1,072 matches
-
care țâșnea în fața lui îi dădu un imbold ce-l copleși. Se întoarse îndărătul tejghelei și înhăță mapa cu lozuri. Scotoci dedesubt după săculețul cu celelalte, îi rupse sigiliul și răsturnă lozurile pe podea. Se gândi o clipă, înșfăcă și castronul cu numerele de loterie, privi spre pancarta Sfântului Ioan Teologul și izbucni într-un râs căruia numai veselia îi lipsea, de parcă ar fi vrut să răcnească și să geamă deodată. Ridică deasupra capului castronul, lăsă bănuții să-i curgă pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Se gândi o clipă, înșfăcă și castronul cu numerele de loterie, privi spre pancarta Sfântului Ioan Teologul și izbucni într-un râs căruia numai veselia îi lipsea, de parcă ar fi vrut să răcnească și să geamă deodată. Ridică deasupra capului castronul, lăsă bănuții să-i curgă pe creștetul pleșuv, pe umeri, pe brațe, veseli ca niște pietricele de râu. Lozurile deveniseră sidefii, luceau ca și cum ar fi înotat prin ape repezi de munte, se unduiau unele peste altele, ispitind ca niște lostrițe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pleșuv, pe umeri, pe brațe, veseli ca niște pietricele de râu. Lozurile deveniseră sidefii, luceau ca și cum ar fi înotat prin ape repezi de munte, se unduiau unele peste altele, ispitind ca niște lostrițe. Jenică își aminti cum răsturna maică-sa castronul cu hamsii și, apoi, dintr-o mișcare îndemânatică, le smulgea capul cu mațe cu tot. „Așa-i, mămică...“, șopti și luă un loz, pe care îl simți răcoros și viu, zbătându-i-se ca un oblete între degete. Pesemne că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cerșetor: Să renunți înseamnă să îți accepți soarta. Să renunți înseamnă să creezi pacea. Să renunți înseamnă să câștigi, Să renunți înseamnă să ai totul. Mă holbez la cerșetor în timp ce el trece prin dreptul ferestrei mele. Își ridică spre mine castronul gol. Degetele îi sunt la fel de uscate precum niște crengi lipsite de sevă. — Terci, îmi zice. — Nu mai avem orez, îi răspund eu. Am săpat după argilă albă în grădină și am amestecat-o cu făină de grâu ca să fac chifle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un moment când tata a făcut o glumă: când am izbucnit cu toții în râs, orezul ne-a țâșnit afară din gură. Rong s-a înecat cu supa de tofu, iar fratele meu a căzut sub masă și și-a spart castronul de ceramică. Mama nu a reușit nici ea să rămână serioasă. A izbucnit în râs și l-a făcut pe soțul ei „bârnă strâmbă care face casa să se prăbușească“. — A sosit cina, doamnă. Vocea lui An-te-hai mă trezește din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să se prăbușească“. — A sosit cina, doamnă. Vocea lui An-te-hai mă trezește din visare. Ca într-o închipuire, văd venind din bucătărie o paradă. Un șir de eunuci, fiecare ținând un vas aburind, se îndreaptă grațios spre mine. Oalele și castroanele sunt acoperite cu capace din argint. În curând, masa se umple cu vase. Le număr. Sunt nouăzeci și nouă! Nouăzeci și nouă de feluri de mâncare doar pentru mine? An-te-hai anunță ce mi se servește: — Tocăniță din labă de urs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
el, deoarece îmi doresc să-mi amintească de Wuhu. Întotdeauna am adorat plantele și eram un grădinar pasionat. Îmi voi umple grădina cu splendoarea naturii. Pe lângă copaci mari cu flori, ca hibiscul roșu și magnolia, am bujori cu flori cât castroanele, de toate culorile imaginabile. Am și trandafiri de un roșu intens, cu mijlocul violet, crini albi în formă de copită, flori de ceai de munte de culoarea focului și flori galbene de prun de iarnă, pe care le-am botezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Numai un porc proaspăt omorât și fiert va garanta magia. Îmi închid ochii și respir adânc. Cineva mă apucă de mâna stângă și încearcă să-mi desfacă degetele rigide. Deschid ochii și le văd pe dansatoare, care îmi oferă un castron din aur. — Ține-l! îmi ordonă călugărul în vârstă. Sunt prea slăbită ca să mai protestez. În fața mea e adus un cocoș. Mi se dă din nou un cuțit, care îmi tot alunecă printre degete. Călugărul ia castronul în propriile-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îmi oferă un castron din aur. — Ține-l! îmi ordonă călugărul în vârstă. Sunt prea slăbită ca să mai protestez. În fața mea e adus un cocoș. Mi se dă din nou un cuțit, care îmi tot alunecă printre degete. Călugărul ia castronul în propriile-i mâini și îmi spune să apuc cocoșul: — Taie-i gâtul și toarnă sângele în castron! — Nu... nu pot. Simt că sunt cât pe ce să leșin. Țineți-vă tare, doamnă, zice An-te-hai. E sfârșitul! Ultimul lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
protestez. În fața mea e adus un cocoș. Mi se dă din nou un cuțit, care îmi tot alunecă printre degete. Călugărul ia castronul în propriile-i mâini și îmi spune să apuc cocoșul: — Taie-i gâtul și toarnă sângele în castron! — Nu... nu pot. Simt că sunt cât pe ce să leșin. Țineți-vă tare, doamnă, zice An-te-hai. E sfârșitul! Ultimul lucru pe care mi-l amintesc e că am turnat vin peste bolovanii de pavaj pe care zăceau însângerați peștele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
verii, plecăm din Yuan Ming Yuan și ne mutăm înapoi în Orașul Interzis. În urma perseverenței mele, împăratul reușește din nou să se trezească înainte de ivirea zorilor. După ce ne spălăm și ne îmbrăcăm, bem o ceașcă de ceai și mâncăm un castron de terci făcut din fasole roșie, susan și semințe de lotus. Ne deplasăm după aceea în palanchine separate la Sala Dezvoltării Spirituale. Curtea și-a dat seama de gravitatea bolii lui Hsien Feng - ei știu că are inima și plâmânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
despre mine când ne-am întâlnit prima oară. M-a flatat și a spus că a fost atât de uluit de frumusețea mea, încât a devenit incapabil să mai gândească. M-a întrebat dacă îmi amintesc cum a băut un castron cu apă murdară - cea folosită ca să ne spălăm degetele în timpul mesei. Sunt așadar bucuroasă că împăratul Hsien Feng se ostenește să mă prezinte prietenilor săi de rang înalt. În ochii lor nu sunt decât o concubină, chiar dacă una favorită. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
se umfle, îmi sporește teama. Mănânc foarte puțin de acum, pentru a micșora riscul de a fi otrăvită. Visez trupul fără blană al pisicii, care plutește în puț. An-te-hai mă avertizează să fiu atentă de fiecare dată când beau un castron de supă sau fac o plimbare în grădină. E convins că rivalele mele și-au pus eunucii să slăbească bolovani sau să sape gropi în drumul meu pentru a mă face să mă împiedic. Când îi atrag atenția că exagerează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
împărăteasa Chu An. Fața doamnei Jin a fost netezită și peticită cu pudră de perle pisate. Totuși, dacă cineva s-ar uita mai îndeaproape, ar mai putea zări încă umflăturile. În dreapta capului Majestății Sale se află o tavă cu un castron de ceramică aurită. El conține ultima ei masă pământească - orez. În stânga, e o lampă mare cu ulei care arde „lumina veșnică“. Mă duc cu Nuharoo și celelalte soții ale împăratului Hsien Feng să ne luăm rămas-bun de la trupul Marii Împărătese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cap, prefăcându-mă că sunt recunoscătoare pentru sfaturile ei. — Evită mandarinele. Se apleacă spre mine atât de mult, că-i simt răsuflarea de iasomie. Prea multe elemente condimentate duc la apariția coșurilor. O să pun un eunuc să-ți aducă un castron cu supă de țestoasă ca să stingă focul din tine. Te rog să-mi arăți respectul tău acceptându-l. Sunt sigură că ea simte că și-a atins scopul în momentul în care împăratul a încetat să mai împartă patul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Hotărăsc să aștept. Când îl aud pe Majestatea Sa că s-a trezit, îi duc ciorna. Hsien Feng e pe jumătate întins, cu ochii închiși, într-un scaun din răchită. Un eunuc îi dă de mâncare cu lingura dintr-un castron cu supă din sânge de căprioară. Are cu siguranță un gust groaznic, căci Majestatea Sa are o expresie care-mi amintește de un copil ale cărui degete s-au tăiat în cioburile unui pahar spart. Supa îi picură din gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
asigure că mănânc cum trebuie, An-te-hai a angajat un bucătar nou din satul meu natal, Wuhu, a cărui specialitate este preferata mea din copilărie: supa de roșii, ceapă și varză. An-te-hai folosește un vas special din bambus ca să păstreze cald castronul cu supă. Adesea, când mă trezesc, descopăr că am adormit cu capul pe birou, spijinită pe brațele-mi încrucișate. Nu mă mai ostenesc să pun să mi se coafeze părul. Aș vrea să petrec mai mult timp cu Tung Chih
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
el ar putea să îl manipuleze pe împăratul Hsien Feng în a spune ceea ce nu vrea cu adevărat să spună. Trec câteva ore, și așteptarea continuă. În curte se servește masa. Sute de oameni stau pe vine, luând orez din castroane și holbându-se în gol. Tung Chih e plictisit și nervos. Știu că a făcut tot ce a putut ca să fie ascultător, însă până la urmă se satură. Când îi spun că trebuie să stea, își iese din fire și lovește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și holbându-se în gol. Tung Chih e plictisit și nervos. Știu că a făcut tot ce a putut ca să fie ascultător, însă până la urmă se satură. Când îi spun că trebuie să stea, își iese din fire și lovește castroanele din mâinile oamenilor. Îl înșfac de guler și îl ameninț: Încă un singur act de distrugere și voi pune să te închidă într-un stup de albine. Tung Chih se calmează. Se face noapte. Peste tot e întuneric, cu excepția Sălii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Că viețile noastre nu mai există În afara clubului literar? M-am mulțumit să mă uit fix la ele, Înțelegând destul de bine Încotro se Îndrepta discuția, dar Încercând totuși să Împiedic acest fapt. Jim amestecă câteva lămâi cu zahăr Într-un castron, apoi Îmi turnă combinația aia dubioasă În băutură. —Bette, și noi citim New York Scoop, știi - ce dracu’, toată lumea Îl citește. Și pari să fii știrea zilei În fiecare număr. Când oare aveai de gând să ne spui că iubitul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de dezamăgire prefăcută. Dar dacă asta vrea toată lumea... ce aș putea să fac? — Ce ai? Întrebă Emanuel, miliardarul argentinian, vag interesat. După toate aparențele, de-abia era În stare să-și ridice fața din paharul de martini mare cât un castron, pe care-l ținea cu ambele mâini. Am tot ce vrei. Spune-mi doar ce-ți trebuie. Oricum, trebuie să scăpăm de toate astea Înainte de aterizare. Am văzut Midnight Express și nu vreau să mă bag În așa ceva, anunță ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și tradusesem din Catul, rezolvam paradoxuri". Într-o seară, vărul său Jacques cu care trăiește o "idilă" platonică o duce pe ascuns într-un bar, Stryx, de pe strada Huyghens. Simone are o revelație. Totul, "sticlele în culori timide ori violente, castroanele cu măsline și migdale sărate, mesele mici", o uimește și o cucerește. Simone își bea pe nerăsuflate cocktail-ul, și cum nu mai băuse picătură de alcool în viața ei, în scurt timp tânăra "simte că plutește". Ușor amețită, vorbește
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
după care intră din hol în bucătărie. Ilie se ridică de la masă, se duce spre fereastră. Mina strînge sticla și paharele de țuică, pune o față de masă, farfurii, tacîmuri, după care se duce din nou la bucătărie de unde aduce un castron cu ciorbă; pune în farfurii. După ce s-a asigurat că totul e aranjat) Poți veni la masă! (Ilie stă nemișcat la fereastră, cu spatele spre cameră) Ilie, n-auzi? Poți veni la masă. (Ilie tace în continuare). Măi, omule, tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
asculta predici și a cunoaște mai bine faptele Mântuitorului, prezentate de preot care citește Sfânta Evanghelie. Roșul ouălelor este asemănat cu sângele Mântuitorului. Coaja ouălelor reprezintă Mormântul Mântuitorului. Seara toți credincioșii merg la Biserică, dar înainte de asta, pun într-un castron apă, un ou vopsit și câteva monede. Cel care se spală ultimul în dimineața de după înviere se va alege cu monedele și cu oul încondeiat. Femeile iau în traistele lor pască, cozonac și ouă pentru a fi sfințite de preot
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
acolo un dulap, o masă, două scaune de lemn de nuc bătrîn, a căror culoare fumurie contrasta puternic cu pereții văruiți în galben deschis. Și nimic altceva, cîteva boarfe agățate în cui, un urcior pus jos, pe podea, lîngă un castron întins, din lut, ce servea drept chiuvetă. Textul 2: Era o cămăruță strîmtă, la mansardă, cu fereastră rabatabilă ce dădea pe acoperiș. Era mobilată cu un pat îngust, un dulap din lemn de nuc, o măsuță de toaletă și două
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]