KorAP: Find »[drukola/base=cauzal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...185 >

4,620 matches

Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563

includem și alți factori? O tehnicăuzuală pentru estimarea măsurii în care o mulțime de factori, luați împreună, explică fenomenul efect, este corelația multiplă. În cazul analizat aici, corelația multiplă (notată cu R) ne indică o corelație între cei șapte factori cauzali luați în considerare și calitatea percepută a vieții de 0,35. Figura 2.2. Contribuția a șapte factori determinanți la explicarea calității percepute a vieții Până la valoarea de 1,00 ce indică o corelație perfectă în care întreaga variație a

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
vieții de 0,35. Figura 2.2. Contribuția a șapte factori determinanți la explicarea calității percepute a vieții Până la valoarea de 1,00 ce indică o corelație perfectă în care întreaga variație a variabilei efect este explicată de variația factorilor cauzali, există un gol mare. Lista cauzală considerată în analiza ei este deci incompletă, ea explicând o fracțiune redusă a variației calității percepute a vieții, trebuind deci să fie completată și cu alți factori. În legătură cu acest aspect, Traian Rotariu (1980) aduce

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
2. Contribuția a șapte factori determinanți la explicarea calității percepute a vieții Până la valoarea de 1,00 ce indică o corelație perfectă în care întreaga variație a variabilei efect este explicată de variația factorilor cauzali, există un gol mare. Lista cauzală considerată în analiza ei este deci incompletă, ea explicând o fracțiune redusă a variației calității percepute a vieții, trebuind deci să fie completată și cu alți factori. În legătură cu acest aspect, Traian Rotariu (1980) aduce câteva precizări interesante. El consideră că

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
aspirație ar putea fi considerată chiar a izvorî dintr-o înțelegere mecanicistă a vieții sociale. Sociologul român estimează că, în acest sens, o corelație multiplă de 0,50 în multe situații poate fi considerată un succes explicativ. Lanțuri cauzaletc "Lanțuri cauzale" Până acum am considerat determinarea cauzală ca un complex de factori determinanți ce acționează oarecum simultan. De regulă însă, factorii determinanți sunt decalați în timp, formând un lanț de cauze și efecte, în care un factor determină efectul prin intermediul altor

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
a izvorî dintr-o înțelegere mecanicistă a vieții sociale. Sociologul român estimează că, în acest sens, o corelație multiplă de 0,50 în multe situații poate fi considerată un succes explicativ. Lanțuri cauzaletc "Lanțuri cauzale" Până acum am considerat determinarea cauzală ca un complex de factori determinanți ce acționează oarecum simultan. De regulă însă, factorii determinanți sunt decalați în timp, formând un lanț de cauze și efecte, în care un factor determină efectul prin intermediul altor factori. Un exemplu de lanț cauzal

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
cauzală ca un complex de factori determinanți ce acționează oarecum simultan. De regulă însă, factorii determinanți sunt decalați în timp, formând un lanț de cauze și efecte, în care un factor determină efectul prin intermediul altor factori. Un exemplu de lanț cauzal este oferit de Tom Burns (1970). În 1954, un district al orașului Edinburgh, Pilton solicită Universității din localitate analiza unei probleme sociale dificile cu care acesta se confrunta: o creștere dramatică a delincvenței juvenile, însoțită totodată de înregistrarea unei atitudini

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
cuprinse trei cauze distincte ale creșterii delincvenței: eficiența controlului social și a factorilor integrativi, structura demografică și decizia politică de a se construi un cartier pentru tineri. Observăm că aceste cauze nu acționează independent asupra efectului, ci formează un lanț cauzal în care una este cauza alteia: decizia politică-structura demografică-eficiența controlului social-delincvența juvenilă. În plus, fiecare cauză are un profil anume în ceea ce privește poziția sa față de fenomenul efect. Cauza cea mai apropiată - defectul controlului social - acționează direct asupra efectului. Ea este însă

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
demografică atât de dezechilibrată pentru a o evita pe viitor sau a o corecta. Ajungem astfel la cea de a treia cauză: decizia politică luată cu 25 de ani în urmă. Aceasta are avantajul de a fi prima în lanțul cauzal. Ea este cea care a declanșat efectiv întregul proces. Decizia politică este pragmatic cauza responsabilă de efectul considerat. Teoretic, ea poate fi catalogată, prin depărtarea ei cauzativă, drept nesemnificativă. În nici o teorie a delincvenței nu vom găsi inclusă o cauză

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
a compensa efectul negativ al dezechilibrului demografic ar fi fost de la început programate să intre în acțiune. Efectul, în consecință, nu ar fi avut loc. Dimitrie Gusti (1965) ne oferă un exemplu instructiv pentru modul în care ideea de lanț cauzal se combină cu aceea de cauzalitate multiplă, aplicată de data aceasta nu la explicarea unui fenomen, ci la atingerea unei stări sociale dezirabile.Analiza sa se derulează invers, de la starea efect, considerată dezirabilă, la mulțimea factorilor organizați într-un lanț

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
se combină cu aceea de cauzalitate multiplă, aplicată de data aceasta nu la explicarea unui fenomen, ci la atingerea unei stări sociale dezirabile.Analiza sa se derulează invers, de la starea efect, considerată dezirabilă, la mulțimea factorilor organizați într-un lanț cauzal multiplu, asupra cărora se poate acționa. Problema este cea a subalimentației țăranului român din acea vreme. Gusti invocă două cauze majore ce ar putea explica o asemenea stare și care, probabil, acționează în conjuncție: în primul rând, ca importanță, el

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
trezirea de noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației cauzale trebuie distinse cu grijă. Punctul de vedere pragmatic ne ajută să determinăm acele lanțuri cauzale care își au originea într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie. Sunt lanțuri

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației cauzale trebuie distinse cu grijă. Punctul de vedere pragmatic ne ajută să determinăm acele lanțuri cauzale care își au originea într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie. Sunt lanțuri cauzale declanșate de un fenomen social important - o criză economică, o epidemie -, de un proces

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației cauzale trebuie distinse cu grijă. Punctul de vedere pragmatic ne ajută să determinăm acele lanțuri cauzale care își au originea într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie. Sunt lanțuri cauzale declanșate de un fenomen social important - o criză economică, o epidemie -, de un proces social mai general - industrializare, urbanizare, creșterea nivelului școlar - sau o caracteristică structurală profundă a colectivității - productivitatea muncii

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
trebuie distinse cu grijă. Punctul de vedere pragmatic ne ajută să determinăm acele lanțuri cauzale care își au originea într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie. Sunt lanțuri cauzale declanșate de un fenomen social important - o criză economică, o epidemie -, de un proces social mai general - industrializare, urbanizare, creșterea nivelului școlar - sau o caracteristică structurală profundă a colectivității - productivitatea muncii, tipul de tehnologie, organizarea socialistă sau capitalistă. Toate acestea

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
industrializare, urbanizare, creșterea nivelului școlar - sau o caracteristică structurală profundă a colectivității - productivitatea muncii, tipul de tehnologie, organizarea socialistă sau capitalistă. Toate acestea sunt cauze „îndepărtate”, indirecte, dar nu mai puțin importante. Putem în acest punct să definim un lanț cauzal canonic: acesta începe fie cu o decizie, fie cu un fenomen social important, un proces global, un parametru structural al organizării sociale în care se originează un proces cauzal care, trecând printr-o mulțime de variabile intermediare (efecte cauză), duce

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
mai puțin importante. Putem în acest punct să definim un lanț cauzal canonic: acesta începe fie cu o decizie, fie cu un fenomen social important, un proces global, un parametru structural al organizării sociale în care se originează un proces cauzal care, trecând printr-o mulțime de variabile intermediare (efecte cauză), duce în final la variabila efect. Atât multicauzalitatea, cât și dispunerea procesului determinativ sub forma unui lanț cauzal pun cu claritate în evidență faptul că explicația cauzală nu poate fi

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
un parametru structural al organizării sociale în care se originează un proces cauzal care, trecând printr-o mulțime de variabile intermediare (efecte cauză), duce în final la variabila efect. Atât multicauzalitatea, cât și dispunerea procesului determinativ sub forma unui lanț cauzal pun cu claritate în evidență faptul că explicația cauzală nu poate fi redusă nici pe departe la un enunț cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
originează un proces cauzal care, trecând printr-o mulțime de variabile intermediare (efecte cauză), duce în final la variabila efect. Atât multicauzalitatea, cât și dispunerea procesului determinativ sub forma unui lanț cauzal pun cu claritate în evidență faptul că explicația cauzală nu poate fi redusă nici pe departe la un enunț cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
intermediare (efecte cauză), duce în final la variabila efect. Atât multicauzalitatea, cât și dispunerea procesului determinativ sub forma unui lanț cauzal pun cu claritate în evidență faptul că explicația cauzală nu poate fi redusă nici pe departe la un enunț cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
cât și dispunerea procesului determinativ sub forma unui lanț cauzal pun cu claritate în evidență faptul că explicația cauzală nu poate fi redusă nici pe departe la un enunț cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
cauzală nu poate fi redusă nici pe departe la un enunț cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
fi redusă nici pe departe la un enunț cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei cauzaletc " Structura standard a teoriei cauzale" O teorie cauzală completă trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
trebuie să cuprindă următoarele seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice, centrate pe un fenomen cauză, caută să desprindă efectele multiple ale unui fenomen social important - efectele industrializării, ale urbanizării, ale revoluției științifice și tehnice. Ca structură, cele două tipuri de teorii sunt similare; ele diferă doar ca

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]