1,147 matches
-
găsi un sponsor Cititorii te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o asemenea bogăție națională. Dar vinurile de Cotnari sunt foarte căutate atât datorită rarității cât și a calității deosebite. Află, bând paharul, Mic, dar venerabil, Că nu-i vin Cotnarul, Ci soare potabil. scria Păstorel în unul din celebrele sale catrene. „Soare potabil” este cea mai surprinzătoare metaforă închina tă vinului. Celor care-și amânau lecturile din cauza efectelor Cotnariului, epigramistul le aduce scuze: „Vinul ăsta ne tot mână/Către cele veșnice/ Iar lect ura se amână/ Din motive tehnice.” Cotnariul, „fala
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
le aduce scuze: „Vinul ăsta ne tot mână/Către cele veșnice/ Iar lect ura se amână/ Din motive tehnice.” Cotnariul, „fala pivniței domnești a marelui Ștefan Voievod”, a avut parte de cea mai mare atenție din parte poeților, închinându i catrene și „înclinându-se” în fața acestei licori dumnezeiești și domnești. Prin dezlega rea limb ii, vinul dă aripi spiritului, iar omul, în stare euforică, nu bahică, devine tolerant cu sine și cu alții (scria și acad. Valeriu D. Cotea). Vinul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de 92 de ani declara: „Voi îmbătrâni abia în clipa în care voi crede că nu mai am nimic de făcut.” Prezența domniei sale cu o epigramă în această carte, o onorează, mai ales că ea portretizează în patru rânduri de catren pe cel mai îndrăgit epigramist moldovean - Păstorel: Iat-o : Să-nchinăm paharul Pentru Păstorel. N-a fost nici Cotnaru Mai spumos ca el. VASILE LARCO S-a născut în localitatea Bucecea, la 1-01 1947, jude țul Botoșani. într-un catren
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
catren pe cel mai îndrăgit epigramist moldovean - Păstorel: Iat-o : Să-nchinăm paharul Pentru Păstorel. N-a fost nici Cotnaru Mai spumos ca el. VASILE LARCO S-a născut în localitatea Bucecea, la 1-01 1947, jude țul Botoșani. într-un catren apărut în „Gânduri despre anii de liceu” (prof. Petru Belciug) Vasile Larco își încerca ascuțimea spiritului: La Bucecea-mi sunt străbunii Pentru ei ard lumânări, Ei s-au stins precum tăciunii Dar sclipesc din depărtări. Absolvă Facultatea de Mecanică la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
noaptea Hoinărind prin sânge Cotnar. înfățișări de voievozi Și acum seamănă dor și-a fi Dospirea limbii prinsă-n teascuri Cotnariul ne-o va viscoli. Și când pe la-nceput de toamnă Vom bea Cotnar de peste an ʹOm recita atunci cu toții catrene de Omar Khayyam. Văd flăcări ca niște fecioare Ce-și poartă sânii la vedere Pe tăvi de-amur pe care jarul Cotnariului paharul cere. TANI PARASCHIV ( n 22 XII 1965- d.15. 06 2004) Poet și actor la Teatrul „Luceafărul” din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
paharul în zare, cu mâna gel atinată și sorbindu-l încet ca pe o licoare neprețuită, care-l scutește de toate celelalte ispite ale lumii.” GEORGE POPA Medicul și profesorul George POPA debutează în noiembrie 1963 în „Iașul Literar” cu Catrene de Omar Khayyam, despre care criticul Dimitrie Costea aprecia: „George Popa, poet de o remarcabilă sensibilitate metafizică, cultivă o poezie a emoției intelectuale. Calitățile definitorii ale aces tei poez ii sunt subtilitatea, delicatețea, diafanitatea... O poezie a esențelor, o celebrare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și de-o Fetească plină de vervă cotnărească, dacă e frig, să mă-ncălzească, dacă e cald, să-mi dea răcori... - Și eu simt asta, deseori, dar rar îi dau dorinței glas... „Salve! In vino Veritas!” Și în final, un catren: Dragostea pentru Moldova A fost ca vinul de Cotnar Mi-a umplut timpul și vorba Cu arome și cu jar... DUMITRU VACARIU Născut în comuna Pipirig, județul Neamț, la 21 sept. 1931, din părinții Dumitru și Maria Vacariu, țărani. După
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnarul vesel dacă, dus de al gâtului îndemn, Tu cu lacomi ochi vei face dealului cu vii oc ol, Suflete nelegiuite, fiu de iadul negru demn, Să vezi dealul că rămâne gol, ca viermele de gol. Și în încheiere câteva catrene L IX Când veni-va neagra moarte De pe lume ca să-i iee, Hotărât-au radicalii De băut Cotnar să i dee. S-o îmbete; și pe urmă Să o puie ca să jure, Că din ceata lor pe nime Niciodată n
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
te voi vedea de-acum? În alte părți, departe [de-aici]! tîrziu! sau niciodată! Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce mergeai O, tu cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu care știai!12 Cele două catrene sînt dominate de imperfect (v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Sonet de toamnă] de Baudelaire Din cele peste 120 de poeme din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
interiorul ziarului. Să luăm un alt exemplu, și să examinăm rapid structura narativă a textului "Unei trecătoare" (T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare strada în jurul meu mugea. 2. [P2] Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, 3. În voalurile-i negre de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare strada în jurul meu mugea. 2. [P2] Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, 3. În voalurile-i negre de doliu fastuoasă 4. Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sufletumi sembină Cu cîntecul pe carel îngînă marinarii. (trad. de Al. Philippide, Florile Răului, ed. bilingvă, GUNIVAS, 2001: 208) (n.tr.).] Sprijinindu-ne pe rime și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele tot o singură frază tipografică. Revenirea la aceleași cuvinte odeur de ton sein [mireasma care din sînul tău adie] din v. 2 și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v. 3 și 10 par să confirme diviziunea sintactică în două părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care fac să varieze parametrii într-un mod mai radical, sînt mai puțin frecvente decît cele două alternanțe precedente. Ca exemplu, în poemul Unei trecătoare de Baudelaire, deja examinat în cap. 3, enunțarea nu variază direct de la polul <4> (în catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lasă obrazul oacheș pe trupul ei a mângâiere, iar arcușul o face să doinească, să vorbească cu glas de bucium sau de ciocârlie, iar uneori...să ofteze. Nu mai știu, dragă prietene, dacă pe atunci știam măcar un vers din catrenele scrise la adresa hanului. Dă-mi voie să-ți amintesc despre faptul că Mihai Codreanu, într-una din ieșirile „de studiu” la han, împreună cu clasa în care se afla și Toderiță, fiul hangiului, a improvizat: „Către Rai mai scurtă cale Alta
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
-ul nici unui picior metric regulat; din cauza aceasta, rimele, corecte și corect așezate, își pierd efectul sonor și, de asemenea, și pe cel vizual. Mai poate fi, eventual, luată în calcul ca ținând de convenția sonetului separația tipografică prin blanc a "catrenelor" și "terținelor". Și atât. Dacă nu s-ar fi precizat în titlu că e vorba de un sonet, puțini lectori ar fi sesizat aceasta. Aceeași voință a anonimatului, a neostentației, a discreției determină amorfizarea textului, încât raportarea acestuia la convenția
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
număr unic în 1931 și reapare abia în 1939. De altfel, însuși Emil Manu va reveni asupra afirmației dând ca an al debutului 193576 și 1939. Publicând apoi în Prepoem (1939-1941), tânărul poet este și premiat în cadrul unui concurs de catrene pentru textul Depresiune, apărut în nr. 11, mai 1940, peste două numere va mai publica un alt poem Bachanalia, "ce nu-l prefațează cu nimic pe Felix Anadam"77. Tot în perioada debutului sunt încadrate și versurile apărute în Curentul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
frază: „S-a scris atît de mult încît, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus”1). Problema nu era nouă. O abordase, în felul său glumeț, cu trei ani înainte, și G. Topîrceanu, în următorul catren: „«Toate-s vechi», a zis poetul.../ Chiar și cîntecul acesta/ A mai fost, odinioară,/ Publicat în Zend-Avesta”.) Discuțiile de la noi despre abuzul publicistic și literar sînt ecoul celor din Franța, unde, cam în același timp, cineva avea să afirme: „Epoca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Minciuni stipendiate”, în Memorial de ziaristică, Ed. Minerva, 1970, p. 181. 4. Eugenia Tiron, „Morișca”, comedie în patru acte de Dr. Ion Luca, în „Moldova”, 1, nr. 18, 12 septembrie 1937, p. 1. „Zborul cărților” 1. Opere, p. 362. 2. „Catrene(din grămadă)”, în Viața Romînească, 7, vol. 27, nr. 9, 1912, p. 346. „Toate-s vechi” e prima parte din versul 2 al „Glossei” lui Eminescu. în revistă, din vina corecturii (capitol la care lunarul ieșean nu stătea prea bine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]