1,635 matches
-
când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii floriferi se folosesc pentru înviorarea compoziției vegetale, cu efecte cromatice care ajung să rivalizeze cu cele realizate de speciile floricole. În plus, florile lor atrag atenția
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nordul S.U.A. Boala a fost descrisă pentru prima dată de către Ed. Prillieux în Franța, în anul 1885. Ea este frecventă pe foarte multe specii de pomi fructiferi (măr, păr, cais, piersic, prun etc.) cât și la specii forestiere (fag, arțar, castan sălbatic, plop, mesteacăn) și arbuști (rododendron, trandafiri) ș.a. Simptome. Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze, care întotdeauna capătă un luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca urmare a infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea millefolium) care se aplică sub formă de cataplasme pe frunte și tâmple sau ca tampoane de vată puse
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
minute și se macerează 4 ore la temperatura camerei); după Îndulcire se bea o cană seara, la culcare, având efecte laxative și antihemoroidale, În combaterea constipațiilor cronice, datorită conținutului ridicat În taninuri și derivați antrachinonici. *Tinctură din coaja fructelor de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum) (6 linguri coji la 1 litru alcool 40 0, se macerează timp de 2 săptămâni); după strecurare se iau câte 10 picături care se pun În ceai de coada șoricelului, Într-o cură de 20 de zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lichid, În așa fel ca să acopere bine fesele. Sunt contraindicate la bolnavii de reumatism acut și cronic, afecțiuni cardiace sau pulmonare grave, infecții cutanate, flebite, femei gravide, hipotensivi și persoane cu anemie severă. *Decoct din coaja brună a semințelor de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum) (200 g făină la 1 l apă rece se fierbe 15-20 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se toarnă În apa pentru baia de șezut (8-10 litri); se face câte o baie zilnică la temperatura
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte 30-50 g plantă la 2 litri apă, se fierbe 15-20 minute, se strecoară și se face o baie fierbinte timp de 20 minute, la intervale de 2 zile; -cataplasme cu terci de tătăneasă și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
2007, p. 3-2; 20. *George Tutuveanu - comemorare: Doi poeți și un reporter, nr.3 (28). p. 2-4, 2007. *Alături de Văcărești Ioan Cantacuzino, cu Poezii noo, alcătuite dă I... C... Prim autor de versuri românești, nr.4 (29), p.1617, 2007. *Castanul Unirii. Apud „Cronica Buciumului”, de Ioan Costache Enache și Virgil Arsene, Editura Altius Academy, Iași, 2003, p.90, nr.1 (30), 2008, p.7. *Când spui Bârlad, ajungi la Tutoveanu, la Academie... nr.4 (33), 2008, p.3-4. *Academia bârlădeană
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Covasna 262. Hurdax Adriana Gabriela, născută la 5 noiembrie 1967 în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiica lui Dan Petru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8124 Ubelbach,. Vormarkstr. 209/3, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Jiu, str. Castanilor bl. 15, ap. 7, județul Gorj. 263. Randacher Consuela Lăură, născută la 20 septembrie 1975 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Buruiana Ioan și Doina, cu domiciliul actual în Austria, 4820 Bad Ischl, Einfangbuhel 1, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
ap. 5, județul Caraș-Severin. 486. Rohm Niculina, născută la 4 iulie 1968 în localitatea Valiug, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Cușma Iosif și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 86161 Augsburg, Fallerslebnenstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, str. Castanilor nr. 86, județul Caraș-Severin. 487. Szinek Nicoleta Lizica, născută la 26 noiembrie 1971 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Avram Nicolae și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 74376 Gemmrigheim, Fasanenweg 5, cu ultimul domiciliu în România, Sibiu, str.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
nr. 10 A, județul Arad. 487. Vonsza Ibolya, născută la 3 mai 1955 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Asztalos Bela și Ibolya, cu domiciliul actual în Suedia, 29138 Kristianstad, Ingelstadsg. 29, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Castanilor, bl. 6, sc. 4, ap. 37, județul Cluj. 488. Nichici Slagean, născut la 26 noiembrie 1963 în localitatea Giulvăz, județul Timiș, România, fiul lui Nichici Ștefan și Mileva, cu domiciliul actual în R. F. Iugoslavia, comuna Zrenjanin, str. Ivo Andric
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
județul Timiș. 489. Telcean Gabriel, născut la 13 august 1956 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Gheorghe și Elena, cu domiciliul actual în Canada, 3720 Mc. Callum Av. city Regina, Saskatchewan, cu ultimul domiciliu din România, Bacău, Str. Castanilor nr. 4, bl. 4, sc. B, ap. 11, județul Bacău. 490. Brull Veronica, născută la 20 iulie 1961 în Călărași, județul Giurgiu, România, fiica lui Moscu Nanu și Florica, cu domiciliul actual în Germania, 52159 Roetgen, Hauptstr. 111, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
gîndit la bocanci, am luat pantofi, vedeam viață de om cînd eram pui de om, acum sînt pui de pui! flaneaua groasă prinde bine, caldă, lipsește femeia, tot bărbații lipsesc mai mult, stau prăpădiți printre lucruri cu civilizația asta! Bîrnova castanul cu frunze pleoștite lucioase la becul alb, toamna anotimpul în care vegetația se vestejește, 1958 savuros formativ Dicționarul limbii române moderne, Grajduri luminile pentru sate, instituția impiegatului în lanterna purtată de el la peron, ziua de ieri n-am îndestulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
capăt de vagon etajat, conductorul cercetează și reține unul dintre cele două bilete, nu zice nimic, Ciurea cald, noapte, pește în apă în legănatul trenului, genul literar al călătoriei via Buhăești Roman spontaneitate față de sine, geam cu fala negru-verde de castan bătut în lumină, atingi limita în fiecare lucru care te pune în raport cu sine, lucrurile limitează, faptele limitează cu profilul lor arhaic, toate exponatele de azi sînt cele de ieri, dar omul este oricît de modern la nevoie! mîna-scriere din unealta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în feroviar trecerea trenului, în literar literatura, Muncel instalații, echipa tehnică pustiește, clipiri satele peste Siret, Hălăucești gara în alb, cubismul răspunde în specificul local, acoperișul nu îi este inerent, la Mircești fără călători, anularea destinației, spațiu fictiv în ficțional, castanii desfrunziți frază de control: vremurile prezente sînt demult apuse, Săbăoani linia șoselei, încă o ficțiune marfa în valoarea de circulație volum auto, Roman metalurgie, potopul rezidențial, înclinată la drum floarea soarelui "Rompetrol", roșie, capul în voal de var al Violetei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe culmile spre sud sistemul istoric înlănțuit, fasolea tot uscată, floarea-soarelui pipernicită, gura florii căscată, mamă, deschide ușa, vreu să ies! Catranic capre la pripon, azbociment acoperișurile, gurguiul pe zarea satului parte din șir, rînd de stejari, rînd de plopi, castanii trei, se usucă, Hiliuți apele la nord în contra hidrografiei majore, presărate iazuri, Cîmpia Bălților, barza singură, linia spre Glodeni, viaductul șoselei de Chișinău, cartofii s-o uscat, nic, ăi! cîmpuri vălurite de maiestate, misterul ca formă de relief, s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dă țîță, suge ca un purcel! Secureni 8 km, vine mașina de peste deal, l-a luat Kievul! Victoraș din Bîrnova, arab/evreu de prepuț, de ce tresari prin somn la mine în brațe? Bîrnovă la Iași și la Ocnița, Neamul Șoimăreștilor, castanul singur se usucă, șir de nuci, calea ferată la căderile spre Nistru, km 179, dunga rambleului taie nivelul cu persistența, Frunză vîrful de pantă, din Iași sînteți? tare-i frumos pe la noi pe aici! vorbiți curat! mărul curbat de rod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sporește viață, valențele ei, precum limbajul, o țin, vă rog, care nu s-a achitat, băieți! surocpiat la Chișinău, ursulețul olimpiadei din 1980, fîntîna cu troiță polițistul, ai doi peste număr! televizorul pasager pe scaun, Țaribula 4 km, puii de castan se usucă, Mîndreștii Noi 2, Sîngerei 12, organismul fier-terci de om pe regim de șosea la patru benzi, GE indicativ auto de Găgăuzia, reped licărirea stării pe loc, Bilicenii Vechi, Chișcăreni 11, puii de curcă, capra în genunchi se roagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sol avionul particular, Vreau să mănînc, iubito, / Iar din ochii tăi! Iargara 12, Leova 10, vie arată pat germinativ, tufă de trandafir la capete de rînd, averile la vedere în zestrea genetică ignorată, o să-mi recunosc pe drum toate rudele! castani aleși de boală dintre nuci bălțează șirul șoselei, milițianul ANI 7111 stop deasupra orașului de zarea Româniile, Tochile-Răducani 16, Leova " Gura Căinarului" cea mai bună apă a Basarabiei, Prutul roade cotul spre oraș, avionul Dealurile taie pete verzi Bumbăta, Vetrișoaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Viena București în trei limbi, stația pleacă, el sosește cu trenul, venind și rapidul București Brașov cum a încheiat în română silvu ple, "SC Tunele SA" BV 10 LWX pîrîu conducta albastră din snopul spre termocentrală, "Sedo Invest", "Dacia minut" castani cu zăpadă, șarpantă la bloc, piatra de hotar a orașului beton în trupul bisericii nezugrăvite, sare pe loc la marginea șoselei, face din amîndouă mîinile, trece trenul, creiere de zăpadă, bolovanul coroanelor, crengile sistem nervos, Hărman vîrteje din trecere, Buzău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de avertizare, două ieșiri la verticala lumii, alegeri de crengi pe zăpadă în Republica Brazi, tinerii în discurs bilingv banii, jilip gardul în loc de torent, împlinită cu munți Valea Trotușului, scăzămînt în case, canton, ține steagul de pînză, cuib conic în castan, cureți parabolica, vîntul se întețește, după cîte-am înțeles n-au nică și așteaptă de la ei să-i deie! Brusturoasa de ce nu-i dă drumul? nu, dar mulți navetiști din Palanca și așteaptă acolo de jumătate de oră Iași Adjud Brașov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lume, În care murise; În noua lume, aceea În care Înviase, totul se voia luat de la capăt. Așa și Natura, care uită acum tot ce a suferit anul trecut, arătându-se la fel de proaspătă, veselă - à propos: la Iași au Înflorit castanii... Nimic nu se schimbase Însă. Lumea acelei duminici era la fel cu aceea a vinerii ce trecuse, cu oameni la fel de telurici, implicit neîncrezători. Tot astfel și cu Natura, care renaște pentru a suporta o nouă „crucificare“. El a putut evada
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
înfățișeze faptele, așa cum au fost...” Vorba n-are puterea faptei...!” a spus cineva... Pentru o clipă, am închis ochii și, i-am văzut pe cei din fața mea, dar și pe mulți alții... copii... elevii de atunci, în „Patratul” școlii sub castanii bătrâni... pe holuri, în clase, în dormitoare, în Sala de mese... în „repetitorul mare”, etc... etc. Simții cum loviturile inimii, din piept, îmi răsunau în ureche, ca bătăi de clopt... Gânduri nebune îmi alergau prin goana sângelui... Și, vreme, cât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cele trei laturi în formă de „U”. Ziua începea de sus în jos... Continua „Repetitorul mare”, sălile de meditație și sălile de clasă. Regimul școlii obliga la o activitate care începea la ora 5:30 cu rugăciunea de dimineață, sub castanii din „Patratul”, școlii cu pauzele respective de masă și recreație între ore, și se sfârșea la ora 21:00, cu rugăciunea de seară, în acelaș loc de sub castani. De la orele 8-13, erau ore de curs, după masă de la orele 14-19
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
activitate care începea la ora 5:30 cu rugăciunea de dimineață, sub castanii din „Patratul”, școlii cu pauzele respective de masă și recreație între ore, și se sfârșea la ora 21:00, cu rugăciunea de seară, în acelaș loc de sub castani. De la orele 8-13, erau ore de curs, după masă de la orele 14-19, meditație în repetitorul mare, lucru manual, sport... muncind cu încordare câte 8-10 ore pe zi. Astfel, în scurt timp, se simțea o transformare în viața fiecăruia. Disciplina vieții
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de zarzări și cireși, fără să-i mai poți deosebi... Luna mai... luna lui Florar... a venit și ea, cu cei dintâi muguri care se aninau de crengile liliacului. În „Patratul”, din curtea școlii, vântul foșnea blând printre crengile bătrânilor castani. Sus, pe cer.. norii pluteau ca niște grămezi de puf alb. Înverșunați de „ura cu mânie proletară”, însetați de răzbunare, comuniștii continuau atacul furibund, împotriva Casei Regale. La trei zile, de la Sf. Împărați Constantin și Elena... Ziarul „România liberă”, publica
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]