4,822 matches
-
vreo trei mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea, când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-sii mai primeau ei, când venea coana preoteasă și se plângea, că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
celor vii. Se poartă aroganța, această vechitură Ce lasă-n urmă aburi de putred și otravă, În inimi mult prea pline de patimă și ură Dă-n clocot răutatea și se revarsă-n lavă. E-atâta tulburare între pereți de ceară Că geamandura vieții stă-n umbre ancorată, Amestecate-s toate și dau pe dinafară Șuvoi de neputințe cu viață-abandonată. Destine stau clădite pe umeri mult prea mici, Iar hainele puterii - croite mult prea mari, Scheletice gândiri ne lasă cicatrici Și
PĂPUŞARII LUMII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368256_a_369585]
-
Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului am un număr, de fiecare data primesc un număr, pentru a mă înscrie în rândul poeților, odată pari, altădată impairi, uneori aprind lumânări de plăcere, alteori de ceară, și atunci mă ard pe degete, și de durere îmi scot nervii pe o farfurie deșurubându-i din înțepeneala rigidității, dându-le numărul meu dacă este par, iar dacă e impar mă închid în cripta vieții și joc șeptic cu
ŞEPTIC CU MOARTEA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362665_a_363994]
-
țigara și a început să pufăie încet, încet scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎNCRÂNCENARE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cuvintele acelea zgrumțuroase ieșite ca dintr-un nod încâlcit cu mai multe capete colcăiesc neoboste în sicriile astupate cu ceară ale morților unde miriapode cu mii de picioare își iau prânzul totemic abc e o cabală pe-o felie de creier tată un triumf al fiilor sângeroși asupra hoardei festinul într-o lume strânsă de gât a consoanelor urletul jalnic
ÎNCRÂNCENARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362766_a_364095]
-
ZIDIRE ÎN CER - 6 POEME Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului „Sunt vărsat(ă) ca apa și toate oasele mi-au ieșit din încheieturi; inima mi s-a făcut ca ceara și se topește înlăuntrul meu.“ Psalmul 22, 14 RUGĂCIUNE Iartă, Doamne, ultima iubire azvârlită pe răscrucea drumurilor prăfuite. Iartă, Doamne, neplânsele lacrimi din talismanul tăcerii, ascuns în legenda a doi străini! Iartă, Doamne, toate ploile din pletele mele răvășite de
6 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370142_a_371471]
-
că exist”. Îndoiala a constituit metoda de cercetare cu scopul de a demonstra, a fost o metodă autoimpusă și nu a constituit o neliniște psihologică, cum au încercat unii să o considere. A făcut un experiment topind o bucată de ceară din care nu a mai rămas nici o calitate care impresionase înainte simțurile, precum: forma, culoarea, parfumul, ci doar o substanță întinsă. Concluzia lui: corpurile nu ne sunt cunoscute cu certitudine prin simțuri, singura certitudine este cea a existenței noastre, faptul
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
de sihastru discursul minții tale de albină ce zumzăie cu aripi de cristal adună toată mierea cea sublimă în plin căușul tău de bumerang lungite-ți sunt privirile de ploaie ca o madonă din trecute vremi contempli albul pur al cerii de tămâie și te închini cu sufletul pe nori de-atâtea zori îți sunt ivite poemele ca strofe de plăceri iar toamna viselor ți-apune când într-un gând ajungi să ceri O ultimă dorință ca un pocal de aur
POEM HIERATIC XVIII-ZBOR VEŞNIC de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353289_a_354618]
-
în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului D U R E R E A U N U I P Ă R I N T E (doliu național) Candela mai lăcrimează după tine, fiiul meu!... Picături de ceară caldă, cad și sfârâiesc mereu. Of! secați sunt ochii mei de durerea ne-ncetată, Viața-n doliu mi-e cernită, soarele nu se arată. Copil drag, n-am să te văd, dar în flacăra plăpândă, Simt cum sufletu-ți se zbate
DUREREA UNUI PĂRINTE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353284_a_354613]
-
așteaptă, statornică, din clipa în care s-a născut... Renée le uitase însă. De când îi plecase fata, sufletul ei se frânsese în două. Partea a mare se bucura, a mică tânjea. N-ar fi mărturisit, s-o fi picat cu ceară, prin ce trecea! Copila pregetase mult până se hotărâse. Analizase oportunitățile și, după atâta chibzuială, făcuse pasul. Era acum trainer la Școala Europeană de Organizare a Grupului Michelin. Drept e, provincia l’Auverngne din centrul Franței nu e la marginea
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
de noi toți măcar o dată : după un șoc, precum moartea, receptăm cele mai mărunte detalii, vedem ceea ce n-am fi văzut dacă moartea nu ne-ar fi bătut la ușă: femeile pregătind “masa sfințită”, profilul soției, aurit de soare, picurarea cerii... Poezie directă, sigură, în unele momente cvasi-axiomatică, deslușindu-ne un adevăr profund, a cărui exactitate o putem împărtăși cu toții: “Yo no ceso de/ estar vivo./ La madre no cesa/ de morir”. (“Eu nu-ncetez a/ fi viu./ Mama nu-ncetează
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
Acasa > Redactia > Autori > RODICA CONSTANTINESCU Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Motto - Esența lumânării nu este ceara care lasă urme, ci lumina. Antoine de Saint Exupery Scriu poezie de puțină vreme, totul a început brusc , sufletul vrând să dăruiască din preaplinul său un strop de lumină prin cuvânt. Am două cărți tipărite, Printre aripi de îngeri și
RODICA CONSTANTINESCU de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353380_a_354709]
-
și mi-am promis în gând, ca atunci când voi fi mare și voi câștiga proprii mei bani, să-mi cumpăr o barcă pe care să o folosesc la pescuit. De teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul, luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
de țărm”, versuri, Editura NICO, 2009; „Spini de zăpadă”, versuri, Editura NICO, 2010; „Poeme pentru zile simple”, versuri, Editura NICO, 2010; „Povestiri în alb și negru”, povestiri, Editura NICO, 2010; „Inimi de-o noapte”, versuri, Editura NICO, 2011; „Nopți de ceară”, versuri, Editura NICO, 2011; „Peronul de la linia moartă”, roman, Editura NICO, 2012; „Zăpezi pelagice”, versuri, Editura NICO, 2012; „Maidanul filosofilor”, roman, Editura NICO, 2013; ”Contemporan cu Istoria”, versuri, Editura eLiteratura, 2015. Antologii: „Insomnii mătăsoase”, antologie de poezie și proză scurtă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă de cruce. Icoanele sunt pentru perete cu agățătoare pe spate sau icoane pentru masă. Ca mod de realizare icoana propriu-zisă este pictată pe dosul sticlei în oglindă. După aceea se
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul în plăci de lemn, cu grosimi de 3-5 cm., desenul se face cu horju, o sculă de
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
respectă canoanele, aducând totuși și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica a cărei transparență o obține din culori minerale și pigmenți naturali. Acordă mare importață ramelor pe care și le face singur din lemn de brad și le dă cu ceară de albine. Tematica este luată din Noul Testament: ipostaje ale Maicii Domnului, praznice împărătești, Sfântul Dumitru, Sfântul Proroc Ilie, Sfântul Gheorghe. Icoana preferată este „Judecata din Urmă.” Este dornic să transmită meșteșugul fiului său Vlad. În general respectă canoanele, reușind totuși
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > IUBIREA APROAPELUI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului IUBIREA APROAPELUI Iubirea aproapelui e ură Și-o gheară înfiptă în carnea crudă. E iz de cremene stropită cu ceară Peste sufletul dornic de alinare. E mângâierea ghimpelui Pe-o coastă străpunsă De sulița vorbelor rostite cu sânge De șerpi și hiene, de cancer și cangrene. E sare peste rană, venin peste pelin, E drojdie băută într-un pahar cu
IUBIREA APROAPELUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353551_a_354880]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ASTĂZI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului astăzi astăzi un cal a zburat pe cer avea aripi de ceară și mânca jar pintenii lui erau albaștri trăgea o trăsură plină cu îngeri astăzi parcă sunt năuc de-abinelea văd numai cai verzi pe pereți parcă aș fi dali să am o sută de ochi sau van gogh cu o ureche
ASTĂZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352974_a_354303]
-
Ne'ndurătoare ziduri reci de ceață Și-arar, săgeți de raze despletite Au ațipit crâmpeie vagi de viață Pe brațul sur al toamnei desfrunzite - Amăgitoare clipe-n pumni de vise, Strânsoare dulce-n lacrimi de gutuie - Cu picuri moi de ceară-n paraclise, Cânt de fecioare suie, lin, pe gruie. Prin ierburi arse, de îngheț pudrate, Trec cerbi sfințindu-și coarnele în brume. Apăsătoare liniște-n cetate Cu nori îngenunchind tăceri în hume. Ce pace-i azi la mine, în odaie
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
și "ceea ce se naște aici in medias res", urmînd un ritual al renașterii ființei după ce aceasta se va fi pulverizat, într-o geneză repetată prin erosul perce¬put atît în flacăra pasiunii, cît și în frigul pătrunzător al (pe)tre¬cerii: "Să conjurăm zăpada să ningă peste noi/ Cu tulbure uitare, ca vinul de pe masă,/ și lupilor din tindă să le-oferim culcuș/ și dra¬gostea flămîndă într-un ungher de casă./ Primește-mă în clipă ca într-o nouă iarnă
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
te-ai culcat pe fâșia de poveste neterminată acum așteaptă un final sau un nou început printre rânduri fragmente de lumină încropesc sfera de aur a zâmbetului tău noapte bună, omule cu ochii de vânt și bucuria în palma de ceară mereu parfumată un fagure crește deasupra nopților albe luna crește și scade într-un hohot de râs simplu copilul cu ochi de vânt ridică palmele la frunte și privește răsăritul ecoul îmi spune mereu bună dimineața răspund într-un arc
OCHI LIMPEDE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353872_a_355201]
-
DE CASTAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului FLOARE DE CASTAN Sclipitoare și lucioasă, Floare albă de mireasă, Strugurel de fulgi de nea, Ori un colț de catifea, Policandru alb de ceară, Ori surâs de primăvară, Coif din săli de carnaval, Ori doina unui caval, Refugiu pentru albine, Ori creasta unei coline, Un castel fragil de puf, Văruit, un vârf de stuf, Inima de-argint a ceții, Ori cântec al dimineții, Codițe
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > DEMIURG Autor: Marius Nanu Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Câteodată plutea într-o tranșă ciudată; Zidurile lumii se topeau că de ceară, Zeii se prăbușeau din înaltele sfere, Iar el atingea, cu palma, steaua polara. Răsucea axa Carului Mare- Picături ale ploii de aur cădeau, Oceanul devenea străveziu Când palatele lui de mărgean străluceau... Iarbă creștea cu un tiv de mătase, Ascultând
DEMIURG de MARIUS NANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353088_a_354417]
-
ochiuri de apă, Dar rostul durerii nici Iov nu îl știe, Nici gândul ce tace la margini de groapă. Se naște o zi ca alta să piară Și arde în noi scânteia divină, Cu smirnă, cu rug și lacrimi de ceară, Ne țese tăcerea alt strai de lumină. PETALE DE GÂNDURI Spre lumi nevăzute ai dus nemurirea Și gândul, și visul, și viața de-apoi, Iar formei de lut i-ai dat mărginirea, Doi poli, o durere și-un drum de
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]