1,478 matches
-
și mie un exemplar, în care mi-am vârât nasul fără să pricep o iotă: așa e literatura modernă, mi-am spus, dar fără vreo dorință de a deveni și eu „modern“. Într-una dintre camerele ce luaseră locul trufașului castan, se instalaseră două „studente“ venite din Târgoviște, care de asemeni se îndeletniceau cu prostituția particulară. Bunicul meu era revoltat că se permite celor trei femei ușoare să locuiască în curtea noastră și nu le saluta, nici nu răspundea respectuosului și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
multe la Iași, nici pe absurditatea că ieșeanul nu ar fi evoluat în adaptare, în ritm, în modernizare, în a ține pasul cu vremea, dar unde-i sufletul lui visător și gânditor? În casele înconjurate de nuci mari, tei înfloriți, castani bătrâni, tufe de liliac și iasomie, de amintiri și de sunetul clopotelor ce învăluiau înserarea după vecernii, ieșenii aveau timp de lecturi, de muzică, instruire și taifas. Aveau timp de o plimbare pe Copou până sus la Casa Sadoveanu, neocolind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și tipărituri proprii pe colecții ale editurii din Dealul Copoului, cu teii încă plini de flori miresmătoare. LUMINA CETĂȚII Atmosfera lirică și boemă de odinioară amplifică nostalgii pentru o istorie trecută, inimitabilă. În spațiile înconjurate de nuci bătrâni, tei înfloriți, castani și tufe de liliac, de amintiri și sunetul clopotelor ce învăluie amurgul după vecernii, ieșenii încă își fac timp de lecturi, de cunoaștere, de taifas. O plimbare de la Copou până sus la Casa Sadoveanu, neocolind teiul lui Eminescu și Obeliscul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ungheni, târziu după-amiază. A doua zi, suntem în Ucraina, într-o primăvară ca și la noi, care evocă versurile lui Taras Șevcenko. Duminică suntem la Kiev unde vedem statuia poetului, a lui Bogdan Hmielnițki, și priveliștea măreață de deasupra Niprului. Castanii și liliecii înfloriți. Lume multă pe bulevarde și deasupra râpei fluviului. E de remarcat cu câtă îngrijire și cât de frumos sunt îmbrăcați copiii mici pe care îi poartă în brațe sau de mână părinții modest învestmântați. Luni, spre Moscova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încercări de replantare. Aici, la țărmul mării pontice, unde a fost adus de puhoaie pământul vegetal, pădurea e încă în ființă și parcurile de specii diverse, aduse de pretutindeni din celelalte părți ale lumii, izbutesc. Am văzut în grădina botanică castani buni, care tânjesc din pricina unor boli criptogamice. Castanii noștri de la Tismana probabil că au fost aduși de aici de călugării de demult și au găsit în Oltenia un climat potrivit și un pământ mai prielnic. Poarta aceasta a Mării Negre deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unde a fost adus de puhoaie pământul vegetal, pădurea e încă în ființă și parcurile de specii diverse, aduse de pretutindeni din celelalte părți ale lumii, izbutesc. Am văzut în grădina botanică castani buni, care tânjesc din pricina unor boli criptogamice. Castanii noștri de la Tismana probabil că au fost aduși de aici de călugării de demult și au găsit în Oltenia un climat potrivit și un pământ mai prielnic. Poarta aceasta a Mării Negre deasupra căreia se înalță râpi abrupte a devenit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rococo. Herțegnovi și Cotor. Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite. Orice petec de pământ e organizat întărit între lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cotor. Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite. Orice petec de pământ e organizat întărit între lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case încă ciuruite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de unelte pentru gard și livada ( lopeți, topoare, sape, hârleți, machete, roabe, etc)500 de dolari Plantarea de copaci (avem : 20 de portocali, 20 de lămii, 20 de grapefruit, 20 de avocado, 20 de mango, 20 de papaya, 20 de castani, 20 de mandarini, 20 de kiwi, plus semințele aduse din România de cireși, vișini, piersici, caiși, nuci, care sunt peste 200 de copaci) - 500 de dolari totul. În următoarele câteva săptămâni începem în sfirșit săparea puțului de apă (5000 de
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
sensibilitate exacerbată, niciodată stăpână pe sine, încearcă să-i domine pe ceilalți, determinându-le orice alegere. Sunt două femei care trăiesc din amintiri și iluzii, insinuate continuu într-o existență ce se hrănește din ele pentru a putea continua. În Castanii roșii, parfumați și naivi (1970), copilăria și adolescența protagonistei, Augustina, poreclită Tom, sunt descrise prin prisma întâmplărilor ce îi definesc maturizarea și cărora ea le conferă un aer de agreabilă stranietate. Dominată de prezențe feminine (Mama, mătușa Mătăsica, Bertha, Păuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de pasiune aflate la granița dintre așteptare și împlinirea ei. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
literatura semnată de C. are accesibilitatea și farmecul scriiturii retro, care știe să capteze atenția unui public determinat. Este, cu alte cuvinte, o literatură de succes, fără a recurge la un compromis de gust. SCRIERI: Prietena mea Si, București, 1969; Castanii roșii, parfumați și naivi, București, 1970; Eternitatea e după colț, București, 1972; Scadența, București, 1972; Goana după vânt, București, 1974; Emigrant în străinătate, București, 1999. Traduceri: James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Petru Popescu). Repere bibliografice: Gabriel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
uciderea pruncilor nou-născuți numărând puțini partizani declarați, acești cei mai mari numitori comuni galvanizează energiile tuturor prietenilor neamului omenesc care se înghesuie zor-nevoie la căpătâiul lui. Poți subscrie oricând, de Crăciun, la "chemarea pentru o pace dreaptă între părți", un castan al binecuvântării cu o solidă plasă de siguranță la poalele lui. În orice caz, dacă nu cumva este tentat de genul cucernic îndoielnic ori de cel naiv-ridicol (pozând, așa cum am văzut într-o revistă, în postură de Fecioară Maria, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
misiune... Îmbătătoare situație de crisalidă devenită fluture și ca noroc suprem pe pămînt francez, unde trăisem dintotdeauna, în cadrul prestigios al Parisului. Parisul acelor timpuri a fost prea adesea descris ca să-i mai amintesc pe larg fizionomia și farmecul. Pe vremea "castanilor și a echipajelor", atît de bine descrisă de D-na de Gramont-Clermont-Tonnerre, Parisul își etala frumusețea și podoabele fără nici unul din acele neajunsuri pe care trebuiau fatalmente să se impună mai tîrziu progresul mașinismului combinat cu dezvoltarea industrială și comercială
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fațade nobile, retrase, de palate particulare și nici o firmă de magazin, nici un panou de reclamă nu lăsa să se prevadă ofensiva unei invazii viclene a comerțului de lux, astăzi stăpînul ei absolut de la un capăt la celălalt. Verdele închis al castanilor nu cedase încă sub pretextul stingerii speciei locul triștilor platani care, departe de bazinul mediteranean, înalță ramuri răsucite, parcă bolnave de artrită, deasupra trunchiurilor a căror scoarță ce se cojește amintește de îngrozitoare boli de piele. Chiar pe această avenue
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pepinieră de subrete vioaie pentru operete de renume: Oscar Strauss cu Waltzer traum și Lehar cu Văduva veselă abia scrisă, erau cei care, la sosirea mea, dețineau marele succes, iar orchestrele de prin restaurante și din cîrciumi reproduceau ariile sub castanii din Venedig in Wien și alte grădini din Prater și din Ring. Richard Strauss, în culmea renumelui, tocmai prezentase Salomeea și Electra. Foarte sigur pe el, în timpul unui dejun dat la Legația noastră, s-a proclamat Victor Hugo al muzicii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
amândouă malurile Dunării și a afluenților ei, între Marea Adriatică și Marea Neagră, pe unde populația de limbă latină forma o rețea mai deasă sau mai rară, în diferite epoci” (p. 251). Pe axa sud-nord străromânii se întindeau de unde crește „smochinul și castanul și încălecând Dunărea se întindeau în regiunile cu terenuri petrolifere și băi de aur din Carpați unde pășteau turmele de bouri” (p. 252). S. Pușcariu se simte obligat de concepția urmată să remarce că în vest patria străromânilor ajungea „până
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ieșim în șoseaua ce leagă Bârladul de Tecuci... Pietriș pe șosea. Curând trecem peste pârâul Pereschiv și Tutova și în jurul orei 8 iată ne intrând în Bârlad și apoi pe la Podul Verde trecem pe bulevardul Epureanu, numit și bulevardul cu castani până la intrarea din spate la Școala Normală, al cărui admis eram. Aici, căruțe multe, cu admiși ca mine în clasa I sau și alții din clase mai mari. Urmăm calea cerută - plata taxei școlare (2500 lei ca bursier față de 7500
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cazan încins sub presiune. Am ieșit din sală aproape printre ultimii. În afara sălii toate ferestrele coridorului pe care ieșeam erau larg deschise și amândoi - tată și fecior - fericiți, sorbim cu nesaț aerul proaspăt și răcoros ce venea dinspre „pătratul cu castani”, la umbra cărora ieșeam în recreația mare sau învățam în timpul nostru liber. După puțin timp tata își revine din fierbințeala sălii de festivități și din emoțiile intense ce puseseră stăpânire pe el. „- Doamne! măi băiete! Eu n-am știut până
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
2007, p. 3-2; 20. *George Tutuveanu - comemorare: Doi poeți și un reporter, nr.3 (28). p. 2-4, 2007. *Alături de Văcărești Ioan Cantacuzino, cu Poezii noo, alcătuite dă I... C... Prim autor de versuri românești, nr.4 (29), p.1617, 2007. *Castanul Unirii. Apud „Cronica Buciumului”, de Ioan Costache Enache și Virgil Arsene, Editura Altius Academy, Iași, 2003, p.90, nr.1 (30), 2008, p.7. *Când spui Bârlad, ajungi la Tutoveanu, la Academie... nr.4 (33), 2008, p.3-4. *Academia bârlădeană
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște evanescentă și visătoare spre vârfurile înalte și rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost sediul diferitelor instituții religioase: benedictini, canonici regulari, părinții olivetani, părinții filipini. În 1810 hoarda iconoclastă a trupelor napoleoniene a profanat biserica
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
locurile pe unde creșteau pomi și nuci umbroși, butuci de vie, tufe unde puteai să stai la "umbră" să visezi la cai albi de călărie,sau la cine știe câte năzbâtii, acum acel deal pe care-l numeam noi "belitură" plin de castani comestibili și împădurit, acum este plin de vile, case și blocuri, până la jumătatea dealului, nici nu-ți vine să crezi ce a răsărit pe acest munte. Vizită, care cu 20 de ani în urmă le făceam invers, din Ardeal spre
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dar cu rezultate mai bune decât după oricare metodă. Citind acest pasaj din „Evocarea lui Postoi”, mi-am amintit de ceea ce spunea tatăl meu despre lecțiile de gramatică ținute de Postoi, care folosea exemple de felul acesta: „Stanca stă-n castan ca Stan”, „Na-ți-o frântă că ți-am dres-o”, „Ia-ți-le și du-te”, „Jelui-m-aș și n-am cui, Jelui-m-aș codrului”, „Toată lumea are nare, numai popa n-are nare”, „Du-te la vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mântuirii Oricât va fi de greu. La capătul cărării Ne așteaptă, blând, Hristos Să facă plata dreaptă Creștinilor de jos! Stațiunea Buziaș 25.06.2010 Pe un șes Întins O pădure cu frunziș Cu alei de copaci De tei și castani Te-mbie să stai. Pe bănci pitulate Oamenii iau parte. Un izvoraș A lui Moș Buziaș Care Dumnezeu l-a dat Și Binecuvântat! Tot omul să bea Sănătate să ia Și un alt izvoraș Baie să facă Tensiunea să dreagă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
doar imaginația mea a stârnit un mic val de ficțiune, care s-a suprapus, ca de obicei, peste realitate. Nu-mi vine să cred! Eduard mă așteaptă la ieșire. Ploaia l-a udat leoarcă, deși s-a adăpostit sub un castan din fața liceului. Are o privire răbdătoare, câinească. Nu-mi vine să cred! Pe mine să mă aștepte băiatul ăsta atrăgător, sub această neavenită ploaie torențială de ianuarie? — Nu trebuia să mă aștepți pe ploaia asta torențială, mârâi eu apropiindu-mă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]