caz acest caz există unele excepții, endogamia este regula generală, singurele căsătorii „pure” fiind cele contractate Între persoane aparținând aceleiași caste. Este de asemenea important să insistăm asupra multiplicității castelor, indiciu foarte puternic, dacă mai era nevoie, al respingerii reciproce, multiplicitate care este departe de diviziunea În cele patru „ordine” sau varna (brahmanii, kshatriyas, vaishyas, sudras) ale teoriei tradiționale. Nu trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lasă principiul intact” (ibidem, p. 19). În sfârșit, chiar dacă și În caz acest caz există unele excepții, endogamia este regula generală, singurele căsătorii „pure” fiind cele contractate Între persoane aparținând aceleiași caste. Este de asemenea important să insistăm asupra multiplicității castelor, indiciu foarte puternic, dacă mai era nevoie, al respingerii reciproce, multiplicitate care este departe de diviziunea În cele patru „ordine” sau varna (brahmanii, kshatriyas, vaishyas, sudras) ale teoriei tradiționale. Nu trebuie așadar să comitem eroarea, destul de curentă Încă, de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comitem eroarea, destul de curentă Încă, de a confunda varna cujati (castele propriu-zise). O bună referință În acest sens o constituie analizele lui Emile Sénart (Sénart, 1894), care face o distincție utilă Între diviziunea pe clase, fenomen comun, și separarea pe caste, fenomen unic, și care conchide că originea regimului castelor nu trebuie căutată În cele patru varna vedice (vezi, de asemenea, Weber, 1971). După cum scrie Bouglé, un astfel de regim „se Întâlnește, În măsura În care o formă socială se poate realiza În toată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cujati (castele propriu-zise). O bună referință În acest sens o constituie analizele lui Emile Sénart (Sénart, 1894), care face o distincție utilă Între diviziunea pe clase, fenomen comun, și separarea pe caste, fenomen unic, și care conchide că originea regimului castelor nu trebuie căutată În cele patru varna vedice (vezi, de asemenea, Weber, 1971). După cum scrie Bouglé, un astfel de regim „se Întâlnește, În măsura În care o formă socială se poate realiza În toată puritatea ei, realizat În India ș...ț. Acest regim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ț. Acest regim invadează totul aici. În acest sens, putem susține că el ș...ț este un fenomen propriu Indiei” (Bouglé, 1969, p. 25). Totuși, ne-am Înșela dacă am crede că studierea lui prezintă doar un interes istoric, căci „casta hindusă nu este decât sinteza unor elemente prezente pretutindeni, prelungirea și, Într-un fel, desăvârșirea unor direcții schițate peste tot, Înflorirea unică a unor tendințe universale” (ibidem). După modelul lui Tocqueville, care trage Învățăminte fundamentale, prin inducție, din studierea democrației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consideră că analiza asupra Indiei constituie o experiență crucială pentru teoria sociologică și mai cu seamă pentru cercetarea proprietăților generale ale ierarhiei. A. P. & BOUGLE Célestin (1969), Essai sur le régime des castes, Paris, PUF (prima ediție: 1908). COX Oliver (1948), Caste, Class and Race. A Study in Social Dynamics, New York, Doubleday. DUMONT Louis (1966), Homo hierarchicus. Le système des castes et ses implications, Paris, Gallimard. SENART Emile (1894), Les Castes dans l’Inde. Les faits et le système, Paris, Leroux. WEBER
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împotriva puterii britanice. Militând pentru boicotarea produselor importate din Marea Britanie, i-a sfătuit pe compatrioții săi să-și țeasă și să-și confecționeze propriile haine. A fost un vajnic apărător al egalității În drepturi a tuturor oamenilor, oricare ar fi casta căreia Îi aparțin, și a rămas figura emblematică a „nonviolenței active” (ahimsa). Trebuie să reținem și personalitatea lui William Carlos Williams (1883-1963), medic și estet care a căutat să scape de „angoasa civilizației” prin scris. Experiența sa nemijlocită, acuitatea percepțiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au fost urmați În această mișcare de anumite state princiare, În special de Mysore, cărora le lăsaseră totuși o mare autonomie În ceea ce privea administrarea. În momentul obținerii independenței, În 1947, numeroase cote erau În avantajul indivizilor care nu aparțineau „castelor superioare”. Acestea au fost menținute pentru paria, În ciuda sau poate tocmai din cauza efectelor lor limitate, și extinse la triburile din munți. În schimb, cotele n-au fost păstrate și pentru other backward classes 1 (OBC). Suprimarea cotelor În acest caz
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Suprimarea cotelor În acest caz a fost rezultatul cumulat al măsurilor politice luate de guvernul lui Nehru și al deciziilor jurisdicționale. Au fost avansate două argumente: aceste dispozitive descurajau meritul individual și contribuiau la fragmentarea corpului social prin prelungirea sistemului castelor. În plus, categoriile cele mai favorizate vedeau În avantajele acordate OBC o amenințare pentru supremația proprie, ceea ce le dădea un motiv suplimentar să pună capăt discriminărilor În favoarea membrilor shudras. Chestiunea nu a fost Însă considerată Încheiată. În anii ’70, diverse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Chestiunea nu a fost Însă considerată Încheiată. În anii ’70, diverse inițiative regionale au dus la reintroducerea cotelor. Reflecția a fost relansată În 1980 de raportul stabilit de Backward classes Commission 2 reunită sub președinția unui lider provenit dintr-o castă inferioară, Bindeshwari Mandal. Acest text preconiza rezervarea unei cote de posturi la nivelul funcțiilor publice celor din OBC și justifica această recomandare Într-un mod inedit, prin necesitatea de a asocia respectivele categorii la exercitarea puterii. Indira Gandhi a neglijat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
X. M.-T. & DELIEGE Robert (1998), „Vers un nouveau tribalisme? Du relativisme au politiquement correct”, in FERREOL Gilles (coordonator), Intégration, lien social et citoyenneté, Villeneuve-d’Ascq, Presses universitaires du Septentrion, pp. 167-196. JAFFRELOT Christophe (2002), „Inde: l’avènement politique de la caste”, Critique internationale, nr. 17, octombrie, pp. 131-144. KASPI André (1998), Les Américains. Les États-Unis de 1607 à nos jours, Paris, Seuil (prima ediție: 1986). LOCHAK Danièle (1989). „Les minorités et le droit public français: du refus des différences à la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exemplul hoțului profesionist). Nici riscurile de discriminare nu sunt de neglijat. Pentru anumite etnii, umanitatea Încetează să mai existe la marginea satului sau la frontierele grupului lingvistic propriu. Stigmatizarea atinge toți ereticii, străinii sau barbarii. În societatea niponă, cei din casta Burakumin au fost multă vreme țapii ispășitori ai tuturor relelor. Obligați să trăiască În ghetouri sordide, le erau permise doar căsătoriile endogame. Franța secolului al XVI-lea le rezerva o soartă cam la fel de fericită marginalilor săi. Gușații și ologii, asimilați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne putem exprima astfel, cu o interdicție, tot așa cum Tablele Legii instituie marile monoteisme sau cum funcțiile sacerdotale, războinice și economice structurează ierarhizarea pe trei niveluri a societăților indo-europene (Dumézil; Dumont). Apariția acestor norme, care justifică și reglementează diferențierea (pe caste, clase, familii, secte sau alte tipuri de grupări), pare a fi consubstanțială cu cea a practicilor de discriminare. Dintr-un grup format prin alianțe, cutare membru al cutărui trib este exclus din motive de ordin istoric, religios, financiar sau politic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În anumite momente (de exemplu, la sfârșitul secolului al XIX-lea), o considerăm singura care Întruchipează „civilizația”. Procedeul este numit de antropologul Louis Dumont „principiul Înglobării contrariului” (Dumont, 1983). Specialist În societățile indiene (structurate conform unei ordini ierarhice, cea a castelor), Dumont consideră că societatea modernă, deși afișează egalitatea ca noul principiu de referință al organizării sale interne, a trebuit să se Împace totuși cu principiul ierarhiei. Și a Încercat să rezolve această „cvadratură a cercului” prin procedeul Înglobării. Într-adevăr
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
New York, Harper. MORENO Jacob Levy (1954), Fondements de la sociométrie, Paris, PUF (prima ediție americană: 1934). NISBET Robert (1984), La Tradition sociologique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). PARLEBAS Pierre (1992), Sociométrie, réseaux et communications, Paris, PUF. Φ Atitudine, Castă, Clan, Comunitate, Instituție Guvernanțătc "GuvernanȚĂ" Φ Asociație, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE Htc "H" Hegemonietc "Hegemonie" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE Hibriditatetc "Hibriditate" În limbajul curent, considerăm cel mai adesea hibridul drept o ființă degenerată, care și-a pierdut, „din vina părinților”, caracterele originare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
structurate, ierarhizate, care pot face concurență puterii politice. La un moment sau altul din istoria lor, marile religii, fie ele monoteiste sau nu, au fost ispitite să-și extindă influența până la a instaura teocrații, zeii Înșiși guvernând asupra oamenilor prin intermediul castei preoților. Cum trebuie oare să reacționeze puterea civilă În aceste situații? Până la urmă, cui Îi aparține puterea? Pot exista, fără contradicții, două suveranități În cadrul aceluiași stat? Și dacă da, cum se Împart domeniile de competență? Cine trebuie să cedeze primul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural. Termenul de „holism” este impropriu, pentru că aici nu se definește de fapt o structură simbolică ce rezumă structura lumii. Or, adevăratul sens al cuvântului holon se aplică sistemului de castă, studiat de Dumont, dar nu și oricărui tip de comunitarism. Mai sunt posibile și alte două Încrucișări ideologice. Una este de natură mai curând ecologică, universalismul holist, un fel de holistism. Cealaltă, care pare acum compatibilă cu globalizarea economică, este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau În punerea ei pe seama unei nevoi ipotetice de identitate primordială; 2) o interpretare istorică și culturală care presupune că această dorință vine să Înlocuiască În lumea modernă, caracterizată de zdruncinarea formelor ierarhice de integrare, identitățile prescrise de apartenențele de castă. Această interpretare este singura compatibilă cu genealogia modernitară a rasismului. Centrarea pe biologizarea diferențelor sau mai curând pe somatizarea diversității umane, redusă la categorii elaborate plecând de la trăsăturile fenotipice, ar sta, În spațiul individualist-egalitar al modernității, la baza rasismului. Caracteristicile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de exemplu pe morală, pe religie sau pe alte sisteme de valori. Diviziunile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociologie américaine, Paris, PUF. TUMIN Melvin (1971), La Stratification sociale. Les formes et les fonctions de l’inégalité, Gembloux, Duculot (prima ediție americană: 1967). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Castă, Clase sociale, Conflict, DOMINAȚIE, Etnie, Inegalități sociale, Instituție, Putere Străintc "Străin" Prezentată adesea ca o specie particulară a genului „Celălalt”, noțiunea de străin acoperă, În funcție de epocă și de cultură, realități diferite. ν Veritabilă punere la Încercare a cetății și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
război a dezvoltat un tip de subcultură care ținea simultan de cultura tinerilor, de cultura proletară, de cultura catolică, de cultura populară și de cultura franceză. O anumită jati are valori și comportamente ce o definesc, În calitatea sa de castă, ca pe o subcultură În interiorul Indiei. În cadrul culturii țigănești, un cumul de trăsături specifice permite distingerea subculturii manouche. În cultura civică sau politică, obiect al consensului unei majorități la nivel național, dobândită prin socializare și al cărei concept a fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]