3,622 matches
-
terminat, domnule inginer, pentru că am și cu dumneavoastră o vorbă. --Tu, mă, ai o vorbă cu mine? Cine ești, tu, mă, să ai o vorbă cu mine? Mă confunzi cu Tache și vrei să-mi pui întrebări cu coasa-n ceafă? Băăă, nenorocitule, neam de bețivi și hoți! Băă, criminalule, ce te plimbi cu coasa pe uliță ziua în amiaza mare, să-mi pupi tălpile, băă, dacă vrei să stau de vorbă cu tine și atunci, tu trebuie doar să-mi
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
de sfincși, priviri de gheață, fixe, care așteptau ceva, nimeni nu știa ce. Or, tocmai aceste priviri nedefinite, fără sens și înțeles îl exasperau pe Casapu și-l făceau să turbeze. Primarul și vicele sosiseră în timpul dialogului cu coasa-n ceafă, când toți ochii mulțimii fuseseră ațintiți la cei doi și nimeni nu observase sosirea lor. Vicele încercase să înainteze prin mulțime, dar primarul, văzând cum decurg ostilitățile, l-a ținut de mână, șoptindu-i: stai pe loc, nu-i momentul
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
punându-se cu arme și bagaje la dispoziția unui partid și a unei ideologii, fie trecând cu totul în tabăra opusă (vezi salturile lui Dan Diaconescu de dinaintea întemnițării), atunci când puterea nu mai are trebuință de el și fiscu-i suflă-n ceafă, așa încât acesta ajunge să creadă cu tărie că în noua postură promovează o televiziune liberă și independentă. De fapt este o televiziune după chipul și asemănarea cu întreg jurnalismul postdecembrist, în care se pricopsesc de ajung milionari în euroi doar
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
augur, cum că Maor Gruber îl va ucide într-o zi. Evreii sunt încărcați precum vitele în vagoane de marfă și în condiții inumane, fără apă și hrană, stând în picioare, câte o sută în fiecare vagon, respirând fiecare în ceafa celuilalt, sunt transportați în lagărele de exterminare. Literatura de gen, documentele istorice, filmele, întreaga documentație despre cea de a doua conflagrație mondială, dau mărturie copleșitoare despre aceste evenimente triste. Un al doilea mare șoc și moment de perplexitate paralizantă îl
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
de mușchiul ars de soare ce acoperea marginea betonată. Trupul se dezechilibră. Întinse mâinile brusc spre cerul potopit de lumină. - Costel, nuuuu!, slobozi ea un țipăt prelung intuind catastrofa. Strigătul ei se înfipse în văzduh, ajungând ca o săgeată în ceafa copilului cuprins de spaimă trupului în cădere. Prăbușit în apă în secunda următoare, o făcu pe femeie să țâșnească împinsă de un resort invizibil. Se rostogoli pe trepte. Zgomotul apei despicată de corpul în cădere, căpătase proporții nebănuite în văzduhul
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
prospăt își face siesta. vorbește lumea că am prins amândoi gustul sângelui. nu ne mai recunoaștem. așa că îmi spăl mâinile eu paznicul de noapte îmi spăl mâinile de sânge cu puritatea lui cain îmi spăl mâinile. încât i-am așezat ceafa pe un grozav bolovan și i-am spus trezește-te. nu las pe nimeni să te trezească. m-am trezit paznicul de noapte cu o nemișcare în toate membrele. m-a strâns la piept nemișcarea asta. așa cum fratele abel mă
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
bat iar depărtarea, Amintirile-ți fac casă Unde vremea e frumoasă... Raze calde și drăguțe Sărută discret mânuțe, Fără teamă un trandafir Se tot ceartă cu-n ciulin... Vântul parcă-i la paradă A ieșit subit în stradă Suflă-n ceafa unui pom A crezut că este-un Om... Norii suri îmbracă zarea Și alungă resemnarea Hornul fumegă-n tăcere Toamna parcă-i o părere... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: O părere... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O PĂRERE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353269_a_354598]
-
iei bătaie și te doare! De unde ai tu obiectul acesta de cult, care reprezintă un individ schilod agățat chircit pe o cruce: ‒ E Domnul Iisus Cristos!l-am lămurit eu. Imediat după aceea am primit un buzdugan de protoplasmă după ceafă, dăruit cu o dărnicie bucuroasă de către Blându, însoțit de urările tradiționale: ‒ Răspunde decât la întrebări, ‘tu-ți Cristoșii mă-tii! Și m-am executat: ‒ E de la prietena mea din Torno Roieni( însemnând:Turnu Ruieni). ‒ Care, m-a descusut colonelul, Daniela
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
umbra tufanului. -Și ce cauți aici în pădure, Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în care locuia, un frunzar la care
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
deunăzi își crestează șinele și ar mai fi copacul acela din colț ușor agitat râd las impresia că întorc o mie de cărți joviale câțiva trecători se strâmbă ei nu văd absolut nimic nici măcar gazeta deodată îți simt respirația în ceafa mea parcă și brațele tale au opt grade richter nu nu zece opt mi-s deajuns (n-aș mai putea termina poemul) bună dimineața domnule ar fi un salut cam până la o juma’ de metru nu merge gândurile tale mi-
OPT GRADE RICHTER de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353508_a_354837]
-
tocmai rănită de o politehnistă de-a noastră și presupuneam că locuri și oameni noi mă vor zvidui de suferință, astfel ca să mă-ntorc acasă altul, să nu mai fiu ursuz cu ai mei, să nu-mi mai râdă în ceafă mezinul cu vorbe, chipurile, exprimându-mă: rănit în iubire, plin de spleen, viață cu venin! cum îmi spunea, că avea ăsta o intuiție... de copoi, nu alta! De câte ori mi se-ncurcau ițele vreunei relații, mă ghicea și mă tortura cu
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
ciocăniturile se intensificau...tremurând, rupea bucățile în altele și mai mici...tot mai mici...ciocăniturile în ușă încetară...se auziră pași ce se depărtau de ușă. Ce fac acum cu hârtiuțele? Unde să mă duc? Simțea cum îl arde-n ceafă și cum îi vâjâie tâmplele. I se părea că aude vocea primarului ca de tunet: de ce te-ai încuiat în birou, nenorocitule! Cine s-a încuiat? Am fost...am fost...Doamne, unde am fost? La w.c. Asta era! Descuie ușa
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
o singură țară ,reflectez plin de tristețe. Dumneata ești mai avantajat,că poți să-i tunzi ! - Ce să-i tund domnule,ăștia trebuie rași definitiv. Nu intra ei pe mâna mea !spune plin de furie ciupindu-mă cu foarfecă de ceafa..... Ei,gata și povestea,gata și tunsoarea !Ce zici,rămâne așa? Îmi pun ochelarii și constat că altă variantă ,oricum nu mai aveam, fiindcă nu mai aveam nici par. Doar o fată rotundă și-un nas proemninent,înfipt direct în
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
aparat. Odată am vrut și eu să văd cum îmi stă moartă și uite ce a ieșit. Intră Cucu. Îl lovește bărbătește în stomac făcându-l să semene cu un semn de întrebare, urmează apoi o lovitură de carate în ceafă. Cucu se face mic de tot. Îi țipă în ureche. COANA MARE: Fugi după el, Cucule. (Îi arată pe unde a sărit). Și să vii cu el în dinți. (Cucu se uită pe fereastră). COR STÂNGA: Mai sare unul. COR
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
într-un sărut fierbinte. Dalia era îmbrăcată într-un costum de baie nou, luat din București, încă din timpul când se pregătea pentru examenul de licență. Era un costum frumos, cu sutienul prevăzut cu șnururi de legare la spate și ceafă și cu partea frontală drapată fin. Atât slipul cât și sutienul erau frumos decorate cu catarame de efect. Slipul era total căptușit cu material poliester. Avea cupele dintr-un material combinat între poliamidă și elastan de culoare azurie la partea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
spăgi Cum să-ți găsească leacul?... Pensionarii-și drămuiesc Bănuțul pe " ferite ", Iar alții " foști " sau " rase " noi, Au pensii nesimțite. Unii " părinți ", cu moaște-n minți Călăuzească-și turma! Nu vile, limuzine, bani... Altfel?... Le-om pierde urma!... Burți, cefe, groase-n Parlament, " Nepoți " prin ministere... În teritoriu, conți, baroni... Medievale ere...! Sunt dați cu mir sau pupă cruci, Figuri cu lungă trenă... Au învățat un meșteșug : Să fure fără jenă!... Pleacă români-n alte zări Să își câștige pâinea
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
puțin mai impunătoare, dar tot politicoasă. - What?, o voce misterioasă, dar subțire mi-a răspuns în engleză. Ecuația s-a simplificat în mintea mea, și mi-am dat seama că eram undeva în America. Teoria călătoriei spațiu-timp îmi zăcea în ceafă, alături de formula faimoasă, “MC=E2”. Îmi formulasem probabil, formula greșită, dar acum mă gândeam la ce să spun. De dragul celor ce nu știu engleza, voi traduce de acum în romană. - Pot intra?, am reîntrebat eu, acum în limba celui de după
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
Era trasă de o iapă mare, ciolănoasă, cu copita cât capu’ de om- făcu ea repede comparația în gând. Pe capră, sus, stătea cocoțat un om slăbuț, mic de statură și tuciuriu la față, cu o pălărie soioasă dată pe ceafă, să tot fi avut vreo 50 de ani. După ce a oprit căruța în fața unui beci, acesta s-a dat sprinten jos și a început să descarce niște saci cu cartofi, unii înalți și înguști, parcă erau niște cârnați uriași, nu
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
meu. Vrea trei părți și din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug și bici, înfășcat de ceafă, cine poftește. Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul și hrisoavele mele, scrise pe cojoc, și tu zdrențele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!... Scrie Ștefan? ? Nu scrie!... Scrie Mihai, scrie Vlad
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
prostia ăstora nici nu mai trebuie analizată. Timp de câteva zile, în special dimineața, întrebările mă cam sâcâiau. Oricum, eseul despre nobilul câine ieșise din priorități. Asta până sâmbătă când m-am dus din nou la măcelărie ca să cumpăr ceva ceafă pentru un grătar. Mde, sunt un biet om, cu multe slăbiciuni! Am observat imediat lipsa de la post a lui Bobiță! Alarmat, întreb în dreapta și în stânga și aflu următoarele: Bobiță fusese atacat de șobolani și murise cu gâtul sfâșiat, Lara cu
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
în ritmul șoldurilor. De data asta ochii de gorgonă ai doamnei m-au transformat într-o statuie tembelă. O trecătoare a strigat speriată: aoleu, omul ăsta a înțepenit! La îndemnul ei, un trecător solid mi-a dat doi pumni în ceafă. Binefăcători pumni! Mi-au readus în orbite spăsiții mei ochi. Am oftat ușurat când am văzut cu ei și că pot să circul normal pe stradă. De atunci, când o mai zăresc pe stradă o ocolesc,ca să nu-i mai
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
Noroc că a sărit gardul din ograda vecină o moțată bălăioară care a intrat în atenția cocoșeilor. Atunci am alergat printr-o spărtură de gard, direct în ulița pustie, unde m-am transformat din nou în om.Ce mă durea ceafa...spinarea...dar, mai ales acolo...jos. Mi-e și rușine să vă spun. Acu...dacă o să fac un ou... asta e !(Doamne-ferește?!). Dacă m-a mâncat...curiozitatea! La acarieni, cum o fi? Că biologii nu prea dau detalii. Cum o
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
îi zdrobesc oasele, îl calc în picioare... -Taci omule și nu mai sudui! Lasă-l în plata Domnului! - Până la Dumnezeu îi dau eu de cheltuială, necuratul naibii! Tu ce-ai căutat acolo, mă? se răstește tata spre Nicu, pleznindu-l după ceafă cu palma lui tare ca lemnul apoi iese în curte, să se răcorească. A doua zi a venit și baba Vasilichia cu ulcica ei plină cu minunății, amesteca acolo ierburi necunoscute nouă, tăciuni, mucuri de lumânări, pene și multe vorbe
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
populare și de voie bună”, Electrecord, 1977), iar dacă spune așa geniul naiului, n-ar putea fi crezut cel ce-ar spune altfel! E drept: maestrul Benone Sinulescu nu a cântat numai folclor! Dar nu l-a bătut niciodată în ceafă vântul rece al antimuzicii, nici nu și-a întunecat propria cale cu norul unor cântece zornăitoare, de discutabilă înveșmântare modernă, doar a cântat și altceva decât folclor pur: muzică ușoară, romanță, muzică etno, de petrecut în repaosul gândului ostenit și
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
îl evit, până le extrema de a nu servi masa alături de el. - Degeaba stai bosumflată, habar nu ai ce vrei în viață! - Știu exact ce vreau, strigam cu ochii scăpărând de mânie! Mă înfășca cu palma cât o lopată de după ceafă și mă trăgea într-o parte, gata să mă lipească de pieptul lui devenit din ce în ce mai uriaș, de la un an la altul. - Ho, mânzule, râdea de mine, cu literatura și pictura o să mori de foame! - Nu îmi place matematica! Eram încăpățânată
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]